21:31 2024-02-23 intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu

_ Este culcatul la ora 21.00 secretul fericirii? Experimentul jurnalistului The Guardian, Tim Dowling, s-a încheiat cu o concluzie surprinzătoare

Este culcatul la ora 21.00 secretul fericirii? Experimentul jurnalistului The Guardian, Tim Dowling, s-a încheiat cu o concluzie surprinzătoare

Potrivit Wall Street Journal, ora 21.00 este noua oră de culcare la modă - nu pentru oamenii obosiți de vârstă mijlocie, ci pentru cei de 20 de ani. Se pare că tinerii din ziua de azi preiau controlul asupra rutinei lor și dau prioritate somnului în locul distracției. O analiză realizată în anul 2022 a arătat că americanii de 20 de ani dorm, în medie, 9 ore și 28 de minute pe noapte, față de 8 ore și 47 de minute în 2010.

Entuziasmul era la cote maxime în prima zi. S-a grăbit să termine treburile casnice și s-a retras în pat la ora 21.00 fix, cu o carte în mână. Somnul nu a venit imediat. S-a simțit frustrat și privat de timpul său liber, cu gândul la serile pierdute și la distracția de care alții se bucurau. Abia după 90 de minute de citit a reușit să adoarmă, dar somnul a fost agitat și întrerupt de treziri frecvente.

Și-a luat în pat telefonul, laptopul și căștile, ca să-i țină de urât, dar s-a trezit obosit, cu dureri de cap și o senzație de confuzie.

Nu a reușit să ajungă în pat la ora 21.00. Când s-a culcat, era extenuat, dar a adormit imediat ce capul său a atins perna. Somnul a fost întrerupt de mai multe ori, demonstrând încă o dată că rutina îi era perturbată.

A acceptat programul strict de culcare și trezire la ora 21.00, respectiv 7.00. Deși spera la o adaptare rapidă a organismului, continua să se simtă obosit, dar nu extenuat.

A observat o ușoară îmbunătățire a calității somnului. Adormea mai repede și trezirile nocturne erau mai rare. Totuși, sentimentul de oboseală persista, afectându-i starea de spirit și concentrarea.

Experimentul a culminat cu o noapte dezastruoasă. Agitația din pat a împiedicat somnul profund, iar sentimentul de frustrare a crescut. Dimineața s-a trezit obosit și deprimat, cu senzația că a pierdut o noapte întreagă.

Analizând experiența săptămânii, a realizat că a dormi devreme nu este o soluție magică universală. Nevoile individuale de somn variază, iar forțarea organismului se poate dovedi contraproductivă. Anxietatea legată de respectarea programului și obsesia pentru optimizarea somnului au amplificat problemele.

În general, începând cu vârsta de aproximativ 10 ani, dorim să ne culcăm progresiv mai târziu, până când ajungem la vârsta de 20 de ani. Dr. Russell Foster, profesor de neuroștiință circadiană, spune că, la sfârșitul anilor 50, începutul anilor 60, vrem să ne culcăm cu aproximativ două ore mai devreme decât la sfârșitul adolescenței.

În 2017, omul de știință Matthew Walker a publicat o carte intitulată Why We Sleep (De ce dormim), un bestseller internațional care - în mintea multor cititori - a legat somnul inadecvat de o serie de probleme, inclusiv cancer, Alzheimer, obezitate și o durată de viață mai scurtă. Somnul inadecvat, susținea Walker, era orice lucru sub opt ore.

Alte studii au constatat că o cantitate adecvată de somn variază foarte mult de la o persoană la alta, de la șase ore pe noapte la 10 sau 11 ore, deși majoritatea dintre noi se încadrează în intervalul de șapte-opt ore. În timp ce o lipsă cronică de somn duce la iritabilitate, impulsivitate și probleme de conectare socială, gama de consecințe nefaste sugerate de Walker a fost, spun unii, mult exagerată.

(Fluierul)

Inapoi