...și că această porțiune de ARN -- nu se mai întâlnește la nici un alt coronavirus din lume (din cei descoperiți până la această oră). Mai mult, autorii studiului, scriu negru pe alb, că această similitudine "nu poate fi întâmplătoare"..."Oar' ce să fie asta?" (vorba lui Ion-Heliade Rădulescu)

Problema cu un nou coronavirus din lumea animală, e că acesta NU AVEA MECANISMUL PRIN CARE SĂ INTRE ÎN CELULELE UMANE NEȘTIIND DE ELE

Deci îi trebuia o vreme să se adapteze ca să poate pătrunde în celulele umane atât de ușor, etc...Ori noi îl vedem gata adaptat... Mai mult, specialiștii ne spun în același studiu, că virusul nu a suferit o mutație genetică, de ultimă oră deci a infestat recent oamenii.

De ce cred autorii că virusul poate fi creat de om? Deoarece atunci când analizăm inserțiile care nu sunt prezente în niciuna dintre cele mai apropiate familii de coronavirus, „este foarte puțin probabil ca un virus să fi dobândit astfel de inserții unice în mod natural într-o durată scurtă de timp”. În schimb, ele pot fi găsite în identificarea celulelor și proteine ​​de legare la membrană localizate în genomul HIV.

Știrea

Virusul de imunodeficiență umană de tip 1 (HIV-1) a fost izolat pentru prima dată în 1983 ( Barré-Sinoussi și colab., 1983 ; Gallo și colab. , 1983 ) și s-a asociat ferm cu sindromul de imunodeficiență dobândit (SIDA) în 1984 ( Gallo et al., 1984 ; Montagnier et al. , 1984 ). Un al doilea virus înrudit, numit HIV-2, a fost descoperit ulterior în Africa de Vest ( Clavel și colab., 1986 ). HIV-1 și HIV-2 aparțin familiei Retroviridae și subfamilia Orthoretrovirinae. Retrovirusurile sunt virusuri ARN înveliți care se reproduc printr-un intermediar ADN. Se bazează pe inversul transcriptazei enzimatice pentru a-și transcrie genomul de la ARN în ADN, care poate fi apoi integrat în genomul gazdei cu o enzimă integrasă, devenind parte a ADN-ului celular și replicându-se cu acesta. HIV-1 și HIV-2 sunt cele două retrovirusuri umane cunoscute care aparțin genului Lentivirus (lentus, latină pentru „lent”).

Așadar, Virusul de imunodeficiență umană de tip 1 (HIV-1) nu este un coronavirus

Și-atunci cum se face că porțiunea de ARN -- ce codifică intrarea în celule -- a Noului Coronavirus -- este aproape identică cu cea a virusului HIV -- și în același timp -- nu se mai regăsește la nici un alt coronavirus din lume?

Din studiu:

"În primul rând am identificat 4 porțiuni genetice care nu se mai regăsesc la nici un alt coronavirus (din lume), dintre cei cunoscuți până la această oră.

Toate cele 4 porțiune genetice se mapeaza cu 4 portiuni scurte de aminoacizi din codul genetic al virusului HIV

Această surprinzătoare asemănare nu poate fi întâmplătoare"

De ce cred autorii că virusul poate fi creat de om? Deoarece atunci când analizăm inserțiile care nu sunt prezente în niciuna dintre cele mai apropiate familii de coronavirus, „este foarte puțin probabil ca un virus să fi dobândit astfel de inserții unice în mod natural într-o durată scurtă de timp”. În schimb, ele pot fi găsite în identificarea celulelor și proteine ​​de legare la membrană localizate în genomul HIV.

Print screen:

Cum intră Virusul HIV în celulele umane?

Alt Studiu - Virusul nu provine prin mutații recente din nici un alt coronavirus natural cunoscut

Atunci când prima secvență a virusului 2019-nCoV a devenit disponibilă, cercetătorii au plasat-o pe un arbore genealogic de coronavirusuri cunoscute - care abundă și infectează multe specii - și au descoperit că acesta era cel mai strâns legat de coronavirusuirle găsite în lilieci.

