23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Adevărul.ro: Specialist în genetică avertizează: „Nu e cazul să ne imaginăm ca avem cine ştie ce ADN dacic care ne va proteja” Fluierul.ro îi răspunde: "Ba da e cazul. La ce jale e în Spitale doar Dumnezeu și Zestrea genetică a Dacilor ne feresc de Virus.

Opinia Fluierul.ro :

Fluierul.ro vă va arăta cu Dovezi Genetice cum Zestrea Genetică a Dacilor ne ferește de Coronavirus. A nu se înțelege că nu mai moare nimeni. Ci că vor muri mai puțini în România decât au murit în Italia, Spania, Franța sau Marea Britanie - în ciuda sistemului medical de tot rahatul pe care-l avem - sistem datorită căruia mulți mor acasă - iar alții află că au avut coronavirus - din ceruri - doar după ce au murit ( a se vedea cum au murit majoritatea dintre cei raportați morți de către Guvernul Lodovicilor).



Adevărul.ro: Specialist în genetică avertizează: „Nu e cazul să ne imaginăm ca avem cine ştie ce ADN dacic care ne va proteja” Fluierul.ro îi răspunde: "Ba da e cazul. La ce jale e în Spitale doar Dumnezeu și Zestrea genetică a Dacilor ne feresc de Virus.

Dr. Florina Raicu susţine că datele studiului Universităţii Ghent - care indică că ADN est-europenilor și mai ales a Românilor - îi protejează pe aceștia de Coronavirus - nu ar trebui să ne facă să uităm de măsurile de protecţie impuse de autorităţi.

Florina Raicu, cadru didactic universitar la disciplina Genetică Medicală în cadrul UMF „Carol Davila”, cu doctorat în medicină în cadrul Academiei Romane şi unul în genetică moleculară la Universitatea G. D’Annunzio, Italia, explică pentru „Adevărul” de ce moştenirea genetică nu ne face mai rezistenţi, cel puţin din informaţiile existente până acum, la COVID-19.

Diferenţele genetice explică de ce ţările scandinave şi cele din Europa de Est sunt mai puţin afectate de COVID-19 comparativ alte regiuni ale lumii, se arată într-un articol publicat de Universitatea din Ghent. În aceste ţări populaţia are o mutaţie genetică care determină o producţie mai mică de angiotensină, proteina care se află în membrana celulelor din căile noastre respiratorii şi care este folosită de coronavirus pentru a ataca celula.

Studiul profesorului Joris Delanghe, de la Universitatea din Ghent, este privit cu suspiciune de către cercetătorii români cu care „Adevărul” a vorbit.

„Adevărul” a luat legătura cu Florina Raicu, cadru didactic universitar la disciplina Genetică Medicală UMF Carol Davila şi cercetător ştiinţific la Institutul de Antropologie Francisc J. Rainer al Academiei Romane. Raicu a obţinut diploma de licenţă în biologie şi cea de Masterat în genetica la Universitatea Bucureşti. A urmat apoi un doctorat în medicină in cadrul Academiei Romane şi unul în genetică moleculară la Universitatea G. D’Annunzio Italia. Are o experienţă de 17 ani în cercetare şi de 10 ani în învăţământul medical superior. Dr. Raicu are competenţe în genetică medicală şi antropologie moleculară.

Am întrebat-o pe Florina Raicu:

1. In ce măsură acest studiu este unul corect din punct de vedere ştiinţific

2. In ce măsură concluziile studiului - şi anume, populaţia din estul si nordul Europei este mai puţin afectată de COVID-19 datorită acelui polimorfism genetic - sunt valide?

3. Si dacă sunt valide - ce ar trebui să însemne aceste concluzii pentru noi, românii. Ar trebuie să fim mai „relaxati„ la nivel de strategie natională sau trebuie să păstrăm actuala strategie?

4. Un sfat pentru oamenii care încep sa îşi piardă răbdarea cu strategia adoptata de guvern şi care vad în acest studiu un argument pentru a nu respecta izolarea

„STUDIUL BELGIENILOR ESTE REALIZAT CORECT DIN PUNCT DE VEDERE ŞTIINŢIFIC DAR, ATENŢIE”

Redăm mai jos textul cercetătoarei: „Studiul belgienilor este realizat corect din punct de vedere ştiinţific dar, atenţie, datele ştiinţifice bazate pe studii genetice anterioare sunt corelate cu informaţii privind viteza si gradul de propagare al pandemiei si mortalitate disponibile la data realizării studiului, adică nişte date care încă se afla într-o anumita dinamica la nivel global. Ceea ce nu ştim este cum va ...arata tabloul la final. Se vor menţine aceste corelaţii in timpul evoluţiei viitoare a pandemiei sau se vor modifica?

