13:35
Comentarii Adauga Comentariu

Victimele represiunii comuniste in Romania



ABABEI, Vasile.
      
Ţăran din comuna Vlădeni, judeţul Botoşani, născut în 1911. A fost condamnat la 3 ani de muncă forţată în lagărele din Bălţile Dunării (sentinţa nr. 1896/1961), deoarece şi-a însămânţat cu porumb o suprafaţă de 2500 de metri pătraţi din pământul său, care fusese trecut cu forţa la colectivă.
ABAGERU, Nicolae.
      
Originar din Chişinău, născut în 1923. A fost condamnat în 1950 pentru activitate antisovietică şi a stat în lagărul din Gezkazgan până în 1956.
ABAGIERU, Eugenia.
      
A fost condamnată în 1948 şi a trecut prin închisorile din Suceava şi Mislea.
ABAGIU, Gheorghe.
      
Născut pe 19 octombrie 1921 la Negru Vodă, judeţul Constanţa. A fost condamnat la 2 ani de domiciliu obligatoriu.
ABĂCIOAIEI, Crişan.
      
Ţăran partizan. A fost împuşcat în timpul luptei din Apuseni, în 1950.
ABĂCIOAIEI, Gheorghe.
      
Student. Executat în 1949, la marginea oraşului Cluj, de către Securitate.
ABĂCIOAIEI, Ioan.
      
A trecut în 1949 prin închisoarea din Jilava şi M.A.I.
ABĂCIOAIEI, Leon N.
      
Student în Cluj, născut pe 3 martie 1923 la Vorniceni, judeţul Botoşani. A fost arestat pe 7 iunie 1949. Pe 8 februarie 1950, din dispoziţia lt. colonel Patriciu, a fost dus de anchetatorii Stănescu şi Bainer lângă cimitirul de pe Calea Turzii, unde a fost executat.
ABĂLAŢEI, Dumitru T.
      
Ţăran, născut pe 7 septembrie 1935 la Focuri, judeţul Iaşi. A fost condamnat la moarte, ca participant la un complot, şi executat pe 14 mai 1954 în Iaşi.
ABDULGANI, Biege.
      
Născut în 1919 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
ABDULGANI, Sedat.
      
Născut pe 10 februarie 1933 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
ABDULGANI, Turcuţ.
      
Născut pe 12 noiembrie 1943 la Medgidia. A stat 4 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ABDULGANI, Vasile.
      
Născut pe 22 decembrie 1922 la Mangalia. A stat timp de 2 ani cu domiciliu obligatoriu, după 1951.
ABDULHAMID, Muhedin.
      
Tătar din judeţul Constanţa. A fost condamnat pentru înaltă trădare, deoarece i-a ascuns şi ajutat pe tătarii din Crimeea, fugiţi din cauza persecuţiei ruseşti. A trecut, prin închisorile din Constanţa şi Aiud.
ABDURAIN, Mucave.
      
Născut pe 12 august 1935 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
ABELES, Alfons Oreste A .
      
Avocat în Botoşani, membru al P.N.L., născut în 1899 la Ştefăneşti. A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis în lagărul de la Poarta Albă, unde murit pe 14 octombrie 1952.
ABELES-DUŢESCU, Virginia.
      
Instructoare de zbor, soţia comandorului Abeles (care a fugit şi s-a stabilit în Turcia). A fost arestată în primăvara anului 1950 şi condamnată în iulie-august 1950 la 5 ani de închisoare, în urma unei înscenări făcute în jurul Legaţiei Turciei de la Bucureşti, fiind învinuită de spionaj, pentru că trimisese trei scrisori soţului printr-un funcţionar (V. Guerier) de la Legaţia Franţei.
ABICULESEI, Gheorghe.
      
Cizmar din Târgu-Neamţ. A stat închis în penitenciarul din Aiud în perioada 1970-1976.
ABIEDIN, Ismail I.
      
Sudor, născut pe 13 mai 1896 în Grecia. A fost arestat pentru spionaj, în urma unei înscenări făcute pe lângă Legaţia Turciei de la Bucureşti, chinuit în anchete şi condamnat. A murit pe 12 iulie 1953 la Văcăreşti, din cauza torturilor.
ABLAGI, Sucre.
      
Născut pe 13 ianuarie 1932 la Medgidia. A stat, după 1950, cu domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni.
ABLAI.
      
Hoge musulman (turc) din Medgidia. A fost condamnat pentru că a ţinut ascunşi tătari din Crimeea care nu voiau să se mai întoarcă în U.R.S.S.
ABLAMIT, Muedin Iz.
      
