23:59
Comentarii Adauga Comentariu

JäGERCHOR. Prima măsură de RELAXARE: "Să vină nemții și austriecii să ne ucidă animalele". GuWernerul și LODOVIC LIBER la Vânătoare după 15 mai. Cadru Universitar Veterinar de la Cluj: "majoritatea vânătorilor sunt austrieci și germani. Mai vin și cehi"

"Colaborăm în special cu vânători pasionați și serioși, care respectă etica vânătorii. Majoritatea sunt austrieci și germani, dar vin și cehi. Am avut însă de-a face și cu turiști de vânătoare care vin doar la distracție, cu aceștia nu mai colaborăm și a doua oară”, precizează cadrul universitar.

Vă mai amintiți - și cum au vrut să nu-i mai lase pe ciobani să mai iasă cu oile, 6 luni pe an, ca să-i nu-i deranjeze pe "vănători"?

Rezumat - RELAXAREA LUI WERNER - România țara turismului de vânătoare pentru austrieci, nemți și mulți alți străini - se redeschide pentru ei pe 15 mai

Ludovic Orban a prezentat șmecherește decizia: "A propos de relaxare, nu uitați să dați vestea: Liber la pescuit, liber la vânătoare. E o veste care cu siguranță va stârni simpatie din partea populației”, a spus Orban

Cine credeți că are bani să meargă la vânătoare în România? Românii cu salarii de mizerie? "Majoritatea sunt austrieci și germani, dar vin și cehi"

"Colaborăm în special cu vânători pasionați și serioși, care respectă etica vânătorii. Majoritatea sunt austrieci și germani, dar vin și cehi. Am avut însă de-a face și cu turiști de vânătoare care vin doar la distracție, cu aceștia nu mai colaborăm și a doua oară”, precizează cadrul universitar.

Cât costă vânătoarea în România

Până în 2010 în România exista un tarif național minim pentru fiecare specie de animal care putea fi împușcat. Acum, tarifele sunt stabilite de fiecare administrator de fond, în parte. În general, reperul în funcție de care se stabilește prețul sunt tarifele practicate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, iată câteva dintre acestea, valabile în 2014.

Cerb –  de la 1.500 de euro
Căprior – de la 150 de euro
Mistreț – de la 250 de euro
Capră neagră – de 1.100 de euro
Urs – de la 3.500 de euro
Râs – de la 800 de euro

În afara tarifului plătit pentru doborârea animalului, vânătorul mai are de plătit, după caz, o taxă de transport sau combustibulul folosit, cazarea și o taxă pe închirierea armei, dacă e cazul. Împăiatul și expedierea trofeului costă în plus. De asemenea, există tarife de animal rănit dar nu doborât.

Acestea sunt "cifre oficiale". Trofeele costă mult mai mult

Pentru urs și lup e nevoie de o autorizație specială. Dar cum în Occident aceste animale au dispărut încă din Evul Mediu, se găsesc destui vânători germani, francezi sau englezi dispuși să plătească bani grei pentru un trofeu. Există chiar firme specializate care organizează excursii de vănătoare în România și în funcție de ce își dorește clientul, tarifele practicate încep de la o mie de euro și pot ajunge la câteva zeci de mii de euro pentru o astfel de excursie.

De exemplu, dacă un neamț vrea să împuște iepuri timp de trei zile, o să plătească pentru autorizații și cazare ceva mai mult de o mie de euro. În plus, pentru fiecare iepure ucis, turistul e taxat suplimentar cu câte 35 de euro. Dar iepuri, fazani sau potârnichi se găsesc și în Europa de Vest. Dacă tot bate drumul până în România, vânătorul occidental caută animale pe care nu le găsește la el acasă - scria Digi24

„În general, gestionarul fondurilor de vănătoare păstrează trofeele pentru vânătorul străin. Un trofeu de cerb valoros ajunge la 6, 7 mii de euro și mai mult. La urs poate să ajungă și la 14, 15 mii de euro”, spune Mihai Pop, inginer silvic.

Peste preţul trofeului însă se adaugă și autorizațiile, cazarea, masa și transportul, care valorează la rândul lor alte câteva mii de euro. Romsilva, de exemplu, administrează doar a zecea parte din fondurile de vânătoare din România. Strict pe aceste domenii, au venit să vâneze anul trecut mii de străini.