Studiul publicat in data de 9 aprilie de către cercetătorii de la universitatea din Ghent porneşte de la un aspect evident: faptul ca severitatea si incidenta infecţiei sunt foarte diferite de la o tara la alta. Astfel, deşi Covid19 afectează o lume întreaga, se pare ca in Balcani si Tarile Scandinave situaţia nu pare atât de grava comparativ cu ce s-a observat in Italia, Spania sau China. Explicaţiile iniţiale au fost legate de existenta unor posibile noi mutaţii ale virusului care ar fi cauzat o creştere a virulentei in Italia, însă au fost rapid abandonate, atenţia mutând-se către background-ul genetic al populaţiei infectate. Ideea ar fi ca ceva din zestrea genetica a fiecărui individ îl face mai mult sau mai puţin rezistent la infecţia virala”, explică Raicu.

„PE SUPRAFAŢA CELULELOR UMANE VOR FI PREZENTE MAI PUŢINE „ANCORE” DE CARE SE POATE LEGA VIRUSUL”

Raicu a explicat cum a fost realizat studiul: „Astfel, cercetătorii au făcut o lista de posibile gene umane care ar fi implicate in infecţia cu Sars-Cov2 si apoi au făcut o metaanaliză din care a rezultat faptul ca, cel mai bine se suprapune datelor privind mortalitatea si frecventa infecţiei pe tari, distribuţia globala a unui polimorfism genetic care afectează gena pentru angiotensin convertaza 1 (ACE1-angiotensin converting enzyme) numit polimorfism D. Potrivirea a fost perfecta pentru ca oricum atenţia oamenilor de ştiinţa era îndreptata de la început către proteina ACE2 , cu care ACE1 se afla in legătura funcţională, localizata in membrana celulelor endoteliului vascular si pulmonar, implicata in mod normal in reglarea tensiunii arteriale dar care acum este folosita de virus ca „ancora” sa se poată cupla, pătrunde si infecta in celulele umane. Este fix acea proteina umana recunoscuta specific de proteinele spike ale virusului. Acest polimorfism nu conduce la modificarea structurala si/sau funcţională a ACE1 dar, a fost găsit semnificativ asociat cu o scădere a producţiei de enzimei ACE2. Altfel spus, pe suprafaţa celulelor umane vor fi prezente mai puţine „ancore” de care se poate lega virusul, astfel încât invazia virala va fi mai lenta dând timp sistemului imun sa se activeze si sa anihileze virusul. Conform rezultatelor acestui studiu cu cat sunt mai mulţi locuitori care au acest polimorfism cu atât in respectiva zona numărul infecţiilor si al deceselor este mai redus!”

„DIN CE AM PUTUT ANALIZA, PENTRU ROMANIA FRECVENTA AR FI UNDEVA LA 55-60%”

Dr Raicu a precizat care sunt diferenţele acestui polimorfism la populaţia arabă ( 60-70%), la caucazieni (45-58%) şi la asiatici 30-35%. Pentru Romania frecvenţa ar fi undeva la 55-60% a mai spus medicul:

„Studiile de asociere, anterioare pandemiei de Sars-CoV-2, au indicat ca indivizii cu acest polimorfism genetic D al ACE1 apar cu frecvenţe diferite în diferite populaţii. Deci există o anumita distribuţie geografica. Însă trebuie spus ca astfel de situaţii sunt frecvente si pentru alte exemple de polimorfisme genetice. Nu e ceva special constatat doar in acest caz! Într-adevăr la populaţiile din Asia polimorfismul este mai slab identificat, la arabi si caucazienii mai mult. Diferenţele, de exemplu, in unele studii indica faptul ca frecventa alelei D (cea care potrivit articolului ar avea efect protectiv natural) apare la populaţia araba in procent de 60-70%, la caucazienii 45-58% iar la asiatici 30-35%. In Europa se pare ca exista un gradient al frecventei pe direcţia V-E. Din păcate eu nu am găsit un studiu relevant, detaliat, care sa se refere la frecventa polimorfismului D in populaţia sănătoasă nici pentru Romania nici pentru Europa. Asta pentru ca interesul pentru acest polimorfism D a fost pana in prezent in special legat de diferite patologii si atunci studiile au fost canalizate pe loturi de pacienţi versus loturi de control. Au fost probabil analizate individual aceste date si apoi extrasa aceasta informaţie. Am însă încredere ca ce susţin cercetătorii din Ghent se bazează exact pe aceste date si sunt corecte. Pot spune ca Romania figurează cu ceva frecvente in studii externe dar numarul de indivizi analizati mi se pare mic astfel încât studiile pot fi uşor biasate. Din ce am putut analiza, pentru Romania frecventa ar fi undeva la 55-60%”

