Marian Enache (CCR): Ca orice `maladie a societății`, corupția infestează, otrăvește organismul social, are un caracter endemic și persistent în timp

„În ceea ce privește poziția instituțională a DNA, remarcăm faptul că, prin deciziile pronunțate, Curtea Constituțională a contribuit la definirea și plasarea judicioasă a acestei structuri în sistemul Ministerului Public. Astfel, dacă inițial DNA se prezenta ca un parchet specializat în cadrul Ministerului Public, având denumirea de Parchetul Național Anticorupție, care își exercita activitatea în paralel cu parchetele cu competență generală, sub impactul Deciziei Curții Constituționale din 2005 (nr.235/2005) a avut loc reorganizarea sa ca structură specializată în combaterea și cercetarea infracțiunilor de corupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Fixarea poziției instituționale a DNA în acești parametri se integrează în mod organic în exigențele constituționale ale statului de drept, fiind determinantă pentru legitimitatea și buna sa organizare și funcționare.

Activitatea DNA se circumscrie luptei instituționalizate împotriva corupției, fenomen social extrem de complex care aduce atingere, în esență, prin efectele sale nocive, stării morale a întregii societăți, care deteriorează calitatea relațiilor dintre stat și cetățean, precum și mediul social de afaceri și financiar.

Noțiunea de „corupție” este mai mult decât o simplă expresie lingvistică. Ea semnifică, în esență, degradarea valorilor societății și afectează integritatea și demnitatea persoanei. Corupția, în diversele sale forme de manifestare, a existat de la „începutul lumii” și continuă să existe. Este o observație justă, dacă ne gândim la faimoasele procese de corupție din Antichitate și până în zilele noastre, fără a ne mai referi la avatarurile bine-cunoscute ale universalului „homo fraudens”. Corupția și coruperea constituie o plagă însoțitoare a societăților umane, în care nivelul ridicat al fenomenului a generat și poate genera decadență etico-morală și subdezvoltare economică și culturală. În cazuri generalizate, corupția a condus chiar la prăbușirea unor societăți pe care istoria le consemnează ori de câte ori barometrul corupției a indicat cote alarmante cu efecte malformante ale înseși fibrei demnității unui popor.

Corupția nu este și nu trebuie să fie o componentă intrinsecă a funcționării sistemului public, însă constatăm că ea apare și se dezvoltă, de cele mai multe ori, în legătură cu exercitarea puterii publice. Activitatea infracțională din sfera corupției s-a diversificat și s-a perfecționat în timp, a devenit mai sofisticată, mai rafinată și chiar mai „specializată” sub influența noilor tehnologii, a creșterii gradului de complexitate a guvernării și a economiei de piață și, nu în ultimul rând, a relativității ordinii moralității sociale. Aceste împrejurări obiective au determinat necesitatea permanentă și continuă de adaptare și specializare a strategiilor, a tehnicilor și a mijloacelor de contracarare ale unor noi manifestări de corupție caracteristice mișcării societății moderne.

În spațiul Uniunii Europene au apărut noi provocări, odată cu deschiderea și dezvoltarea fluxurilor financiare aflate în relație directă cu interesele financiare ale Uniunii Europene. Ca atare, lupta împotriva corupției a devenit un imperativ categoric într-o societate de regim democratic, interconectată instituțional și legislativ spațiului comun european, cu atât mai mult în privința României postcomuniste, în care reflexele unor rămășițe mentalitare generate de fostul regim totalitar sunt încă vii și refractare.

Statele propun, dezvoltă și implementează strategii anticorupție în scopul de a preveni perpetuarea și extinderea acestui fenomen profund antisocial, precum și de a-l combate în mod eficace.

Ca orice „maladie a societății”, corupția infestează, otrăvește organismul social, are un caracter endemic și persistent în timp, ceea ce o face greu de înlăturat în totalitate. Realitatea contemporană ne demonstrează că această maladie este prezentă și în cele mai avansate democrații, eradicarea ei ținând mai degrabă de fanteziile și metafizica unor viziuni utopice. În reflecția filosofică se vorbește chiar, pentru a explica efectul atât de penetrant al corupției, despre existența unui sindrom imunodeficitar al societății moderne. Însă, într-o abordare realistă și pragmatică, potențialul distructiv al acestei „boli” poate fi controlat, limitat și redus într-o măsură în care să nu contamineze instituții și structuri esențiale ale organismului social, să nu reprezinte un risc la adresa securității și organizării democratice a unei societăți și, mai ales, să nu lezeze sentimentul de încredere în ideea de dreptate și justiție a cetățenilor.