Numai că în România mai există și fonduri administrate de Asociația Generală a Vânătorilor, dar și foarte multe Domenii Private.

Așa că numărul turiștilor austrieci și nemți dar și spanioli, italieni sau cehi, care vin la vânătoare în România să ne ucidă animalele precum și sumele pe care le cheltuie sunt de fapt mult mai mari.

Ludovic Orban a prezentat șmecherește decizia: "A propos de relaxare, nu uitați să dați vestea: Liber la pescuit, liber la vânătoare. E o veste care cu siguranță va stârni simpatie din partea populației”, a spus Orban



ȘTIREA-1 - Ludovic Orban : "După 15 Mai vânătoarea și pescuitul vor fi permise"

Premierul Ludovic Orban a anunțat miercuri că din data de 15 mai vor fi permise anumite activități, printre care pescuitul și vânătoarea. Premierul susține că vânătoarea este esențială pentru că trebuie eliminate populațiile de mistreți care intră pe culturile agricole și care răspândesc peste porcină africană.

„Președintele a anunțat anumite categorii de activități, printre care este pescuitul și vânătoarea. Este important să se dea drumul la vânătoare. Sunt două motive puternice care determină necesitatea reluării vânătorii. Pe de o parte răspândirea pestei porcinei africane. Este evidentă necesitatea eliminării populațiilor de mistreți și pentru protejarea culturilor agricole pentru că mistreții intră frecvent pe culturile agricole, care și așa sunt afectate de seceta care a lovit România”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Într-o ședință cu conducerea partidului, marți seara, Orban și-a anunțat colegii că din 15 mai se va da liber la pescuit și vânătoare.

„A propos de relaxare, nu uitați să dați vestea: Liber la pescuit, liber la vânătoare. E o veste care cu siguranță va stârni simpatie din partea populației”, a spus Orban, conform unor surse participante la ședința PNL.

sursa Digi24.ro

ȘTIREA-2 - Cadru Universitar Veterinar, bun cunoscător al fondurilor de vânătoare "majoritatea vânătorilor sunt austrieci și germani. Dar mai vin și cehi"

- Revista Sinteza.ro - Cum se organizează vânătoarea și cine vine la vânătoare?

Asfaltul a rămas o amintire de acum câțiva kilometri. Ne hurducăm pe un drum desfundat, sinuos, abrupt și nins, înghesuiți într-o Toyota Land Cruiser colțuroasă ca un mistreț, cu pneuri groase, crestate adânc, ca niște gheare de animal.

Șoferul, un paznic de vânătoare care se comportă nedelicat cu schimbătorul de viteze, împinge brusc maneta în treapta întâia, rotește volanul mult spre stânga și calcă accelarația fără milă. Mașina adastă o fracțiune de secundă, ca un taur care trage aer pe nări, apoi mugește, cu crampoanele pneurilor înfigându-se în zăpadă și țâșneste înainte, pe o pantă de circa 30 de grade.

În stânga roților – o prăpastie, în dreapta – un versant abrupt. Explorăm unul dintre cele mai sălbatice locuri din grădina Carpaților, în munții Rodnei, pe cel mai mare fond de vânătoare din România.

„La noi nu e ca în Ungaria sau Austria, ori Italia. Nu îți aduce nimeni vânatul în bătaia puștii să tragi în el din foișor”, spune Dragoș Hârjoabă, vicepreședinte al asociației care gestionează fondul de vânătoare. În schimb, turiștii care vin să vâneze aici au parte de ceva diferit și tot mai rar în Europa: o vânătoare autentică, unde trebuie să iei urma vânatului, să-l găsești, să-l urmărești și apoi, dacă ești norocos, să-l dobori. Alternativ, poți sta într-un foișor de pândă acoperit, nu departe de un loc de hrănire și, dacă ești norocos, poate că un animal vine să își ia tainul de mălai pe care i l-a lăsat paznicul de vânătoare. „Poți sta și șase ore la pândă, fără să vină nimic, sau poate să vină animalul și să-l ratezi. Poți să umbli 4-5 ore în pădure și să nu dai de vânat. Depinde tot de noroc”, explică Dragoș Hârjoabă.