DR. RAICU DESPRE CONCLUZIILE STUDIULUI: „O COINCIDENŢĂ DE MOMENT”

„In opinia mea, deşi îmi doresc nespus sa greşesc, este doar o coincidenta de moment faptul ca distribuţia frecventei polimorfismului D se suprapune ACUM perfect peste datele legate de evoluţia pandemiei si mortalitatea înregistrate la nivel global. Pentru ca nu putem spune ca avem date corecte care sa ne indice care este gradul de contaminare si mortalitatea reala in acesta parte a Europei, pentru ca nici noi si posibil nici vecinii noştri nu am testat in masa de la început iar multe cazuri sunt încă in evoluţie, cazurile urmând curba clasica. Graficele si datele care au circulat pana in prezent nu indica o mortalitate mult diferita intre tari.

Teoretic, mortalitatea depinde foarte mult de momentul in care se afla epidemia, masurile timpurii luate, modul in care se fac testările, loturile de testare (se testează in focare sau in zonele ţinute sub control sau combinat), capacitatea sistemului sanitar de a salva pacienţii critici. Acestea sunt date cu siguranţa sunt insuficient raportate la noi. Aceste realităţi au fost cat de cat luate in calcul si de cercetătorii din Ghent motiv pentru care ei au reanalizat datele si au făcut chiar o corecţie legata doar de momentul de început al infecţiei din fiecare tara constatând ca existe diferenţe in gradul de contaminare care urca de la 41% la 48% ceea ce este oricum enorm.

Dar, trebuie sa luam in calcul faptul ca Romania are o „recuperare” fata de Italieni de aproximativ 12 zile in ceea ce priveşte masurile de distanţare sociala. Adică, infecţia pare a fi mai puţin frecventa la noi, pentru ca la noi s-au dispus masuri de distanţare sociala si s-a declarat starea de urgenta când erau doar vreo 25-30 de cazuri cunoscute si niciun deces comparativ cu Italia unde acestea ajunseseră deja la 250 si zeci de decese când au început sa ia primele masuri. In plus, la noi lucrurile au fost tratate mult mai serios de populaţia înspăimântata de ceea ce vedea ca se întâmpla in Italia si China. Eu cred ca masurile de distanţare luate din scurt sunt cele care explica numărul mic de îmbolnăviri. In Nord nu cred ca lucrurile stau chiar mult diferit pentru ca si acolo exista un „delay” in ceea ce priveşte momentul zero cuplat cu capacitate mult mai buna de testare si îngrijire medicala. Părerea mea este ca va fi doar o „întârziere” si posibil un număr mai redus de cazuri de infectare si decese dar care se va distribui pe o perioada mai lunga exact aşa cum descriu graficele cu simulări”, a explicat medicul.

„MUTAŢIILE CU EFECT BENEFIC CUNOSCUTE SE NUMĂRĂ PE DEGETE”

Specialista explică faptul că mutaţiile cu efect benefic cunoscute sunt foarte puţine, iar numărul celor care le poseda este redus.

„Ar fi extraordinar sa existe indivizi care poseda imunitate naturala la acesta infecţie aşa cum sugerează rezultatele articolului. In teorie! Însă, practic aceasta ar presupune existenta unei mutaţii pozitive, adică a unei mutaţii care prin prezenta sa nu creează probleme (este neutra) in mod normal dar care iţi aduce avantaje in anumite condiţii. Mutaţiile cu efect benefic cunoscute se numără pe degete. Iar acestea sunt oricum evenimente rare iar numărul celor care le poseda este redus. Nu exista cunoscuta si documentata vreo astfel de situaţie in care un polimorfism, adica o modificare in ADN întâlnita la un număr semnificativ de indivizi, sa funcţioneze si sa elicite un efect pozitiv. De aceea trebuie sa fim rezervaţi pentru ca aici discutam de un polimorfism care apare la foarte multe persoane si nu de o mutaţie cu efect pozitiv reala. Astfel de mutaţii benefice sunt foarte puţine consemnate in trecutul nostru evolutiv. Unul dintre rarele exemple de mutaţii benefice ar fi mutaţia in receptorul uman pentru chemochine (CCR5-delta 32). Mutaţia in forma homozigota, identificata in prezent la 1% din populaţie, conferă purtătorilor rezistenta completa naturala împotriva HIV si a fost propusa si ca protector împotriva numeroaselor epidemii letale de ciuma care au afectat populaţia Europei de-a lungul secolelor. Un alt exemplu ar fi defectul cauzat de prezenta mutaţiilor in gena CFTR ce conferă purtătorilor sănătoşi rezistenta la infecţiile răspunzătoare de epidemiile de holera”.

