Cifre cutremurătoare: câți palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în Fâșia Gaza în urma bombardamentelor Israelului

Principalii mediatori în acest război, Statele Unite şi Qatar, au declarat că speră să obţină un armistiţiu care să permită eliberarea ostaticilor reţinuţi în Gaza înainte de începutul Ramadanului, luna sfântă musulmană care începe în jurul datei de 11 martie.

Acest conflict, care a transformat teritoriul palestinian într-o "zonă a morţii", potrivit ONU, este deja de departe cel mai sângeros dintre cele cinci conflicte care au opus Israelul şi Hamas de când acesta din urmă a preluat puterea în Gaza, în 2007.

Zilnic, civili sunt prinşi în lupte şi bombardamente, care nu au cruţat nicio zonă, au devastat cartiere întregi şi au forţat 1,7 milioane de palestinieni dintr-o populaţie de 2,4 milioane de locuitori să îşi părăsească locuinţele.

"Pentru mine, acesta este un genocid. Cine bombardează un turn asupra locuitorilor, în special asupra civililor, copiilor şi femeilor?", a declarat Jihad Salha, un palestinian strămutat pe care AFP l-a întâlnit într-o tabără improvizată din Rafah, în sudul Fâşiei Gaza.

De la începutul războiului, la 7 octombrie, 29.954 de palestinieni au fost ucişi, majoritatea civili, potrivit ultimelor cifre ale ministerului Sănătăţii condus de Hamas.

În acea zi, comandouri Hamas infiltrate din Fâşia Gaza vecină au efectuat un atac fără precedent în sudul Israelului, ucigând cel puţin 1.160 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe date oficiale.

În timpul atacului, aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza. Potrivit Israelului, 130 de ostatici sunt încă acolo, dintre care 31 ar fi morţi, după ce 105 ostatici au fost eliberaţi în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni în timpul unui armistiţiu la sfârşitul lunii noiembrie.

Ca represalii, Israelul a jurat să anihileze Hamas, pe care o consideră, alături de Statele Unite şi Uniunea Europeană, o organizaţie teroristă.

Joi, Noua Zeelandă, una dintre ultimele ţări occidentale care nu a făcut acest lucru, a anunţat că şi ea va desemna de acum înainte "întregul Hamas", adică inclusiv aripa sa politică, drept "entitate teroristă".

"Facem tot posibilul pentru a-i aduce înapoi pe ostatici. Cred că presiunea militară va aduce înapoi şi alţi ostatici", a declarat ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant.

După ce a desfăşurat o campanie de bombardamente pe uscat, pe mare şi în aer, armata israeliană a lansat la 27 octombrie o ofensivă terestră în nordul teritoriului, avansând spre sud. De atunci, ea a pierdut 242 de soldaţi.

Potrivit ONU, 2,2 milioane de persoane - majoritatea populaţiei - sunt ameninţate de foamete pe teritoriul asediat de Israel din 9 octombrie, în special în nordul ţării, unde distrugerile, luptele şi jafurile au făcut aproape imposibilă livrarea de ajutoare.

ONU a denunţat, de asemenea, obstacolele impuse de Israel, care controlează intrarea ajutoarelor din Egipt.

Pentru Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA), nevoile umanitare sunt "nelimitate".

"Foametea este iminentă. Spitalele au devenit câmpuri de luptă. Un milion de copii se confruntă zilnic cu traume", a subliniat aceasta.

Miercuri, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii al Hamas, Ashraf al-Qudra, a declarat că doi copii au murit "din cauza deshidratării şi malnutriţiei" la spitalul Al-Shifa din oraşul Gaza (nord). Numărul copiilor care au murit de foame a crescut la şase în ultimele zile, a precizat el.

Comunitatea internaţională este de asemenea îngrijorată de o viitoare ofensivă terestră israeliană la Rafah, unde sunt masaţi, potrivit ONU, aproape 1,5 milioane de palestinieni, majoritatea persoane strămutate, blocate împotriva frontierei închise cu Egiptul.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că doreşte să învingă Hamas în "ultimul său bastion". El a susţinut că un armistiţiu ar "întârzia" doar o astfel de ofensivă, asigurând totodată că civilii vor fi evacuaţi din zonele de luptă.

Ţinta bombardamentelor israeliene zilnice, Rafah, care număra 270.000 de locuitori înainte de război, este principalul punct de intrare a ajutoarelor în Gaza, care ajung în cantităţi foarte limitate.

Agenţia americană pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) afirmă că discută cu oficialii palestinieni despre deschiderea a "mult mai multor puncte de trecere".

În faţa acestui război devastator, Qatar, Statele Unite şi Egiptul încearcă să ajungă la un acord pentru o pauză de şase săptămâni în lupte, în timpul căreia un ostatic, inclusiv femei, minori şi bătrâni bolnavi, ar urma să fie schimbaţi în fiecare zi pentru zece palestinieni deţinuţi de Israel, potrivit unei surse Hamas.

Luni, preşedintele american Joe Biden a vorbit despre "un acord al israelienilor de a nu se angaja în operaţiuni în timpul Ramadanului", pentru a "scoate toţi ostaticii". "Am speranţa că până lunea viitoare vom avea o încetare a focului", a declarat el, dar a subliniat că "nu este încă un acord definitiv".

Cerând un acord din partea guvernului lor pentru eliberarea ostaticilor, aproximativ 150 de israelieni au lansat un marş de patru zile de la Reim, în sudul Israelului, până la Ierusalim.

În plan diplomatic, reprezentanţi ai facţiunilor palestiniene, inclusiv ai mişcărilor rivale Hamas şi Fatah, s-au aflat joi la Moscova pentru discuţii cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.

(Fluierul)