Fondul de vânătoare nr. 15 Valea Mare, pe care îl administrează ca vicepreședinte al Societății Cinegetice „Someșul Rodna” măsoară 29.000 de hectare, din care 5.000 în zona Parcului Național Munții Rodnei (PNMR). Fondul se întinde pe vestitele păduri grănicerești primite în proprietate de localnici încă de pe vremea Mariei Tereza. Acum, terenurile pe care se întinde fondul de vânătoare se află în proprietatea primăriilor din zonă: Rodna, Șanț, Maieru și Măgura Ilvei.

„România e căutată deoarece are efective foarte valoroase din punct de vedere genetic și ca număr de exemplare, la majoritatea speciilor”

Vasile Ceuca, lector USAMV Cluj

Dragoș Hârjoabă un îndrăgostit al vânătorii în Carpați

Dragoș Hârjoabă un îndrăgostit al vânătorii în Carpați

Pe acest fond de vânătoare este permisă și vânătoarea caprei negre, dat fiind faptul că populația din zonă este una robustă, în creștere. „Am avut alocat un trofeu de capră neagră pe 2013 și unul pe 2012, ambele au fost recoltate”, spune Dragoș Hârjoabă.

Antreprenorul în vârstă de 33 de ani din Maieru adaugă că în acest moment nu este o afacere să faci turism de vânătoare, deoarece numărul de animale aprobate spre „recoltare” este insuficient pentru ca din banii obținuși să reușești să întreții un fond așa de mare. Rămâne însă pasiunea. „Am preluat fondul acum trei ani și îl creștem. Avem zone unde am arat, în munte, sa punem napi, pentru animale. Iarna, avem angajați care merg zilnic la punctele de hrănire, ca să lase porumb pentru hrană”, explică vânătorul.

Tarifele de vânătoare ar putea acoperi costurile, dacă turismul de vânătoare ar fi o industrie veritabilă în România. De exemplu, un cerb împușcat costă de la 1.500 de euro în sus, o capră neagră pornește de la 1.500-2.000, iar un mistreț, de la 300.

Însă, turismul cinegetic în România este doar o poveste vânătorească. „La ora actuală, la nivel de politici de stat nu se gândește absolut nimeni la turismul cinegetic. E lăsat aproape exclusiv în seama întreprinzătorilor particulari”, spune lectorul universitar Vasile Ceuca, care predă cursul de Cultura Vânatului la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj.

Biroul său este decorat cu trofee de vânătoare. Un lup împăiat poartă pe cap o tocă de absolvent. Ceuca este și coordonatorul pe linie tehnică al fondului de vânătoare nr. 45 Someșul Cald, pe care îl gestionează universitatea, calitate în care a avut adesea de-a face cu turiștii care vin la vânătoare în România.

„Colaborăm în special cu vânători pasionați și serioși, care respectă etica vânătorii. Majoritatea sunt austrieci și germani, dar vin și cehi. Am avut însă de-a face și cu turiști de vânătoare care vin doar la distracție, cu aceștia nu mai colaborăm și a doua oară”, precizează cadrul universitar, Vasile Ceuca.

Cazare la „mica înțelegere”

Serviciile turistice conexe vânătorii sunt de cele mai multe ori asigurate de gestionarii fondului de vânătoare, la „mica înțelegere” cu proprietarii de pensiuni din zonă. „Sunt puține fonduri de vânătoare care au propriile cabane. Regia Pădurilor Romsilva este un asemenea caz, deoarece ei au cabane, în schimb, nu mai prea au fonduri de de vânătoare în administrare”, mai spune Ceuca.

Așa că fiecare gestionar de fond de vânătoare se descurcă după puteri. De exemplu, dacă mergi la vânătoare pe fondul Valea Mare, ai trei posibilități de cazare.  Există un motel în Pasul Rotunda care oferă condiții de trei stele, și cu care colaborează administratorii fondului, dar mai tentant este să-ți petreci câteva zile într-o fostă vilă a Zoei Ceaușescu, amplasată tot în Pasul Rotunda, chiar pe fondul de vânătoare. Aici, cazarea este de 100 de lei pe noapte de persoană. Mobilierul a fost păstrat să arate ca cel din „Epoca de Aur”. Afară există un loc de barbecue și un foișor pentru servit masa.

A treia varianta este Cabana Sofia, o vilă cu bucătărie, living și trei dormitoare, situată în satul Anieș, care îi aparține chiar lui Dragoș Hârjoabă. Cabana funcționează în sistem self-catering și este decorată cu trofee de  vânătoare pitorești.