Hoge din Topraisar, judeţul Constanţa, născut pe 20 octombrie 1909. A fost arestat pe 20 iulie 1949, judecat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 553/13.10.1949) şi condamnat la 10 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale. A trecut, închis, pe la Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.
ABOREANU, Ecaterina.
      
Născută pe 22 august 1921 la Lenauheim, judeţul Timiş. A fost deportată în Bărăgan, împreună cu familia, pe 18 iunie 1951.
ABRAHAM, Arcadie Arpad I.
      
 Preot catolic, născut pe 16 februarie 1914 la Bixad, judeţul Covasna. A fost condamnat la moarte pentru complot, după revoluţia din Ungaria din 1956, fiind executat pe 1 septembrie 1958 la Timişoara.
ABRAMOVICI, Herman.
      
Comerciant din Bucureşti (Str. Mânăştur nr. 24). A fost rănit intenţionat de o maşină (la vârsta de 22 de ani) în timp ce îşi manifesta la Ministerul de Interne solidaritatea cu generalul N. Rădescu.
ABRUDAN, Dumitru.
      
 Din Oradea. A fost arestat pe 12 septembrie 1978 pentru convingerile lui religioase. 
ABRUDAN, Florin.
      
A fost în stare de arest la Aiud, în perioada 1970-1976, pentru convingeri religioase.
ABRUDAN, Gheorghe.
      
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
ABRUDAN, Ion.
      
A fost condamnat în 1949 şi închis în penitenciarul din Gherla (camera nr. 99, de reeducare), unde a fost bătut de torţionarii lui Eugen Ţurcanu (Mihai Livinschi, Ion Stoian ş.a.), veniţi de la Piteşti în toamna lui 1950.
ABRUDAN, Lazăr.
      
Elev din judeţul Bihor. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava, Târgşor şi Peninsula.
ABUNEI, Mihai.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ACASANDREI, Gheorghe V.
      
 Din Coarnele Caprei, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
ACATRINEI, Costache I.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ACATRINEI, Ion.
      
Preot ortodox de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi. A fost condamnat.
ACATRINEI, Mihai.
      
Preot ortodox la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, născut în 1910 la Movileni, judeţul Iaşi. A fost condamnat în 1947 pentru „uneltire împotriva U.R.S.S. şi atitudine antidemocratică. A trecut prin închisorile de la Aiud, Gherla şi Poarta Albă.
ACHELĂRIŢEI, Constantin.
      
Din comuna Mirceşti, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1950 împreună cu un grup care încerca reorganizarea P.N.Ţ.
ACHIM.
      
Ţăran din Văliug, judeţul Caraş-Severin. Partizan din lotul dr. Vuc de la Teregova. A fost arestat în 1950, chinuit de Securitatea din Timişoara şi apoi condamnat.
ACHIM, Alexandru.
      
Muncitor, născut în 1923. A fost deportat în Bărăgan în 1951.
ACHIM, Ion.
      
Ţăran din judeţul Tulcea. A fost arestat, în 1949, ca participant la mişcarea de rezistenţă din Babadag şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.
ACHIM, Petre.
      
Născut în 1905 la Mărăşeşti, Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi. A trecut, în 1950, prin penitenciarul din Aiud, ajungând ulterior în lagărul de la Midia, unde a murit, pe data de 20 februarie 1953, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
ACHIMESCU, Ion.
      
Funcţionar la Creditul Minier Urban, strada Schitu de Jos. A fost arestat la Bucureşti în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal din 8 noiembrie 1945.
ACHINA, Ion S.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă forţată în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ACHIRILEI, Iosif.
      
Pret ortodox din parohia Piatra Tăieturii. A fost împuşcat în 1948 din ordinul Securităţii.
ACIC.
      
Plutonier, din Hârşova, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1950 ca membru al Partidului Social Democrat, în organizaţia fictivă concepută de Lazăr Ştefănescu şi ca participant la mişcarea de rezistenţă. A trecut prin Securitatea din Constanţa şi a trecut, închis, pe la Jilava, Gherla, Aiud şi Minele de plumb.
ACIMOV, Alecsandar.
      
Din Saravale, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Bumbăcari, împreună cu membrii familiei: Desanca, Teofan, Smilianca, Desanca (Savici), Radovan şi Alecsandar.
ACIMOV, Ion.
      
A fost arestat în 1948 pentru activitate titoistă. A fost închis în penitenciarele din Timişoara, Jilava şi Gherla.
ACIMOV, Vitomir.
      
Din comuna Variaş, judeţul Timiş. Pe 18 iunie 1951 a fost deportat la Feteşti, împreună cu membrii familiei: Liubiţa, Velnica, Toma şi Dobrinca.
ACIOBĂNIŢEI, Vasile.
      
