23:59
Comentarii Adauga Comentariu

Comuna Ceru Băcăinți din județul Alba a intrat în Scenariul Roșu, după ce un om s-a infectat cu Covid.



Comuna Ceru Băcăinți din județul Alba a intrat în Scenariul Roșu, după ce un om s-a infectat cu Covid.

Comuna din județul Alba, formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți (reședința), Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri, a intrat în scenariul roșu, din cauza unui singur caz de coronavirus.

Populația comunei Ceru Băcăinți este de doar 250 de oameni, însă rata de infectare e de 4 la mie, astfel că sătenii au ajuns în scenariul roșu.

Măsurile nu îi afectează prea tare, căci comuna nu are restaurante sau cinematografe, însă avea un bar, care acum s-a închis. Acum mulți săteni beau o țuică la poarta casei sau în târnaț.

Ioan Trif, primarul comunei Ceru Băcăinți, a declarat, conform Observator News, că ”Nu-i roşu. Suntem în carantină. Sau roşu? Nici nu ştiu ce îi. Scenariu roşu ba da. îi unul la 250, 4 la mie”.

Comuna are 6 locuitori pe kilometru pătrat deci nu se poate spune că nu se respectă măsurile de distanțare socială, cu excepția unor întâlniri neprevăzute.

Ceru-Băcăinți este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți (reședința), Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri. Se află la poalele de SE ale Munților Metaliferi.

Locul este unic în România, deoarece casele și anexele sunt realizate exclusiv din piatră. Acest patrimoniu este pe cale să se piardă, datorită depopulării zonei și abandonării caselor, ce devin sursă de aprovizionare cu piatră pentru vânzare.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceru-Băcăinți se ridică la 269 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 376 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,14%). Pentru 1,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,77%). Pentru 1,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Comuna Ceru-Băcăinți este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan Trif, de la Partidul Mișcarea Populară, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Mișcarea Populară 6

Partidul Național Liberal 2

Partidul Social Democrat 1

Un sfert dintre locuitorii comunei au participat în 2020, la alegerile locale, ca și candidați

2018: Locul în care școala nu are elevi și drumurile nu au mașini. Cu brudina peste Mureș, la Ceru Băcăinți

Publicat acum 3 ani miercuri, 05.09.2018 de Redactia Alba24.ro

La poalele Metaliferilor, pe o suprafață de 50 de kilometri pătrați, mai puțin de 270 de suflete își duc veacul parcă izolate de lume. Ceru Băcăinți, una dintre comunele cu cea mai mică populație din România, te întâmplină într-un cadru natural de basm, dar uitat de oameni.

Deși distanța până la drumul principal nu este foarte mare, zona este pe cale să rămână pustie și asta din cauza puținelor variante pe care le-ar avea oamenii să-și câștige pâinea, fără să facă naveta. Niciun copil nu s-a mai născut în comună de ani de zile.

Majoritatea celor care au rămas aici sunt pensionari și trăiesc din agricultură și creșterea animalelor.

Cel mai scurt traseu pentru a ajunge în comună este cu brudina, un fel de „feribot” arhaic.

Trei lei costă o traversare, spune „paznicul” care păzește și manevrează pluta despinsă dintr-un peisaj din Evul Mediu.

Poate transporta până la 7 tone, spune acesta. În jur de 5-6 treceri face pe zi, mulți dintre cei care vor să ajungă în zonă alegând variantele ocolitoare, direct pe șosea.

Drumurile din comuna Ceru Băcăinți sunt aproape în totalitate asfaltate, doar că nu are cine să le calce. Primul sat prin care treci este înainte să intri în comună, este Băcăinți. Dar Bacăinți nici macar nu apartine de Ceru Băcăinți, ci de comuna Şibot aflată pe celalalt mal al Mureşului.

Primul lucru pe care îl observi imediat cum ajungi în sat sunt gardurile caselor, majoritatea făcute din piatră. Este singurul loc din Alba şi printre puţinele din România în care se mai păstrează încă locuinţe construite integral din piatră, începând de la fundaţie, ziduri şi până la acoperiş.

Tot din piatră îşi câștigă mulţi existența. Pe marginea drumului sunt paleți întregi de piatră scoasă la vânzare. Oamenii spun că o adună din râu.

Satul se termină după câțiva kilometri, cu un drum lung spre „inima” comunei, Ceru Băcăinți. Aici locul pare pustiu, case părăsite la tot locul, răsfirate pe dealurile din împrejurimi.