Unul din foișoarele de pândă de pe fondul de vânătoare Valea Mare

Unul din foișoarele de pândă de pe fondul de vânătoare Valea Mare

Astfel de aranjamente sunt posibile cam pe orice fond de vânătoare care organizează partide pentru turiști, spune Vasile Ceuca. „Există mulți vânători străini pe care nu îi interesează confortul în mod deosebit. Confortul unei pensiuni de dou-trei stele le este de ajuns. Avem astfel de vânători care revin de trei sau patru ani la vânătoare”, mai spune cadrul didactic.

Munca din spatele unui trofeu

În spatele unui trofeu remarcabil, se află multă muncă. Paznicul de vânătoare Nechita Anca este un vlăjgan care cutreieră pădurile îngrijind de punctele de hrănire a animalelor sălbatice. Cele mai accesibile astfel de locuri sunt la aprope o oră de mers cu mașina de Valea Mare, ultima localitate din județul Bistrița-Năsăud, dincolo de care se termină asfaltul. „Merg zilnic să las mălai, să văd dacă mai au sare, să mă uit dacă e totul în regulă cu punctele de observație”, spune Nechita.

Drumeția prin pădure, de la locul unde te lasă mașina și până la un punct de hrană, este o reală plăcere, chiar și pentru turiștii leneși care preferă peisajele urbane sofisticate. În aerul tare și rece, brazii drepți, care țâșnesc dintr-un strat subțire de zăpadă, sunt ca o cortină ce se ridică, de la colț, treptat, pe măsură ce urci. Poteca străbate făgașe de izvoare și intersectează urme de urs, de mistreț și de căprior. „Uitați, asta e urmă de căprior, de acum câteva minute. Ne-a auzit și a fugit”, arată paznicul de vânătoare spre o serie de puncte adâncite în zăpadă.

Mistreții sunt ghiftuiți iarna aceasta și nu le prea arde de mâncat hrana pe care le-o pune paznicul. „Este o iarnă deosebit de blândă, pădurea e încă verde și au ce mânca. Dacă va da gerul și totul se va acoperi de zăpadă, atunci vor veni mai des la punctul de hrănire, unde le lăsăm grăunțele”, explică Dragoș Hârjoabă.

Nechita lasă să curgă dintr-un sac boabele de porumb într-un jgheab săpat într-un buștean, până dă pe-afară. Apoi merge să vadă dacă a mai rămas din bucata de sare lăsată ceva mai încolo. „Nu au minerale suficiente în corp și atunci le lăsăm bucăți mari de sare să le lingă”, spune paznicul de vânătoare. La sfârșit, pe un copac de lângă punctul de hrănire lasă o capcană audio-video, care se autodeclanșează la apariția unui animal.

Foloase și ponoase

Turismul de vânătoare este pentru persoanele cu dare de mână. Paradoxal, în acest domeniu, norocul costă. Astfel, cu cât animnalul este mai mare, cu atât el costă mai mult. Există însă și o compensație, pentru ghinioniști. „Dacă omul nu reușește să vâneze nimic. Nu îi luăm bani decât pe cazare și motorină. Am avut trei turiști nemți care au venit la cerb. Au stat trei zile și trei nopți. Au prins numai ceață și ploaie, nu au împușcat nimic. Le-am luat 260 de euro și atât. Sper să aibă noroc mai mare data viitoare”, spune Dragoș Hârjoabă.

În plus, turiștii care doboară animale pe care vor să le împăieze sunt ajutați să găsească taxidermiști competenți.

Pe piață există însă și povești despre „întreprinzători” fără scrupule, care își păcălesc clienții. „Au fost cazuri prin alte zone când străinul a tras, animalul a scăpat, dar românii noștri au împrăștiat sânge cu seringa pe jos, ca să poată încasa taxa pentru animal rănit”, spune Dragoș Hârjoabă.

Paznicii de vânătoare lasă de mâncare pentru sălbăticiuni în locuri prestabilite

Paznicii de vânătoare lasă de mâncare pentru sălbăticiuni în locuri prestabilite

Carlo Galbiati, un italian de 32 de ani care plesnește de sănătate, este unul dintre împătimiți care vin an de an în România la vânătoare. Mucalit, cu cămașa descheiată la piept, deși afară fulguie, se îndreaptă spre culmile Munților Rodnei, cu o pușcă pe umăr și un aparat foto Leica la gât. „Vreau să împușc un mistreț și să fotografiez o capră neagră”, explică italianul într-o română fluentă. Vine în România din 2007 și a vânat în pădurile din Harghita, Mureș, Alba, Neamț și Bistrița-Năsăud. Arde de nerbădare să plece în februarie în Kârghistan, unde a antamat o partidă la Ibex (capra de stâncă).