Născut pe 17 aprilie 1924 în satul Valea Grecului, comuna Duda-Epureni, judeţul Vaslui. A urmat Liceul „Dimitrie Cantemirdin Bucureşti şi a fost student la Facultatea de Arte Plastice. În intervalul 1945-1948 a fost arestat pentru perioade scurte de Siguranţa din Huşi. În noaptea de 15-16 octombrie 1951 a fost arestat de Securitatea din Bucureşti, trădat fiind de sculptorul Gabriel Covalski. A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii socialeşi anchetat (împreună cu alţi doi colegi) la Bârlad, Galaţi şi Iaşi, până în 20 septembrie 1953, când i s-a fixat domiciliu obligatoriu.
ACIOCÂRLĂNOAIEI, Florin.
      
Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin mai multe închisori.
ACIOCÂRLĂNOAIEI, Mircea.
      
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
ACIOCÂRLĂNOAIEI, Vasile.
      
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
ACIŢANTA, Păun.
      
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
ACOSTĂCHIOAIE, Gheorghe Şt. 
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ACOSTOAIEI, Gheorghe.
      
Din comuna Cordun, Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1950 (în lotul cu Gheorghe Miron) pentru încercarea de reorganizare a P.N.Ţ.
ACTERIAN, Arşavir C.
      
Avocat, om de cultură şi scriitor, născut pe 18 septembrie 1907 la Constanţa. A făcut parte din mişcarea legionară din 1937 (alături de Mircea Nicolau şi Ion Marţian). A colaborat la publicaţiile „Bunavestire, „Vremeaşi „Axa. În perioada 1946-1949 a activat clandestin, iar în februarie 1949 a fost arestat şi eliberat apoi în februarie 1953, după care s-a stabilit în Bucureşti. Pe 12 septembrie 1959 a fost arestat din nou şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 24/1.03.1960) la 18 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale(deoarece citise „Aşteptând ceasul de apoide Dinu Pillat şi cărţile lui Mircea Eliade şi Emil Cioran, primite de la Constantin Noica). A trecut prin M.A.I., închisoarea din Jilava şi lagărul de muncă forţată de la Peninsula, fiind eliberat în 1964.
ACTERIAN-SADOVA, Maria T.
      
 Actriţă la Teatrul „I.L. Caragiale, cu domiciliul în Bucureşti (Str. Aristide Briand nr. 20), născută pe 14 iulie 1897 la Sibiu. A făcut parte din cercul simpatizanţilor legionari (în 1937), iar în 1941 a fost internată pentru câteva luni în închisoarea din Târgu Jiu, după eliberare ajutând familiile celor arestaţi. În 1956, în timpul unui turneu la Paris, a luat legătura cu Mircea Eliade şi Emil Cioran şi a adus cărţi pe care le-a dat spre citire lui Constantin Noica, Arşavir Acterian, George Penciulescu, Maria Rareş, Radu Cioculescu şi alţii care le-au difuzat mai departe. A fost arestată pe 15 octombrie 1959 şi condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 24/1.03.1960) la 8 ani de închisoare şi confiscarea totală a averii, fiind eliberată în 1964.
ACTEU, Ignat.
      
Ţăran din comuna Gurahonţ, judeţul Arad. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi închis în temniţa din Gherla.
ACTUN, Kisim.
      
A fost condamnat în august 1950, în urma înscenării făcute în jurul Legaţiei Turciei din Bucureşti.
ADALBERT, Simion I.
      
Muncitor, născut pe 3 iulie 1914 la Tg. Mureş. A murit pe 7 octombrie 1952, închis la Cernavodă.
ADALBRECHT.
      
Rabin din Bucureşti. A fost semnalat în celulele Ministerului de Interne în 1950.
ADAM.
      
Ţăran din Caransebeş. A fost arestat în 1947, împreună cu alţi membri P.N.Ţ., după arestarea lui Iuliu Maniu. A trecut, condamnat, prin M.A.I. şi închisorile din Văcăreşti şi Aiud.
ADAM, Ana I.
      
Din judeţul Constanţa, născută pe 7 martie 1949. După 1951 a stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, 1 an şi 9 luni.
ADAM, Andrei.
      
Preot ortodox, născut pe 21 august 1920 în Zerveşti, judeţul Caraş-Severin, absolvent al Academiei Teologice din Caransebeş (1945), funcţionar la cancelaria Consiliului Eparhial din Caransebeş. A fost arestat pe 17 iunie 1948. De la Securitatea din Timişoara a ajuns la Aiud, iar pe 26 decembrie 1948 a fost transferat în lagărul de la Ocnele Mari (camera nr. 11) unde a fost torturat de o echipă de reeducare (Grigore Ştefănescu, din Râmnicu Vâlcea, Ion Samson, fiul unui medic din Roman, Constantin Gemeniuc din Bucovina, Liviu Vlădoianu din Constanţa şi Gheorghe Scorţeanu) până ce a înnebunit, revenindu-şi abia în iulie 1951. Pe 13 ianuarie 1953 a fost judecat de Tribunalul Militar Timişoara, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Jilava şi mina de plumb din Cavnic. A fost eliberat în noiembrie 1953.
ADAM, Anton Gh.
      
