Ce ar însemna pentru viitorul parlament ascensiunea partidului AUR de extremă-dreaptă din România

Întrucât alegătorii din România urmează să se prezinte la urne în luna iunie, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, sondajele relevă o imagine surprinzătoare. Într-o țară în care, timp de 20 de ani, partidele de extremă-dreaptă au constituit un fenomen marginal, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) ar urma să își adjudece un uimitor procent de 20% din voturi, relatează The Parliament Magazine citat de Rador Radio România.

Înființat cu numai cinci ani în urmă, acest partid de extremă-dreaptă ar urma să se plaseze pe locul al doilea sau al treilea la alegeri, foarte aproape de cele două partide de coaliție aflate la guvernare în România – social-democrații de stânga (PSD) și liberalii de centru-dreapta (PNL).

Eventuala victorie a partidului AUR ar fi în concordanță cu un mai larg curent european - acela al ascensiunii unor partide de extremă-dreaptă cu un puternic naționalism și euroscepticism în cadrul blocului. Aceste partide sunt pe cale să pretindă niște poziții-cheie în guvern în niște țări precum Belgia, Slovacia și Spania. Care va fi impactul unei asemenea ascensiuni în peisajul politic european și cum vor influența ele politica UE?

Ascensiunea AUR își poate avea rădăcina în fertilul teren al nemulțumirilor datorate pandemiei de Covid-19. În 2020, liderii săi au profitat de nemulțumirile populației datorate partidelor de centru și de îngrijorarea provocată de restricțiile pe tema coronavirusului, ele mizând pe suveranitatea națională și pe principiile tradiționale. La alegerile parlamentare din România desfășurate în anul respectiv, AUR a obținut peste 9 procente.

De atunci, popularitatea sa nu a făcut decât să crească. Alina Mungiu-Pippidi, profesor de politici publice comparate la Universitatea LUISS Guido Carli din Roma, Italia, atribuie ascensiunea partidului abilității acestuia de a populariza „teorii ale conspirației și de a monopoliza anumite aspecte”.

De exemplu, AUR este singurul partid din România care a susținut eliminarea validării procesului electronic de votare de către Serviciul Special de Telecomunicații. Serviciul informațiilor de stat își are rădăcinile în poliția secretă din România comunistă. Dna Mungiu-Pippidi a declarat pentru redacția publicației The Parliament că asemenea poziții conferă partidului AUR un „iz de autenticitate” și totodată un anume spirit de curaj cu rezonanță pentru unii alegători.

În 2020, ascensiunea partidului AUR a fost semnificativ impulsionată de diaspora românească. Întrucât unul din patru români din străinătate l-au votat, AUR a ajuns pe primul loc în Italia și în Cipru și pe locul al doilea în Franța, Germania și Spania.

Potrivit declarațiilor Magdalenei Ulcelușe, lector asociat pentru probleme vizând migrația internațională și relațiile etnice la Universitatea din Malmo, în Suedia, AUR a avut rezonanță mai ales printre oamenii siliți să migreze “din cauza sărăciei, a salariilor mici și a lipsei locurilor de muncă, cei care în perioada pandemiei nu și-au putut permite să stea acasă, riscând în schimb să se infecteze pe câmpurile și în fabricile din Europa Occidentală”.

Inflația în creștere și scumpirea nivelului de trai, agravate de războiul din Ucraina, ar putea în continuare să-i îndepărteze și să îi radicalizeze pe alegători. Pentru acest tip de public, „AUR rămâne principalul partid, el având o puternică retorică în sprijinul diasporei”, a declarat pentru The Parliament dna Ulcelușe.

Căutând să profite de protestele lor din ianuarie față de majorarea prețurilor la combustibil, față de fluxul unor produse cerealiere mai ieftine din Ucraina și față de politicile UE pe tema climei, liderul partidului AUR, George Simion, a făcut, în mediile de socializare, o paralelă între doleanțele agricultorilor și pozițiile anti-sistem ale partidului său. Imaginile de la proteste postate în februarie pe contul său de pe Facebook, au fost însoțite de niște declarații precum „Opriți camioanele din Ucraina. Dacă voi nu o faceți, o vor face românii” și „Rușine guvernului!”.

Dar atunci când Simion a apărut la un protest de la marginea Bucureștiului, capitala țării, el a fost huiduit, iar agricultorii l-au acuzat că se alătură protestelor ca să câștige voturi, după cum reiese din presa locală.

Deși agricultorii afirmă că nu susțin niciun partid, Cristian Pîrvulescu, un analist din București, sugerează că, lăsându-i la o parte pe ceilalți actori politici din țară, AUR pare să profite cel mai mult de pe urma protestelor la alegerile viitoare, prin poziția sa împotriva actualei guvernări, el apărând drept „reprezentant al poporului împotriva elitelor trădătoare”.

Dna Ulcelușe, cercetătoarea din Malmo, vede lucrurile altfel. Ea opinează că „agricultorii ar dori mai degrabă un guvern legitim care să fie de partea lor pe scena europeană, și nu un partid populist care dorește să atragă atenția și care nu poate fi încă luat în serios”.

Dacă își va adjudeca în jur de 20% din voturi, AUR ar putea ocupa între cinci și șapte fotolii în Parlamentul European. Partidul a anunțat deja că va profita de fiecare loc obținut ca să întărească Partidul European al Conservatorilor și Reformiștilor (ECR), grupul conservator eurosceptic condus de premierul italian Giorgia Meloni.

Printre politicile eurosceptice ale partidului AUR se numără planuri vizând reformarea instituțiilor UE și revizuirea sau eliminarea unor recente măsuri propuse în cadrul UE, în special cele legate de schimbarea climei. Simion a calificat drept „nebunești” niște planuri ale UE precum Fit for 55 sau Repower Europe, el susținând că sunt în detrimentul țărilor din Europa de Est care încă mai au de luptat cu moștenirea comunistă, respectiv, cu sărăcia.

Potrivit declarațiilor Consiliului European pentru Relații Externe, victoria generală a AUR ar putea însemna încă 18 sau mau multe fotolii pentru ECR și 40 de fotolii pentru gruparea de extremă-dreaptă Identitate și Democrație (ID). Pîrvulescu a declarat pentru The Parliament că, în cele din urmă, impactul acestor victorii electorale „va fi determinat de coalițiile formate după alegeri”.

O puternică coaliție populistă și împotriva acțiunilor vizând politica împotriva schimbării climei, din care ar face parte ECR și ID, ar prejudicia ambițiile legislative ale UE, mai ales în privința politicilor legate de mediu și climă. Actualele mici victorii ale coaliției de centru-stânga ar putea fi în pericol, prejudiciind cadrul Acordului Verde și obiectivele ‚zero-net’ ale UE.

Prin ascensiunea partidului AUR și a confraților săi într-ale ideologiei din Europa, alegerile din 2024 nu vor însemna o schimbare cât de mică în privința fotoliilor. Ele reprezintă o eventuală restructurare ideologică, una care ar putea redefini Uniunea Europeană pentru mulți ani de-acum înainte.

(Fluierul)