Carlo este un turist atipic. Nu-l interesează confortul și are o rezistență neobișnuită la frig. „Câteodată dorm în jnepeni, dar uneori duc cu mine o sobă, cu care încălzesc punctul de observație. Însă, ultima dată mi-au furat-o niște țigani care erau pe munte la cules ciuperci”, povestește italianul.

În urmă cu cțteva săptămâni a coborât de pe munte încărcat cu doi saci de gunaoie. „Să le spuneți acolo să nu mai arunce gunoaie, că nu e frumos”, adaugă Carlo, cu zâmbetul dispărut de pe față.

Carlo este din Bergamo, așa că ajunge cu WizzAir la Cluj plătind doar câteva sute de euro dus-întors, dacă își face rezervarea din timp. Așa că preferă să vâneze în România decât în Italia „În Italia sezonul e mai scurt și vânătorii mai mulți. Aici e frumos, e sălbăticie, e tot ce vrei”, încheie vânătorul italian.

Avantajele României în domeniul turismului cinegetic sunt aceleași, indiferent dacă dialogul se poartă într-un 4×4 cu pneuri ca niște gheare de animal sau într-un birou universitar spilcuit. „România e căutată deoarece are efective foarte valoroase din punct de vedere genetic și ca număr de exemplare, la majoritatea speciilor”, subliniază lectorul Vasile Ceuca.

Cu toate acestea, turismul de vânătoare nu se regăsește în strategia de brand turistic a României și este neclar dacă există o strategie cu privire la acest domeniu la nivelul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. Am adresat în acest sens o întrebare Departamentului pentru Ape Păduri și Piscicultură, însă răspunsul nu ne-a parvenit până la trimiterea revistei în tipar.

 Poți sta și șase ore la pândă, fără să vină nimic, sau poate să vină animalul și să-l ratezi. Poți să umbli 4-5 ore în pădure și să nu dai de vânat. Depinde tot de noroc”

Dargoș Hârjoabă, vicepreședinte asociație cinegetică

Cât costă vânătoarea în România

Până în 2010 în România exista un tarif național minim pentru fiecare specie de animal care putea fi împușcat. Acum, tarifele sunt stabilite de fiecare administrator de fond, în parte. În general, reperul în funcție de care se stabilește prețul sunt tarifele practicate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, iată câteva dintre acestea, valabile în 2014.

Cerb –  de la 1.500 de euro
Căprior – de la 150 de euro
Mistreț – de la 250 de euro
Capră neagră – de 1.100 de euro
Urs – de la 3.500 de euro
Râs – de la 800 de euro

În afara tarifului plătit pentru doborârea animalului, vânătorul mai are de plătit, după caz, o taxă de transport sau combustibulul folosit, cazarea și o taxă pe închirierea armei, dacă e cazul. Împăiatul și expedierea trofeului costă în plus. De asemenea, există tarife de animal rănit dar nu doborât.

sursa Sinteza.ro


(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:

  • Jeguri, musafiri si gazde !  vlad tepes   2020-05-07 - 00:48

    Sper sa vinaze NUMAI in Ardeal !!! Si mai sper sa nu treaca muntii fiindca pot avea loc accidente de vinatoare !!!

  • Colonie horror  Albert Desalvo   2020-05-07 - 01:24

    Bisericile ne sunt inchise, sub pretextul acestui Covrig 19, in schimb vanatorii straini sunt bineveniti, ca deh, au venit sa impuste virusul si sa ne scape astfel de el! Dar marea problema pana la urma, n-ar fi acesti vanatori, ci aceia de fiinte umane ca in cazul Caracal sau cazul pedofilului ucigas olandez!

  • SPAGA BUNA DATI  TALPANICA   2020-05-26 - 10:19

    SA AVETI 34% SCOR DE INCREDERE (PREA MIC PENTRU UN SITE SERIOS DAR PREA MARE PENTRU IDIOTENIILE CU CARE INCERCATI INTOXICAREA CITITORILOR)


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

Bunica unei fetiţe care a decedat la "Marie Curie": "Fetița nu a mâncat niciodată brânză de la Brădet"

Comisia Europeană suplimentează la nivelul de 40 de miliarde de euro bugetul pentru tranziția ecologică

Românii sunt ținuți ÎN MOD INTENȚIONAT cu Salarii de Mizerie pentru a fi o forță de muncă ieftină pentru MULTINAȚIONALELE STRĂINE. Salarii de MIZERIE de 300-450 de euro în toate regiunile țării.