Agricultor, născut în 1907 la Luizi-Călugăra, judeţul Bacău. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 21 septembrie 1952 în colonia 5 Culme.
ADAM, Avram.
      
Din comuna Jamu Mare, judeţul Timiş. A stat cu domiciliu obligatoriu la Dropia, începând cu 18 iunie 1951.
ADAM, Constantin I.
      
A fost condamnat în 1959 şi a murit la Gherla în 1963.
ADAM, Cornel.
      
Comisar din Cernăuţi. A fost arestat în 1948 şi omorât în timpul anchetei la Securitatea din Sibiu.
ADAM, Dumitru.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ADAM, Elena.
      
Din Dobrogea, născută pe 22 septembrie 1938 în Bulgaria. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ADAM, Elisabeta.
      
Din Soceni (nr. 61), judeţul Caraş-Severin. A stat închisă la Securitatea din Timişoara în perioada 1949-1950.
ADAM, Florica.
      
A fost arestată pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
ADAM, Hristu.
      
Din Dobrogea, născut pe 12 martie 1920 în Albania. I s-a impus domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună, după 1951.
ADAM, Ion.
      
Inginer mecanic din Bucureşti. A fost condamnat în 1948 la 5 ani de temniţă grea şi a trecut, pe la Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.
ADAM, Ion.
      
Ţăran din Cogealac, judeţul Constanţa. Deoarece s-a opus colectivizării, a fost trimis la Canal unde a stat în perioada 1952-1954 (perioadă în care au fost arestaţi 80.000 de ţărani).
ADAM, Ion.
      
Ţăran din Cobadin, judeţul Constanţa. A fost arestat ca participant la mişcarea de rezistenţă dobrogeană.
ADAM, Ion.
      
Ţăran macedonean din Cobadin, judeţul Constanţa, născut în 1913. A fost omorât pe 18/19 iulie 1949, la Cobadin, în lupta care s-a dat pentru prinderea lui Gogu Puiu.
ADAM, Ion Constantin.
      
Născut pe 1 septembrie 1929 la Lugoj. A fost condamnat pentru încercarea de trecere a frontierei.
ADAM, Ion S.
      
Fierar din comuna Cobadin, născut pe 13 martie 1913 la Aliman, judeţul Constanţa. A fost arestat pe 18 iulie 1949 şi condamnat la 17 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 553/13.10.1949) de Tribunalul Militar Constanţa pentru „uneltire contra ordinii socialeşi asociere la acţiunile grupului de partizani din pădurea Babadag. A fost executat pe 23 martie 1950 la Piteşti.
ADAM, Ionel.
      
Din Dobrogea, născut pe 24 august 1937 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 6 luni.
ADAM, Marcel.
      
Fost ministru, subsecretar de stat. A trecut, condamnat, prin temniţe în perioadele 1946-1954 şi 1958-1964.
ADAM, Marcel.
      
S-a născut în 1905. A murit în 1962 în temniţă.
ADAM, Marin C.
      
Ţăran, născut în 1907 în judeţul Galaţi, adversar al colectivizării. A fost arestat în 1952, condamnat şi a murit pe 13 septembrie 1952 în lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă.
ADAM, Mihai.
      
Din Dobrogea, născut pe 4 mai 1907 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
ADAM, Mihai P.
      
Din comuna Popricani, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
ADAM, Nicolae.
      
Preot din Răcătău, judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit închis, se pare la Peninsula, în 1953 (potrivit mărturiei părintelui Constantin Galeriu).
ADAM, Octavian.
      
Colonel de cavalerie. A murit în 1949 (probabil la Jilava).
ADAM, Octavian Gh.
      
Născut pe 28 august 1902 la Tansa, judeţul Iaşi. A fost condamnat pentru crime de război (imaginare) şi a murit în temniţă.
ADAM, Petre.
      
Născut la Cogealac, judeţul Constanţa, pe 20 decembrie 1914. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani, începând din 1952.
ADAM, Rădiţa.
      
Din Dobrogea, născută pe 25 mai 1910 în Bulgaria. A stat, din 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ADAM, Slavco.
      
Din Zlatiţa, judeţul Caraş-Severin. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Băragan,  în apropiere de Feteşti, împreună cu membrii familiei: Mira şi Seia.
ADAM, Tănase.
      