O echipă condusă de Shi Zheng-Li, un specialist în coronavirusuri de la celebrul deja, Wuhan Institute of Virology, a raportat pe 23 ianuarie despre genomul lui 2019-nCoV care a fost găsit similar în proporție de 96,2% cu un coronavirus de lilieci. În același timp coronavirusul 2019-nCoV are 79,5% similaritate cu coronavirusul care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS), o boală al cărei focar inițial a fost și în China în urmă cu mai bine de 15 ani.

Doar că deși coronavirusul SARS are o relație la fel de strânsă cu virușii din lilieci, datele secvenței sale genomice arată CLAR și FĂRĂ DUBII că el a sărit în OAMENI, de la un coronavirus găsit în civete (o specie de pisică sălbatică infectată de la lilieci), pentru că SARS-ul din civete diferă de virusurile SARS umane cu doar 10 nucleotide.

Cu alte cuvinte suntem siguri că coronavirus-SARS-uman, care a generat epidemia din 2002-2003 provine de la un coronavirus-SARS-animal, printr-o mutație recentă de doar 10 nucleotide

Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), o altă boală umană cauzată de un coronavirus, are și el în mod similar o legătură cu virusurile liliecilor. Doar că la fel ca în cazul SARS, studiile genetice au construit un caz convingător care au arătat că virusul MERS a sărit la oameni din cămile. Iar arborele filogenetic din hârtia bioRxiv a lui Shi (mai jos) face ușoară legătura dintre cămile-MERS.

Prin urmare e SIGUR, că și coronavirusul MERS a sărit la oameni pe cale naturală din virusurile MERS din cămile

De altfel răspindirea acestor două specii de coronavirusuri, extrem de periculoase, la oameni s-a făcut lent. A durat luni de zile până să se ajungă la zeci sau sute de cazuri infectate. Motivul e simplu, virusurile provenind de la animale aveau nevoie de o perioada de adaptare, ca sa se propage mai rapid de la om la om.

În cazul MERS, virusul a fost identificat la un pacient din Arabia Saudită în aprilie 2012. Până în mai 2013, 10 din cele 22 de persoane care au decedat și 22 din 44 de cazuri raportate erau în Arabia Saudită. Deci MERS a infectat 44 de oameni în primul an.

În cazul SARS, la 16 noiembrie 2002, un focar al sindromului respirator acut sever (SARS) a început în provincia chineză Guangdong , care se învecinează cu Hong Kong-ul. Un fermier din districtul Shunde din regiunea Foshan a fost probabil primul caz de infecție. Republica Populară Chineză a notificat Organizația Mondială a Sănătății (OMS) despre acest focar la 10 februarie 2003, raportând 305 cazuri, inclusiv 105 lucrători în domeniul sănătății și cinci decese; În patru luni s-a ajuns la câteva sute de cazuri

Pe de altă parte, în cazul coronavirusului din Wuhan vorbim de peste 12.000 de îmbolnăviri în doar 2 luni. Prin urmare, virusul din Wuhan era gata adaptat să sară rapid, de la om la om.

Revenind la genomul virusului, în cazul coronavirusului din Wuhan, conform analizei lui Bedford, secvența de coronavirus de liliac pe care echipa lui Shi Zheng-Li a evidențiat-o ca fiind cea mai apropiată de el, denumită RaTG13, diferă de 2019-nCoV cu aproape 1100 de nucleotide, ceea ce exclude cu totul o mutație recentă și deci o proveniență recentă a lui 2019-nCoV din cel mai apropiat virus de liliac cunoscut.

Analizele lui Bedford dintre coronavirsul RaTG13 din lilieci și coronavirusul 2019-nCoV sugerează că cele două virusuri fiind foarte apropiate genetic ar fi putut împărtăși un strămoș comun - dar nu unul recent - ci unul ce ar fi existat în urmă cu 25 până la 65 de ani, estimare la care a ajuns prin combinarea diferenței de nucleotide între viruși cu ritmurile presupuse de mutație în alte coronavirusuri. Așadar, ar fi trebuit să dureze zeci de ani pentru ca virușii ca RaTG13 să mute genetic și să devină 2019-nCoV.

