Va dati seama de ce vor ei asta? E simplu. Un copil de 14 ani e mai usor de prostit decat un parinte. Ma mir ca n-au cerut "Elevii de peste 8 ani" sau "Elevii de peste 6 ani" sau "Nou-nascutii", chiar? Ca sa-i poata indoctrina din leagan..Traim din nou aberatiile anilor '50, ani bolsevici de trista amintire. Mai ramane sa decida tot singuri elevii si elevele de 14 ani (sau de ce nu? de 8 ani) cum sa fie de acord "si sa raspunda pozitiv si de bunavoie la avansurile sexuale a celor 6 genuri"? Asta s-ar preda probabil la ora de Educatie Sexuala "a celor 6 Genuri Sexuale", pe clasa VIII-a, daca ar fi sa urmam Manualul "cu pricina" din Canada.

Art. 51, alin. (2) din Legea 272/2004 prevede că „părinţii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educaţiei care urmează să fie dată copiilor lor”.

"Consiliul Național al Elevilor" (CNE) (un ONG din Constanta numit la deruta "Consiliul National al Elevilor") și Asociația Elevilor din Constanța consideră că elevii care au împlinit 14 ani trebuie să decidă dacă doresc să urmeze sau nu ora de religie și că această hotărâre nu mai trebuie luată de părinții sau tutorii legali ai acestora, transmite corespondentul MEDIAFAX

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marți, de Consiliul Național al Elevilor și Asociația Elevilor din Constanța, cele două organizații "consideră nelegale prevederile art. 3 alin. (1) din Metodologie, cât și art. 18 din Legea educației naționale, conform căreia în cazul elevului minor, cu vârsta de peste 14 ani, părinții sau tutorii legali ai acestuia decid asupra frecventării orei de religie și inerent asupra adeziunii sale religioase".

"Conform dispozițiilor Codului Civil, precum și conform art. 30 din Legea 272/2004, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul de a-și alege confesiunea religioasă. Acesta este îndreptățit și în același timp competent să decidă dacă dorește să frecventeze ora de religie. Mai mult, obligația de a participa la procesele unui act religios fără voință proprie reprezintă o infracțiune. Considerăm necesară respectarea dreptului la conștiință și libertate de adeziune a minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă, astfel, condamnăm faptul că elevii între 14 și 18 ani nu au posibilitatea de a alege singuri dacă doresc sau nu să participe la ora de religie", se arată în comunicat.

Consiliul Național al Elevilor și Asociația Elevilor din Constanța susțin că opțiunile unui elev se pot modifica pe parcursul a 12 ani de studiu și militează pentru dreptul acestuia de a decide dacă participă sau nu la ora de religie.

"Ne exprimăm în același timp îngrijorarea asupra faptului că se dorește să se interpreteze în mod abuziv Metodologia și astfel nu se ia în considerare că opțiunile unui elev care pe parcursul celor 12 ani de studiu se dezvoltă continuu se pot modifica în timp. Amintim presiunile imense făcute de către unii directori, diriginți și profesori de religie pentru ca elevii să se înscrie la oră și faptul că aceștia își mențin opțiunile până la o decizie contrară devine un alt subiect prin care se facilitează nefrecventarea orei. Milităm pentru dreptul elevului de a decide dacă dorește sau nu să participe la ora de religie, iar faptul că părinții/elevii trebuie să depună o cerere în fiecare an reprezintă, până la urmă, o confirmare a dorinței de a participa. Această acțiune nu este niciun impediment", se mai arată în comunicat.

Președintele Consiliului Național al Elevilor, Horia-Șerban Onița, a spus că susține dreptul elevilor de a participa la ora de religie, precizând că este dreptul acestora să refuze după împlinirea vârstei de 14 ani.

"Precum am menționat de multe ori, susținem în întregime că este dreptul elevilor de a participa la ora de religie, la fel cum e dreptul elevilor de a refuza, iar 14 ani este o vârstă la care, și moral și legal, au competența de a decide dacă vor să urmeze cursurile sau nu. În același timp, dorința Patriarhiei de a interpreta că înscrierile au finalitate în clasa a XII-a demonstrează că există suspiciuni rezonabile că s-au făcut presiuni pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie, iar continuarea deciziei din clasa I până în clasa a XII-a face ca retragerea să fie mult mai greoaie, din cauza acelorași presiuni. Atât timp cât părinții/elevii vor ca elevii să frecventeze religia și în anul următor școlar, nu credem că este o problemă în a depune acea cerere, mai mult, este dovadă că ei aderă în continuare la aceleași principii religioase de care au dat dovadă și în trecut", a afirmat Horia-Șerban Onița.

La rândul său, președintele Asociației Elevilor din Constanța, Constantin-Alexandru Manda, a precizat că acest anunț al Patriarhiei este contrar cu decizia Curții Constituționale și că Ministerul Educației trebuie să ofere clarificări la această situație.

"Interpretarea emisă de Patriarhia Română este neconformă cu ordinul emis săptămâna trecută și contrară cu decizia Curții Constituționale. Consider că Ministerul Educației ar trebui să ofere clarificări cu privire la acest subiect, pentru buna informare a opiniei publice. Totodată, reiterez nevoia modificării art. 18 din Legea Educației, în sensul în care elevul cu vârstă de peste 14 ani să poată decide frecventarea orei de religie, conform prevederilor art. 491 din Codul Civil", a declarat președintele Asociației Elevilor din Constanța, Constantin-Alexandru Manda.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara, luni, la Timișoara, că aproximativ opt la sută dintre elevii din ciclurile primar, gimnazial și liceal au optat în anul școlar 2015-2016 să nu studieze religia, iar inspectoratele școlare vor prezenta situația exactă a acestora până în luna octombrie.

"Sunt aproximativ opt la sută dintre elevi care nu s-au înscris la ora de religie și, până la începutul lunii octombrie, inspectoratele școlare trebuie să ne dea situația exactă pentru a lua măsurile care se impun pentru elevii care nu participă la orele de religie. Nu este vorba de același număr de elevi la nivelul învățământului primar, gimnazial și liceal, lucrurile stau diferit, iar soluția trebuie să fie adaptată pentru fiecare în parte", declara ministrul Educației Naționale, Sorin Cîmpeanu.

Ministrul arăta că fiecare unitate de învățământ trebuie să își refacă planul în cazul în care elevii care optează să nu urmeze cursurile de religie se transferă de la o școală la alta.

"În situațiile în care avem întreruperea activității într-o școală și reluarea activității într-o altă școală, atunci unitatea de învățământ trebuie să își refacă planul", spunea ministrul.

Cîmpeanu preciza că decizia privind urmarea opțională a cursurilor de religie de către elevi a aparținut Curții Constituționale a României, și nu Ministerului Educației Naționale.

Curtea Constituțională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educației naționale este neconstituțional. Articolul prevedea că sunt obligați să facă cerere elevii care nu vor să participe la ora de religie.

Prin decizia CC a devenit obligatorie cererea celor care vor să studieze disciplina. Decizia Curții Constituționale a devenit executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

În formularul de înscriere la ora de religie se solicită directorului unității de învățământ participarea elevului la orele de religie, cu menționarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federația Comunităților Evreiești din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România și Organizația Religioasă Martorii lui Iehova.

(Fluierul)