Plutonier de jandarmi din Zărneşti, judeţul Braşov, născut la Tulcea în 1916. A făcut parte din legiunea Ciuc. Acuzat pentru sprijinul acordat partizanilor din Piatra Craiului, a fost arestat, condamnat la 3 ani de închisoare (sentinţa nr. 72/22.01.1948) şi închis la Aiud.
ADAM, Toma.
      
Din Bucureşti. A fost închis în temniţa din Jilava.
ADAM, Traian.
      
Ţăran din comuna Soceni (nr. 61), judeţul Caraş-Severin. A fost arestat, împreună cu soţia, în perioada 1949-1950, la Securitatea din Timişoara.
ADAM, Vasile.
      
Din Dobrogea, născut pe 26 februarie 1930 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ADAM, Vasile D.
      
Din comuna Crucea, judeţul Constanţa, născut pe 15 iulie 1922 la Feteşti. A fost condamnat la 1 an şi 2 luni de închisoare şi a stat, în continuare, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
ADAMESCU.
      
Preot ortodox, aparţinând Eparhiei Dunării de Jos. A fost arestat în 1949 şi a stat închis în lagărul de la Peninsula.
ADAMESCU, Alexandru I.
      
Din Feteşti, născut pe 4 septembrie 1905. A fost condamnat pe 24 octombrie 1960 la 17 ani de închisoare (în urma unui proces înscenat) şi a murit pe 4 aprilie 1962 la Aiud, din cauza chinurilor îndurate în timpul anchetei.
ADAMESCU, Elena.
      
Din Bucureşti. Arestată în 1952, a trecut pe la Ministerul de Interne şi închisorile din Jilava şi Târgşor.
ADAMESCU, Nicolae.
      
Avocat din Bucureşti, fruntaş P.N.Ţ. A fost arestat în noaptea de 2-3 decembrie 1947. După ce a fost anchetat cu brutalitate, a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru acţiuni de protest împotriva înscenării procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache. A făcut 17 ani de temniţă grea, participând la acţiunile de grevă şi protest contra mijloacelor de exterminare din închisoare. A trecut prin M.A.I. şi închisorile din Văcăreşti, Jilava, Aiud şi Râmnicu Sărat.
ADAMESCU, Petre P.
      
Învăţător, fost fruntaş P.N.Ţ., născut pe 8 aprilie 1923 la Polovragi, judeţul Gorj. A făcut de mai multe ori închisoare după alegerile din 1946. Pe 20 august 1948 a evadat din penitenciarul din Târgu Jiu. A fost arestat pe 30 noiembrie 1950 şi condamnat de Tribunalul Militar la 10 ani de muncă silnică pentru activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare. A trecut prin închisorile din Târgu Jiu, Craiova, Gherla, Botoşani şi Galaţi, fiind condamnat apoi administrativ, până pe 10 februarie 1963, când a fost eliberat.
ADAMEŢTEANU, Cornel I.
      
Doctor chirurg la spitalul din Târgu Jiu, născut pe 10 mai 1905 la Milcovăţu, judeţul Giurgiu. L-a salvat de la moarte pe căpitanul Grigore Brâncuşi (partizan, grav rănit pe data de 10 mai 1951, în luptă cu Securitatea). A fost arestat pe 4 iulie 1959 şi a murit pe 23 noiembrie 1960, la Craiova, din cauza torturilor la care a fost supus de Securitate în timpul anchetei.
ADAMEŢTEANU, Gheorghe.
      
Avocat din Târgu Jiu. A stat închis în penitenciarul din Jilava.
ADAMEŢTEANU, Ion.
      
Medic veterinar din Cluj-Napoca. A fost chinuit de Securitate şi a trecut prin temniţa din Jilava şi alte închisori.
ADAMIDE, Vladimir.
      
Maior. A fost închis în penitenciarul din Jilava.
ADAMOV, Catiţa.
      
Din Variaş, judeţul Timiş. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Viişoara.
ADAMOV, Lazăr.
      
Învăţător din Banat. A fost condamnat în 1949 ca titoist. A trecut prin închisorile din Timişoara, Jilava, Aiud şi Mărgineni.
ADAMOV, Milord.
      
Din comuna Chichinda. A fost condamnat în 1949 la muncă silnică pe viaţă pentru activitate titoistă şi închis la Timişoara, Jilava şi Aiud.
ADAMOVICI.
      
Maior de jandarmi. A trecut prin închisoarea din Jilava în 1950.
ADAMOVICI, Mircea.
      
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
ADAMOVICI, Mita.
      
Din Sânnicolau Mare, judeţul Timiş. A fost condamnat ca titoist.
ADANEI.
      