Postul de poliție și primăria sunt primele clădiri ce își atrag atenția. Un singur polițist păzește localitatea.

La primărie sunt 8 angajați. Primarul, ales în 2016 cu 87 de voturi, nu se afla în zonă, deși ne-am anunțat prezența. Se pare că era plecat cu treabă în Hunedoara. Am încercat să aflăm unde locuiește, dar se pare că Ioan Trifan este doar primar al comunei, nu și locuitor al aceseia.

„Păi primarul nu stă aici. E din Cugir”, spun oamenii.

Cea care ne-a așteptat a fost secretara, o domnișoară din Alba Iulia care face zilnic naveta la Ceru Băcăinți și care este anjagată aici de abia trei luni.

Tot ea ne-a pus în legătură cu o femeie mutată de un an în sat, după mai bine de 30 de ani de stat în Timișoara. Locuieşte acum în casa părintească și se bucură de liniștea pe care i-o oferă natura. Nu a renunțat de tot la viaţa de la oraș, dar și-ar dori să poată face ceva în locul în care a crescut și a copilărit. Și-a făcut deja un proiect și vrea să obțină fonduri europene pentru construcția unei pensiuni.

Femeia a predat geografie celor 12 elevi care până nu demult animau școala proaspăt renovată. Cu regret că nu va mai putea să se ocupe de copiii care i-au umplut zilele, acesta povestește că a avut o legătură specială cu elevii.

„Veneau la mine, duminica îi duceam la biserică. Undeva sufletește eram așa de împăcată că vin pe la mine”, spune femeia.

Acum, școala renovată a rămas pustie. Nu mai sunt copii, deși condițiile sunt mult peste școlile din alte comune din județ.

Locul a răms neschimbat. În sălile de clasă, cărțile au rămas pe bănci, iar mingea de fotbal cu care se jucatu copiii încă îi așteaptă sub copacul de la intrarea în școală.

Ceru Băcăinți nu are multe de oferit. Există un singur magazin în zonă, iar duminica, în zi de slujbă, este singurul moment în care oamenii se întâlnesc și mai socializează.

Neajunsurile pe care acești oamenii le au, din cauza lipsei de interes din partea autorităților, sunt compensate de bogăția pe care le-a oferit-o natura. Doar câteva ore în Ceru Băcăinți te fac să-ți dorești să te întorci în inima pădurii, măcar pentru câteva zile. Din păcate însă, nu există locuri de cazare în zonă. Secretara primăriei spune că au planuri să revitalizeze comuna și doresc că aducă turiști aici.

Se ajunge la Ceru Băcăinţi pe DN7. La limita cu judeţul Hunedoara se face la dreapta până la malul Mureşului, care se traversează cu bacul. O altă cale de acces este pe drumul judeţean de pe malul drept al Mureşului, care pleacă din Alba Iulia, trece prin Pâclişa, Blandiana, Băcăinţi şi ajunge, în final, la Ceru Băcăinţi



Casele din piatră, moştenirea Apusenilor

În comuna Ceru Băcăinţi, peste 90 la sută din case sunt construite din piatră

Comuna Ceru Băcăinţi, din judeţul Alba, este singura din ţară unde se mai găsesc locuinţe construite integral din piatră, de la fundaţie până la acoperiş. Chiar dacă localitatea este descrisă în dicţionarele de specialitate ca o zonă cu o arhitectură originală de veche tradiţie, nu există niciun plan de transformare a acesteia într-un muzeu în aer liber.

Aurel Giurgiu (75 de ani) este unul dintre puţinii meşteri pietrari de pe Valea Cerului, în zona de sud-vest a judeţului Alba. Şi acum locuieşte într-o casă ridicată de el, tot din piatră, în comuna Ceru Băcăinţi, pe culmile rotunjite şi pietroase ale Apusenilor Metaliferi. Nu mai ştie exact, dar crede că în toate cătunele comunei a construit zeci de case. „Nu ştiu precis, dar către 40 de case, apoi şuri, cocini (n.r. – coteţe)“, spune nea Aurel. Meşteşugul l-a prins de la maiştri veniţi din părţile Homorodului, cărora le-a fost ucenic încă din copilărie, dar şi de la saşi. „Am început ucenicia la 15 ani, mai întâi, fără bani pe lângă un meşter bătrân“, îşi aminteşte el.