Cu alte cuvinte, suntem la fel de siguri, că virusul 2019-nCoV din Wuhan, nu provine dintr-o mutație recentă din nici un coronavirus din lumea animală (cel puțin nu din unul cunoscut) (și har domnului că se cunosc mulți după epidemiile SARS și MERS)

Cu alte cuvinte, suntem la fel de siguri, acum, că virusul 2019-nCoV din Wuhan NU PROVINE de la animale vii infectate aduse în Piața de Fructe de Mare din Wuhan. Deci teoriile cu mâncatul șerpilor și al liliecilor infestați -- mai mult sau mai puțin vii -- ca sursă a epidemiei din Wuhan sunt FALSE.

Singura alternativă rămasă, pe ipoteza evoluției naturale a lui 2019-nCoV din Wuhan ar fi ca acesta să fi infestat oamenii de ceva vreme, să fi circulat în oameni de ceva vreme -- fără a fi fost depistat -- și printr-o mutație recentă să fi devenit extrem de periculos RECENT

Doar că analiza genetică respinge și această ipoteză

Cu cât un virus circulă mai mult într-o populație umană, cu atât mai mult timp trebuie să dezvolte mutații care diferențiază tulpinile la persoanele infectate.

Doar că secvențele 2019-nCoV analizate până în prezent diferă între ele -- cu doar șapte nucleotide cel mult -- ceea ce indică că virusul 2019-nCoV din Wuhan a sărit în oameni, FOARTE RECENT

Singura alternativă logică, rămasă în picioare, ar putea fi ca această imensă diferență de 1100 de nucleotide să fie "o inginerie genetică" făcută într-un laborator virusologic.

Această ipoteză este confirmată și de noutățile din primul studiu citat de noi și-anume că ARN-ul din Noul Coronavirus care codifică modul periculos de ușor -- prin care virusul pătrunde în celulele umane -- este foarte asemănător cu cel al virusului HIV -- care aparține unei alte specii...și că această porțiune de ARN -- nu se mai întâlnește la nici un alt coronavirus din lume

Urmărind ipoteza ingineriei genetice, întrebarea următoare, care se pune acum este de la ce laborator virusologic ar putea proveni acest virus?

Cum transportul unui altfel de virus este deosebit de periculos și sunt în funcțiunea numeroase verificări pe toate aeroporturile și navele din lume -- primele verificate ar trebui să fie laboratoarele de virusologie din Wuhan

Câte laboratoare de virusologie sunt în Wuhan și cine le deține?

Patente cu Coronavisuri de laborator

Pentru cei care nu cred că se pot face astfel de bioinginerii genetice în actualele laboratoare de virusologie din lume, le putem spune că astfel de operații genetice au devenit curente

Iată un exemplu, de astfel de PATENT obținut pentru un CORONAVIRUS FABRICAT ÎN LABORATOR în scopul producerii unui vaccin. În PATENT se specifică exact câte porțiuni din ARN-ul virusului au fost modificate și cum...pentru a-l "atenua".

(atenție, în acest exemplu, patentul NU e pentru coronavirusul din Wuhan, cum fals scriu unii pe internet...Ar fi și culmea nu? )

Iată scopul unui astfel de bioinginerii: "În plus, este nevoie în industrie să dezvolte vaccinuri adecvate pentru utilizare în ovo, pentru a îmbunătăți eficiența și rentabilitatea programelor de vaccinare. O provocare majoră asociată cu vaccinarea cu ovo este aceea că virusul trebuie să fie capabil să se reproducă în prezența anticorpilor derivați de mamă împotriva virusului, fără a fi patogen pentru embrion"

Pe nextstrain.org, un site pe care l-a co-fondat, Bedford a creat arbori genealogici cu coronavirusuri care includ secvențe de liliac, civet, SARS și secvențe 2019-nCoV.

(Fluierul)