În 1951 se afla în anchetă în subsolul M.A.I.
ADANGI, Mişa.
      
Din judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Răchitoasa, în Bărăgan, împreună cu membrii familiei: Grafina, Miţa şi Aniţa.
ADĂMOAIA.
      
A fost condamnat în 1951 şi închis la Jilava. În 1952 se găsea în închisoarea din Aiud, unde lucra în ateliere.
ADĂMOIU, Nicolae P.
      
Ţăran, născut pe 16 septembrie 1912 la Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat, în lotul Arnăuţoiu, la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 18/13.02.1960) pentru sprijinirea partizanilor din Muscel.
ADĂMUŢ, Dumitru.
      
Preot ortodox din Adjudeni, judeţul Neamţ. A fost condamnat pentru construirea bisericii din parohia sa.
ADĂSCĂLIŢEI.
      
Impiegat de mişcare la Bereşti, judeţul Galaţi. A fost condamnat în 1950, în urma unei înscenări a Securităţii şi torturat la Peninsula de brigăzile reeducate conduse de I. Bogdănescu.
ADĂSCĂLIŢEI, Dorin.
      
Funcţionar la I.A.R.Braşov. A fost chinuit de Securitatea din Braşov, fiind apoi condamnat.
ADĂSCĂLIŢEI, Vasile.
      
Din judeţul Neamţ. A trecut prin temniţele comuniste.
ADĂSCĂLIŢEI, Vasile.
      
Tânăr din Vaslui. A fost anchetat de Securitatea din Iaşi.
ADĂSCĂLOAIE, Marcel A.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ADEL, Mircea.
      
Student în anul V la Medicină Umană, în Bucureşti. A fost arestat în noaptea de 2-3 decembrie 1947 şi anchetat cu brutalitate la M.A.I. A fost condamnat la 5 ani de temniţă grea pentru că a manifestat împotriva procesului înscenat fruntaşilor P.N.Ţ. A stat închis în penitenciarele din Văcăreşti, Jilava şi Piteşti şi în lagărul de muncă forţată de la Peninsula (în brigada torţionarului Dorneanu). După închiderea Canalului a fost trimis în temniţa din Aiud, fiind apoi eliberat (după 4 luni de la expirarea pedepsei).
ADELMAN, Ştefan.
      
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
ADOCHIŢEI, Gheorghe.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ADOMNICĂI, Constantin I.
      
Din Scânteia-Lunca Rateş. A trecut din prizonierat în detenţie.
ADONE, Nicolae.
      
Originar din Leova, Cahul. În perioada 1949-1956 a fost deportat de N.K.V.D. în lagărul din Gezkazgan.
ADORIAN, Alexandru I.
      
Născut pe 19 februarie 1886 la Abrămuţ, judeţul Bihor. A fost arestat pe 21 august 1951 şi închis la Cluj-şi Gherla, unde a murit pe 24 mai 1953.
ADORIAN, Tiberiu.
      
Din Tg. Mureş. A murit în închisoare pe 26 iulie 1972.
ADRIAN, Alexandru.
      
Student în anul V la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 ca participant la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ADRIAN, Gheorghe.
      
Student din grupul reeducaţilor de la închisoarea din Piteşti. A acţionat şi în închisoarea din Gherla, în 1951, sub conducerea lui Gheorghe Pătraşcu.
ADRIAN, Gheorghe.
      
A trecut condamnat prin închisoarea din Aiud.
ADRIOL, Dănilă.
      
Din Parcheş, judeţul Tulcea. A fost arestat în iulie 1950 şi condamnat în 1951 pentru că propaga ideea începerii războiului şi punea la cale, împreună cu alţi săteni, împotrivirea la întovărăşire pentru treieratul grâului.
ADRIŢAN, Gheorghe.
      
A trecut, condamnat în 1950, prin închisoarea din Aiud, Minele de plumb şi penitenciarul din Gherla.
ADUMITRESEI, Vasile.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
AFGANTI, Constantin.
      
Din Dobrogea, născut pe 10 august 1919 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani.
AFLOAREI, Alexandru.
      
Din Holboca, Iaşi. A fost condamnat la 13 luni de muncă în lagăr.
AFTALION, Ionel.
      
Negustor din Bucureşti. A fost arestat pe 15 august 1952.
AFTANASIU, Romeo Valeriu M.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
AFTENIE, Constantin C.
      
Din Ploieşti (Str. Lupeni nr. 61). A fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 81/31.01.1950).
AFTENE, Constantin I.
      
Moşier, născut pe 4 mai 1889. A fost condamnat şi a murit în anul 1956 în închisoare. 
AFTENIE, Vasile.
      