„NU CRED CA E CAZUL SA NE IMAGINAM CA AVEM CINE ŞTIE CE „ADN DACIC” CARE NE VA PROTEJA ŞI NE VA CONFERI REZISTENŢĂ”

„Daca zestrea genetică data de prezenta acestui polimorfism D in gena ACE1 ar fi motivul pentru care suntem sau nu mai rezistenţi in fata infecţiei, întrebarea pe care mi-as pune-o ar fi: de ce apar totuşi diferenţe legate de vârsta intre decese caci aceste polimorfismele sunt prezente in aceeaşi măsura atât la tineri cat si la bătrâni? Iar in ceea ce priveşte gradul de afectare pe vârste pare sa fie unanimitate globala.

Acest studiu nu reprezintă un argument solid deocamdată si e aceea nu cred ca e cazul sa ne imaginam ca avem cine ştie ce „ADN dacic” care ne va proteja si ne va conferi rezistenta. Trebuie sa rămânem vigilenţi si sa continuam cu distanţarea sociala si testarea in număr cat mai mare atât pentru confirmare cat si pentru monitorizare. Parerea mea este ca avem sub nas o coincidenta de moment. Daca lucrurile raman batute in cuie in continuare, relevand ca in est incidenta este mai mica din cauza background-ului genetic, atunci chiar va trebui studiat serios acest lucru pentru ca sunt o sumedenie de potenţiale alte polimorfisme genetice sau mutatii neutre care ar putea crea rezistenta naturala”, a concluzionat medicul.

preluare: Adevarul.ro


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Cornel Nistorescu despre presa progresistă din România și fundațiile lui Soros care-l pupă fund pe BIDEN de dimineața până seara și care nu scot o vorbă despre matrapazlâcurile acestuia și ale fiului lui prin România și Ucraina

Bosonul Higgs, prins în actul unei transformări nemaivăzute?

Roxana Nemeş, protagonista unui film XXX: "Eu sunt acolo. Toată lumea face asta"

CITATUL ZILEI

Pandemia COVID-19 îngreunază perspectivele legate de pensii pentru miliarde de oameni

Atac terorist la Paris: Un profesor de istorie care le-a arătat elevilor o caricatură cu Profetul Mohomed la lectia "despre libertatea de exprimare" - a fost decapitat în plină stradă

Strigătul medicilor rezidenți din Spania: "Ne lăsați în pielea goală!"

Franța: Armata franceză a testat în premieră o rachetă de croazieră lansată de pe un submarin

Președintele bulgar trebuie să se autoizoleze după ce a intrat în contact cu un oficial pozitiv la COVID-19

Ion Cristoiu: Guvernul rezultat din alegerile parlamentare va trebui să facă față unei triple Crize: Sanitare, Economice și Meteorologice

COMENTARIU Marius Oprea | Politica, între traseism și rovignetă

România nu știe câți români are

Adidas lansează o pereche de pantofi sport cu blană, inspirati de "Star Wars"

Washington înăsprește regulile pentru universități

166 de papagali au fost salvați din mâinile traficanților

Prima seară de Champions League. Lucescu a pierdut, iar Messi a egalat un record

Ministrul Sănătății se deplasează în județele Cluj, Mureș, Sibiu și Brașov; discuții - în contextul evoluției epidemiologice

Coronavirus în lume LIVE UPDATE 21 octombrie: Argentina a trecut de 1 milion de cazuri. Apar vacanțele de "pandemie"

Noi arestări în cazul decapitării profesorului Samuel Paty: șapte persoane, inclusiv doi minori

COVID-19. În câte localități din România a fost depășită rata de infectare de 3 la mia de locuitori