Oare câți oameni mai trebuie să fie jupuiți de vii de urși până când slugile progresiștilor din Guvern să ia măsuri? Prahova: Un vârstnic a ajuns la spital cu răni multiple, după ce a fost atacat de un urs

Este masturbarea un păcat?

Videoconferință a coaliției anti-Stat Islamic, la 4 iunie

Actriţa Livia Taloi: "De Crăciun, mănânc salată cu miros de sarmale"

Kovesi a fost un elev slab care a terminat facultatea de drept cu media 6,41. Drept răsplată a fost propagată în cele mai înalte funcții din Justiție. Astăzi CCR a prins-o că din înalta funcție de Procuror General, Kovesi a încălcat Constituția.

Andra, criză de nervi din cauza lui Cătălin Măruţă. VIDEO

Inginerie genetică? Geneticienii au constatat că ARN-ul din Noul Coronavirus care codifică modul periculos de ușor -- prin care virusul pătrunde în celulele umane -- este foarte asemănător cu cel al virusului HIV -- care aparține unei alte specii...

Cercetătorii au aflat cum trebuie mângâiată pisica

Președintele PNL Botoșani - înregistrat de radar conducând cu 105 km/h în localitate; polițiștii i-au reținut permisul (surse)

A fost externat și ultimul bolnav de COVID-19. Victorie totală a țării care nu a mai înregistrat nicio îmbolnăvire de 5 zile

Tânără de 19 ani, violată în casa de pariuri. Fostul iubit şi-a filmat grozăvia

Grupuri de manifestanti de la mitingul din 3 Nov.au aruncat cu pietre in Biserici. Mai ales, la Patriarhie grupuri manioase de tineri au aruncat cu pietre in Biserica de la Patriarhie si au scandat lozinci impotriva Bisericii Ortodoxe si a Patriarhului

Soluție 2 în 1 ingenioasă și terifiantă. Paturile de spital care devin, la nevoie, sicrie. FOTO

OMS a suspendat testele cu hidroxiclorochină la pacienții cu COVID-19

PROVERBE CU OI, LUPI, CIOBANI SI MIEI. "Din orișice lemn îți place, Fluier nu se poate face"

Către WERNER-MERKEL-și-KURZ. Strigăt de disperare : Muncitor sucevean la cules de sparanghel: ”Vrem să mergem acasă, nu vrem să murim aici pe capete”.Aceasta e mizerie mortală care s-a făcut și se face pe baza unui acord guvernamental Româno-German

Cum au fost îngropate marile uzine ale Epocii de Aur, la care erau abonate marile state ale lumii. "Eram brici până în 89"

Roxana Nemeş, protagonista unui film XXX: "Eu sunt acolo. Toată lumea face asta"

Totul despre misiunea DEMO-2, realizată de NASA și de compania miliardarului Elon Musk, SpaceX

Nationalizarea Resurselor Naturale - Expunere de Motive. Cum ne-au furat si ne fura Resursele Naturale, pe baza prevederilor din actuala Constitutie a Romaniei. Ce prevede Constitutia de Azi legat de Proprietatea Publica? Ce prevedea Constitutia din 1991?

Cele șapte județe care au sub 100 de cazuri de COVID-19

Mirela Boureanu Vaida s-a ridicat de pe scaun, în direct, şi a vrut să părăsească platoul: "Gata, plec acasă!"

Ceausescu ne-a lasat mostenire un stat la cheie: fara datorii, cu o industrie puternica, o agricultura irigata si intensiva. Noi in douazeci de ani am pierdut totul, inclusiv independenta statului

Tânără de la casa de copii, violată de un educator: bărbatul o abuza în fiecare seară

FEMEI SEXY la CRATIŢĂ. Cele mai intime fotografii cu tinere nud surprinse în BUCĂTĂRIE FOTO


Pag.1
Nr. de articole la aceasta sectiune: 28, afisate in 1 pagina.

ieri 05:23 CITATUL ZILEI