Japonia a încheiat experimentul dobânzilor pozitive

Decizia Băncii Japoniei a venit la doar câteva zile după ce Rengo, cea mai mare federaţie de sindicate din Japonia, a declarat că negocierile salariale în curs dintre Japan Inc şi angajaţii sindicalizaţi au produs până acum o medie ponderată provizorie de creştere cu 3,7% a salariului de bază.

Aceasta a fost chiar mai robustă decât creşterile de anul trecut, care au fost cele mai mari din ultimele trei decenii.

Guvernatorul BOJ Kazuo Ueda a spus în mod repetat că aceste discuţii vor fi esenţiale pentru creşterile durabile ale preţurilor, care ar influenţa orice decizie de majorare a dobânzilor pentru prima dată în 17 ani.

Factorii politici ai BOJ se aşteaptă ca salariile mai mari să ducă la creştere a cererii interne care alimentează inflaţia.

Înainte de ziua de marţi, BOJ abia s-a clintit din postura sa de politică monetară ultra-relaxată, în ciuda ”inflaţiei de bază” – care exclude preţurile la alimente şi energie – care a depăşit ţinta de 2% a instituţiei de mai bine de un an, deoarece factorii de decizie au considerat că creşterile de preţuri au fost importate în mare parte din străinătate.

BOJ va căuta acum să utilizeze rata dobânzii pe termen scurt ca instrument de politică principală. Acesta va folosi o rată a dobânzii de 0,1% la soldurile de cont curent deţinute de instituţiile financiare la banca centrală începând cu 21 martie, încurajând în acelaşi timp ca dobânda de apel overnight negarantată (o altă rată a dobânzii utilizată ca pârghie de politică de către bancă) să rămână în jurul valorii de 0. la 0,1% — creşterea efectivă a ratelor dobânzilor de la -0,1% anterior.

La scurt timp după anunţul BOJ, cele mai mari bănci din Japonia, inclusiv Mitsubishi UFJ Financial Group , Sumitomo Mitsui Financial Group şi Mizuho Financial Group, au anunţat că vor majora ratele dobânzilor la depozitele obişnuite în yeni.

Există şi alte aspecte importante ale deciziei sale de politică monetară: banca centrală a spus că îşi va desfiinţa controlul curbei randamentelor, pe care l-a folosit pentru a plafona ratele dobânzilor pe termen mai lung la aproximativ zero; şi să oprească achiziţiile de fonduri tranzacţionate la bursă şi trusturi de investiţii imobiliare din Japonia.

De asemenea, BOJ s-a angajat să încetinească treptat achiziţiile de titluri comerciale şi obligaţiuni corporative, cu scopul de a opri această practică în aproximativ un an.

Decizia de marţi a declanşat o vânzare bruscă a yenului japonez, acesta scăzând la peste 150 de yeni pentru un dolar, un nivel care a determinat anterior intervenţia autorităţilor japoneze.

La conferinţa sa de presă post-decizie, Ueda a spus că este puţin probabil un ritm ”rapid” al creşterilor, având în vedere perspectivele economice fragile pentru economie – o perspectivă care probabil i-a dezamăgit pe unii investitori taur în yeni japonezi, potrivit lui Michael Brown, strateg senior de cercetare la brokerul valutar Pepperstone.

De fapt, BOJ a avertizat că nu este pe cale să se angajeze în creşteri agresive ale dobânzilor, spunând că ”anticipează că condiţiile financiare acomodative vor fi menţinute pentru moment”.

La conferinţa de presă de marţi, Ueda nu s-a angajat să respecte un calendar pentru o scădere a bilanţului BOJ şi nici nu a dat semne clare cu privire la alte majorări ale dobânzilor

(Fluierul)