Discordie între partidele partenere PNL și USR PLUS. Florin Iordache, ales cu mai multe voturi decât dețin PSD și ProRomânia

Captură record în Paraguay. Poliția a confiscat un transport de cocaină cu o valoare de piață de 500 de milioane de dolari

Coronavirus în România LIVE UPDATE 21 octombrie. Bilanțul COVID-19 actualizat. Record de persoane internate le ATI

NASA scrie istorie. A reușit să ia mostre de pe un asteroid din Spațiu

HOROSCOP 21 octombrie. Una rece, alta caldă pentru o zodie. Află prin ce riști să treci azi

China are peste 250 de noi miliardari în 2020

Fotbal: Serge Gnabry (Bayern Munchen), testat pozitiv la coronavirus

NYT: Trump păstrează un cont la o bancă din China, după ce a criticat firmele americane care fac afaceri în țara asiatică

#alegeriRMoldova În ziua scrutinului prezidențial, alegătorii nu vor putea fi transportați organizat la secțiile de votare (CEC)

O carte pe zi: "Sfumato," de Mircea Daneliuc

Orban confirmă: Am luat decizia de a-l schimba pe prefectul Capitalei. Berbeceanu, evaluat să fie prefect

#alegeriSUA: Donald Trump are un cont într-o bancă din China (New York Times)

Parlamentul European recomandă introducerea unor reguli mai stricte privind răspunderea operatorilor de inteligență artificială

Ludovic Orban a explicat de ce after-school-urile își pot continue activitatea, după ce școlile și grădinețele s-au închis

Auto - F1: Număr redus de spectatori la Marele Premiu al Portugaliei, din cauza Covid-19

Forumului Economic Mondial: Mașinile vor face "jumătate din toate sarcinile de lucru până în 2025"

Grija viitorului îi apasă și pe elevii din Spania și Italia care urmează să dea examene

Analiză: Recesiunea economiilor din Estul Europei ar putea fi mai blândă decât estimările

Tomac arată spre USR că a făcut înțelegere cu PSD. Dovada? Postul obținut de USR la Consiliul legislativ

A fost ales cel mai înfricoșător film al tuturor timpurilor. Celelalte două pelicule care completează clasamentul

România importă în jur de 1.500 de MW de electricitate miercuri dimineața

Dan Barna: Ideea că USR ar fi votat cu Florin Iordache este absurdă

Vaslui: Un tânăr a decedat după ce a intrat cu autoturismul într-un camion

Marius Tucă Show. Renate Weber: Actul de justiție e diferit de ceea ce trebuie să facă serviciile de informație

Fugiți că ne mănâncă pe toți

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 octombrie

APIA a finalizat plata rentei viagere pe 2019; aproape 47 de milioane de lei pentru 37.532 fermieri

UPDATE Orban: Am luat decizia de schimbare a prefectului Capitalei; joi vom opera această modificare

CNA: Moment de reculegere în memoria lui Radu Călin Cristea

Datoria publică a crescut în doar opt luni din 2020 cu 76 mld. lei, peste întreaga datorie din 2008

Coronavirus: Cehia raportează un record de 12.000 de cazuri noi de infectare;Ucraina anunță 141 de decese în ultimele 24 de ore

Coronavirus: Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, și vicepremierul ceh, Jan Hamacek, pozitivi

Oxfam: Condițiile din tabăra provizorie de migranți din Lesbos sunt mai proaste decât cele inițiale

Trei orașe din România sunt în TOP 5 al poluării cu emisii de la mașinile vechi și diesel

Avertismentul dat de Șeful cabinetului de la Casa Albă: Legătura familiei Biden cu România vor ieși la suprafață "în zilele viitoare"

Analiză. Poluarea aerului costă orașele europene 190 miliarde de dolari pe an. Bucureștiul a pierdut 6,35 miliarde de euro din cauza poluării

Termoenergetica București începe probele la cald pentru furnizarea căldurii

''Votul TĂU face diferența!'' - campanie a Organizației Studenților Basarabeni de la București, în contextul alegerilor din Republica Moldova

Pașcan: Blatul PSD-USR la Consiliul Legislativ prefigurează o posibilă alianță între cele două partide

Fotbal: Pele, fericit că este ''lucid'' la aproape 80 de ani


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6

Nr. de articole la aceasta sectiune: 327, afisate in 6 pagini.



ieri 06:51 Votul terfelit
ieri 05:05 CITATUL ZILEI