„ŞANTIER DE LUCRU“ DE ALTĂDATĂ

Nea Aurel duce degetul arătător pe venele (linii albe) pietrelor de vale (pietre culese de pe valea pârâului Cer, care curge prin localitate) din zidul unei case din piatră, acum părăsită, şi începe să dezvăluie din tainele ştiinţei străvechi după care se clădesc astfel de locuinţe: „Pe asta, când o tai cu barosul, se rupe unde vrei“. Piatra de vale se regăseşte în fundaţiile tuturor locuinţelor din Ceru Băcăinţi, şi cele mai multe dintre acestea sunt construite din piatră.

Bătrânul descrie un „şantier de lucru“ din vremurile în care casele răsăreau una după alta. Dar, înainte de toate, spune el, din sacul pietrarului nu trebuia să lipsească obligatoriu ciocanul, barosul, dalta, mistria, sfoara, plumbul şi dragul de muncă. Meşterul trebuia să fie tot timpul cu ciocanul în mână, să ştie să aleagă cea mai bună piatră de vale, dar şi de râpă, adică piatra care provenea de pe versanţii munţilor. „La suprafaţă se punea piatră în colţuri, la vinclu se întindea sfoara, de la un capăt la altul, şi se ţinea cont să fie legătură bună între pietre“, explică nea Aurel. Cum ciment nu exista în acele vremuri, piatra se lega cu tină, un fel pastă din apă cu pământ galben şi pleavă (resturile de la măcinatul grâului şi al ovăzului).

VARA RĂCOARE, IARNA CALD

Pietrarul spune că, dacă lucrau după această metodă care garanta o locuinţă zdravănă, nici cei mai buni meşteri nu zideau într-o zi mai mult de un metru liniar. Lucru valabil şi pentru puţinii pietrari de astăzi. Altfel spus, un meşter bun ridica o casă din piatră de primăvara devreme, până toamna târziu. Din lemn se făceau doar grinzile şi bârnele care susţineau acoperişul. „La coperiş se foloseau lespezi late, care se aduceau din râpe, de pe pâraiele care adună apele din vârfurile cătunelor“, continuă Aurel Giurgiu.

Un astfel de acoperiş se putea pune doar pe locuinţele cu o singură cameră, întrucât structura de susţinere din lemn nu putea fi stabilă pentru o construcţie mai mare. Panta acoperişului era foarte puţin înclinată, pentru că lespezile de piatră erau fixate doar prin propria greutate. La sfârşitul lucrării, gazda arunca pe acoperiş câteva găleţi cu apă ca să se asigure că ploaia nu se va infiltra printre lespezi, situaţie în care ar fi fost afectată structura de rezistenţă.

În vorbă intră şi moş Sabin, proprietarul unei case din comună cu ziduri din piatră de „Cer“ şi acoperiş din lespezi de râpă. „Până acum, nu m-a plouat niciodată! Şi e ridicată de peste 100 de ani. Zidurile au o grosime de 67 de ţante (n.r. – centimetri). N-am simţit iarna frig, dar nici vara căldură“, spune moş Sabin. Aurel Giurgiu îl susţine şi explică şi de ce casele din piatră sunt mai bune: „Au viaţă lungă, sunt rezistente. Important este să aibă acoperişul bun, să nu intre ploaia“. Case precum cea a lui moş Sabin, cu acoperiş din lespezi de piatră, s unt tot mai puţine la Băcăinţi. Una a fost dărâmată la sfârşitul anului trecut. Din „fortăreaţa“ de piatră au mai rămas doar părţi din zidurile şurii.

„POVARA“ VECHILOR CASE

Aurel Giurgiu recunoaşte că este martor la un măcel al identităţii Cerului. Costumele populare s-au pierdut, limba populară s-a schimbat. Singura tradiţie greu de detronat părea să fie aceasta a caselor simple, ţărăneşti, din piatră. În loc să fie o carte de vizită a locului, acum, parcă lumea vrea să scape de „povara“ locuinţelor vechi.

„Mi-e dor să adun piatră din râu sau din râpă şi să o sortez după forme şi după mărimi şi apoi să-mi pun priceperea la contribuţie, ca să ridic o casă din piatră. În tinereţea mea, era o întrecere între meşteri, care face casa mai frumoasă, mai bine închegată şi mai aspectuoasă. Acum, la 75 de ani, m-au cam lăsat puterile“, mărturiseşte meşterul.