Episcop greco-catolic, născut pe 14 iulie 1899 la Valea Lungă lângă Blaj, cu studii făcute la Blaj şi Roma, preot din 1925, vice-rector al Academiei Teologice din Blaj, profesor de drept canonic, protopop al Bucureştiului, vicar arhidiecezan, episcop auxiliar al Arhidiecezei Blajului cu reşedinţa în Bucureşti (din 20 iulie 1940), militant pentru apărarea drepturilor Bisericii Române Unite. A fost arestat pe 29 decembrie 1948 şi dus la Dragoslavele, judeţul Argeş ca să semneze trecerea la ortodoxie, dar a refuzat. A fost transferat apoi la Căldăruşani şi, din 1949, la Ministerul de Interne unde a fost torturat pentru a face mărturisiri despre unii membri ai Casei Regale, al căror confesor era. A fost închis şi torturat în închisoarea din Văcăreşti (din ordinul lui Nicolski), ucis pe 10 mai 1950 şi înmormântat clandestin în Cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti.
AFUMELEA, Radu I.
      
S-a născut pe 23 ianuarie 1920 în comuna Izvoarele, judeţul Olt. A fost arestat pentru că a participat la revolta ţărănească din comună, izbucnită pe 15 ianuarie 1961. A fost torturat de Securitatea din Piteşti şi închis în lagărul de la Periprava, până pe 20 aprilie 1962.
AGA, Ilie.
      
Din Rădăuţi. A fost acuzat ca fiind om de legătură al partizanilor Macoveiciuc şi Ovidiu Găină, care au acţionat în vara anului 1945.
AGA, Vasile.
      
Student şi funcţionar din Rădăuţi. A fost acuzat ca fiind om de legătură al partizanilor Macoveiciuc şi Ovidiu Găină, care au acţionat în vara anului 1945.
AGACHE, Ion.
      
Din oraşul Moldova Nouă. A fost arestat în perioada 1950-1956.
AGACHE, Ion.
      
Mecanic din Bucureşti (Calea Moşilor nr. 246). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Agachi, Ion.
      
S-a născut pe 4 aprilie 1922 şi a urmat Liceul „Carol Idin Roman. A fost arestat în 1949, anchetat de Securitatea din Galaţi şi condamnat.
AGACHI, Maria V.
      
Din Lespezi, judeţul Iaşi. A fost condamnată.
AGAFIŢEI, Alexandru I.
      
Din Iţcani. A fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
AGAFIŢEI, Gheorghe.
      
Subofiţer din Moldova. A trecut, condamnat, pe la închisorile din Jilava şi Gherla.
AGALIDIS, Emil.
      
Fost director al Fabricii „Dâmboviţa. A fost arestat în 1949.
AGAPE, Profira N.
      
Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnată.
AGAPI, Alexandru V.
      
  S-a născut pe 30 septembrie 1897 la Iaşi. A fost arestat, condamnat de Tribunalul Militar Iaşi, pentru propaganda făcută împotriva regimului, închis la Jilava şi Gherla, unde a murit pe 18 iunie 1963.
AGAPI, Nicolae I.
      
Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnat.
AGAPIE.
      
Muncitor din judeţul Neamţ. A fost arestat şi condamnat la Iaşi, trecând apoi prin mai multe închisori.
AGAPIE, Ion.
      
În 1947 se afla, condamnat, în închisoarea din Aiud.
AGAPIE, Mircea.
      
Preot ortodox din judeţul Bihor. A fost condamnat (sentinţa nr. 308/27.06.1959) la 5 ani de închisoare corecţională, 5 ani de interdicţie şi confiscarea averii, pentru „uneltire contra ordinii sociale. A fost eliberat în 1964.
AGAPIE, Nicolae.
      
Ţăran din judeţul Galaţi, născut pe 9 februarie 1900. A fost arestat pe 22 mai 1959 de Securitatea din Galaţi şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 498/1959) la 15 ani de muncă silnică pentru instigare şi agitaţie împotriva înscrierilor în colectivă, fiind apoi închis la Jilava şi în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.
AGAPIE, Paula.
      
Funcţionară. A fost arestată în 1948 de Securitatea din Braşov, condamnată şi închisă la Cetăţuia, Jilava şi Mislea.
AGAPIE, Vasile Gh.
      
Colonel din Iaşi, născut pe 22 mai 1881. A fost condamnat în 1948 şi a murit la Aiud pe 10 iulie 1950.
AGAPIE, Vasile.
      
Din Iaşi. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.
AGARDI, Francisc Şt.
      
Croitor, născut pe 27 noiembrie 1924 la Satu Mare. A fost împuşcat pe 18 martie 1946 în timp ce încerca să treacă frontiera spre Ungaria.
AGARICI.
      