Diminuarea și inhibarea apetențelor și înclinațiilor în săvârșirea faptelor de corupție și modelarea unei noi mentalități sociale prin mijloacele dreptului reprezintă un comandament general, la nivelul societății românești, al menținerii solidarității și consolidării coeziunii sociale, precum și al afirmării idealurilor de dreptate și pace socială.

Kofi Annan – fost secretar general al ONU – referindu-se în anul 2004 la corupție, o aprecia ca fiind un flagel insidios, ce are un registru larg de efecte corozive asupra societăților. Corupția, arăta Secretarul General al ONU, periclitează democrația și statul de drept, duce la încălcări ale drepturilor omului, distorsionează piețele, erodează calitatea vieții și favorizează crima organizată, terorismul și alte amenințări la adresa securității umane. Rezultă, astfel, din aceste considerente, trecerea fenomenului corupției de la nivel național la cel transnațional, cu efecte destructurante asupra evoluției întregii conștiințe și a integrității societății umane, care, finalmente, subminează fundamentul etic al oricărei civilizații.

Corupţia este considerată una dintre cele mai grave ameninţări cu privire la integritatea instituțiilor statului de drept, a democraţiei, a drepturilor omului, a echității şi justiţiei sociale, cu efecte negative și adversative asupra funcţionării economiei de piaţă, a cerințelor concurenței loiale și asupra vieții de zi cu zi a cetățeanului. Corupţia se constituie într-un obstacol în dezvoltarea și modernizarea societății românești și poate compromite acțiunea guvernamentală în promovarea și asigurarea intereselor fundamentale ale societății”, a transmis luni șeful Curții Constituționale a României.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) prezintă luni, public, bilanțul de activitate pentru anul 2023, eveniment la care vor participa șefi ai instituțiilor judiciare din România.

Astfel, procurorul șef al Direcției, Marius Voineag, va prezenta statistica cazuisticii Direcției pe care o conduce din anul 2023, perioadă în care instituția a declanșat dosare notabile.

Unul dintre cazurile forte izbucnit urmare unei anchete a DNA Iași este cel al fostului președinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu (PSD), când acesta a fost prins în flagrant delict cu o valiză cu 1,25 de milioane de euro.

Urmare acestei reușite, Buzatu a fost arestat preventiv, iar ulterior trimis în judecată pentru luare de mită.

Un alt caz recent de răsunet este cel al presupusei mite pretins încasate de președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu (PNL), prin intermediul conturilor surorii sale și a cumnatului.

Cazul se află în continuare în cercetare iar anchetatorii DNA administrează în continuare probe care să dovedească acuzațiile formulate.

La finalul lunii martie 2023 DNA Târgu Mureș obținea arestarea preventivă a fostului deputat PSD Octavian Goga, acuzat de anchetatori pentru fraudarea unor fonduri europene.

DNA nota la acea vreme că în perioada 22 august 2018 – prezent, inculpatul Goga Octavian, în calitățile menționate mai sus, împreună cu administratorul de drept al societății pe care o controla, ar fi creat condiții artificiale pentru accesa fonduri nerambursabile necesare implementării unui proiect ce avea ca obiect „Construire ferma vaci de lapte în loc. Araci”.

Concret, cei doi inculpați, beneficiind de ajutorul celorlalți doi, ar fi depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) mai multe documente false, inexacte sau incomplete, care atestau fictiv executarea unor lucrări și livrarea unor materiale de construcții, în scopul îndeplinirii condițiilor impuse de finanțator.

Prin aceste demersuri, ar fi fost obținute fonduri nerambursabile în valoare totală de 8.358.822 lei.

Tot în 2023 DNA a cerut ridicarea imunității parlamentare pentru foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă și pentru fostul premier al României Florin Cîțu pentru pretinse fapte de abuz în serviciu privind achiziția de doze de vaccin.

În același dosar este cercetat și un secretar de stat de la momentul achizițiilor, Andrei Baciu.

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoanele respective are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.

De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

În prezenta cauză, în contextul menționat mai sus, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.

Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.

DNA a deschis în 2023 dosare penale privind funcționari și patroni aflați pe linia acordării de avize de funcționare unor cămine în care DIICOT a descoperit cum bătrânii erau chinuiți și maltratați de cei care trebuiau să îi îngrijească.

Astfel, DNA a luat în colimator mai mulți funcționari de la AJPIS Ilfov, față de care a deschis dosare penale de cercetare pentru fapte de abuz în serviciu și complicitate la aceste fapte.

Concret, funcționarii sunt cercetați pentru modul în care au efectuat controalele la unele centre, unde conform probelor, anunțau anterior controalelor pe patronii acestora pentru remedierea rapidă a unor probleme existente.

(Fluierul)