Comuna celor care trăiesc din piatră seacă De cum intri în „Cer“, de-a lungul văii pârâului cu acelaşi nume, răsar ici şi colo grămăjoare din piatră, numite „momâie“ în limbajul locului, care-şi aşteaptă cumpărătorii. Este comuna oamenilor care ştiu să trăiască din piatră seacă. Şi aşa au vieţuit de secole. Valea Cerului este străjuită pe stânga şi pe dreapta de casele vechi de peste 100 de ani, ridicate de meşterii locului din felii înguste de piatră de râu, dar şi de râpă. Şi nu este vorba doar despre case, ci şi despre garduri, şuri şi grajduri, chiar şi coteţe. Multe dintre ele sunt şi acum netencuite.

MEŞTERII, TOT MAI PUŢINI

Peste 90% din casele comunei Ceru Băcăinţi sunt ridicate din piatră de pe Valea Cerului sau de pe versanţii Apusenilor Metaliferi. Unele sunt încă locuite, altele zac abandonate în pragul dispariţiei. Depopularea masivă şi părăsirea locuinţelor a făcut ca acestea să se degradeze ireversibil şi, odată cu ele, să se stingă şi o parte din patrimoniul zonei.

Oamenii din Ceru Băcăinţi îşi mai construiesc şi în 2014 case şi ziduri de împrejmuire din piatră. Metoda este aceeaşi folosită acum sute de ani de strămoşii lor. Meşterii pietrari ai Cerului sunt tot mai puţini şi toţi trecuţi bine de 60 de ani, iar tinerii nu par tentaţi să se „lupte“ cu piatra. Este şi motivul pentru care, după 1989, au răsărit şi case din cărămidă sau din alte materiale de construcţie moderne.
(Articol scris de Nicu Neag, pe data de 2 mai, 2014)



Știe cineva unde e și cum îl cheamă pe Ministrul Culturii?

Chiar dacă localitatea este descrisă în dicţionarele de specialitate ca o zonă cu o arhitectură originală de veche tradiţie, nu există niciun plan de transformare a acesteia într-un muzeu în aer liber.

(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

STRĂINILOR NU LE PLAC PRODUSELE ROMÂNEȘTI. Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România şi Confederaţia Patronală CONCORDIA au cerut Parlamentului să respingă Legea nr. 321/2009 care obligă hipermarketurile să achiziţioneze 51% produse românești la raft

Progresistul anti-român Lucian Boia: "Basarabia nu e România!". Individul lansează teza revizionistă care afirmă că voievodatul Moldova n-ar avea absolut nici o legătură cu România

Discurile de vinil sunt din nou la mare căutare. Un târg de profil a avut loc în București

BOMBA-SEXY Florentina Raiciu, păcălită pe internet: Blonda a făcut un show erotic pe Skype fără bani VIDEO

Larisa Munteanu a născut o fetiţă FOTO

BRAVO ROMÂNIA. O ŞTIRE FANTASTICĂ. După mai bine de 30 de ani, DROPIA, comoara dispărută a României, s-a întors acasă!

Silvia, marea câştigatoare de la "Bravo, ai stil!", a pozat goală FOTO

Aşa convingi o femeie matură să facă amor cu un bărbat tânăr

Carmen de la Sălciua, goală în pat! Cântăreaţa n-a mai rezistat şi a dat hainele jos FOTO

Evaluarea Națională 2021, în București: Peste 12.000 de elevi înscriși la examen. Ce trebuie să știe candidații care susțin probele

EURO 2020. Tribut în cinstea lui Eriksen, la minutul 10 al meciului Belgia-Danemarca

Ultimele mesaje ale lui Donald Trump despre hoția fără de margini a progresiștilor soroșiști

Una dintre cele mai sexy mămici din showbiz s-a dezbrăcat. Imaginile XXX sunt interzise cardiacilor

ISTORIE. REMEMBER 22 DECEMBRIE 1989. Cum a ajuns NUCLEUL COMINTERNIST BOLȘEVIC DUR care a controlat PSD-ul și parțial România timp de 70 de ani - să facă azi pe Patrioții Români....

U BT Cluj Napoca este noua campioană națională la baschet masculin

Ovidiu Zară, accident cerebral. Jurnalistul a fost dus la spital


Pag.1
Nr. de articole la aceasta sectiune: 16, afisate in 1 pagina.