Plutonier de jandarmi din regiunea Huşi. Ţi-a denunţat colegii, fiind condamnat şi el în 1949 la 5 ani de închisoare. A fost trimis în lagărul de muncă forţată de la Peninsula, unde a fost informator al administraţiei şi brigadier. I-a chinuit cumplit pe deţinuţi.
AGARICI, Constantin.
      
Pilot de vânătoare renumit pentru faptele sale pe frontul de est (fratele lui Gheorghe Agarici). A fost arestat, condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud.
AGARICI, Constantin (Costăchel).
      
  Profesor de engleză. A stat în închisoare.
AGARICI, George I.
      
Funcţionar, născut în 1911. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.
AGARICI, Gheorghe.
      
Directorul serviciului comercial de la Uzinele Titan-Călan-Nădrag. A fost condamnat în 1948 în unul din loturile Pop - Bujoi.
AGAVRILOAIEI, Mihai.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 23 ianuarie 1920. I s-a impus domiciliu obligatoriu în 1951.
AGDOHAN, Keazim.
      
Turc, proprietar de vase. A fost condamnat în 1950 şi a stat închis la Jilava şi Mărgineni.
AGENOR, Aurite.
      
Din Cernăuţi. A fost arestat la Făgăraş.
AGENOR, Danciu.
      
Călugăr greco-catolic din Popeşti-Leordeni, Bucureşti. A fost condamnat şi închis în penitenciarul din Jilava, fiind preoţit în închisoare.
AGEU, Ion.
      
Preot ortodox şi profesor la Academia Teologică din Arad, născut pe 13 martie 1917 la Buhani, judeţul Arad. A fost arestat în 1948 şi condamnat pentru „uneltire contra ordinii socialede Tribunalul Militar Bucureşti. A stat închis la Jilava, Arad, Timişoara şi Midia, fiind eliberat în 1964.
AGIU, Ion.
      
Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin temniţele comuniste.
AGOPIAN, Ana.
      
A fost arestată, condamnată şi închisă în 1951 la Mislea.
AGOPIAN, Jean.
      
A fost arestat.
AGOPIAN, Miriam.
      
Din Constanţa, născută pe 1 august 1947. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
AGOPIAN, Ştefan.
      
A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Constanţa, fiind apoi condamnat.
AGOPŢE, Elena.
      
A fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
AGOSTINI, Guido Alfonso.
      
A fost arestat în 1948 pentru că l-a găzduit pe Horaţiu Comaniciu (care fugise în Franţa) şi a păstrat corespondenţa lui primită de la Gheorghe Comşa.
AGOSTINI, Olga.
      
Din Bucureşti. A fost arestată în 1948 în legătură cu Horaţiu Comaniciu (care plecase în Franţa).
AGOŢESCU, Ştefan.
      
Student în anul II la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
AGRIEŢAN, Axente.
      
Doctor în drept şi moşier, născut pe 27 mai 1911 în Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost arestat în 1945, condamnat la 2 ani de închisoare şi închis la Dej şi Aiud.
AGRIŢAN, Niţă.
      
Născut pe 15 iulie 1916 în judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
AGURA.
      
Diacon din Ismail. A fost răpit de sovietici (N.K.V.D.) şi a muncit în lagărul de muncă forţată de la Vorkuta, din munţii Urali.
AGURASTI, Mihalache.
      
Din Techirghiol, născut pe 26 iunie 1949 în Bulgaria. A stat cu domiciliu obligatoriu 11 luni.
AGURASTI, Sofia.
      
Din Mangalia, născută pe 23 noiembrie 1945. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.
AHALAKI, Anton.
      
Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin temniţele comuniste.
AHMET, Daut R.
      
Născut pe 1 mai 1888 în Bulgaria. A fost arestat pentru legături neoficiale cu cetăţeni străini. A murit pe 7 mai 1960 în timpul anchetei în arestul Ministerului de Interne.
AICHELBURG, Werner.
      
Om de cultură germană (fratele lui Wolf Aichelburg). A fost arestat şi condamnat.
AICHELBURG, Wolf.
      
Scriitor de limba germană. A fost arestat şi condamnat pentru poezia sa „Minciuna Roşie, nepublicată. A trecut prin închisorile comuniste şi lagărul de la Peninsula. A murit la Freiburg, unde se stabilise.
AIDA, Matei.
      
Din judeţul Arad. A trecut prin închisorile comuniste.
AIGOVAN, Aurel.
      
Ţăran înstărit din judeţul Arad. A fost arestat pentru că i-a instigat pe ţărani să nu ducă grâul pe arii, deoarece pe 10 iulie 1950 vor veni americanii şi nu se vor mai cere cote.
AILENEI, Maria V.
      
Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnată.
AILOAIEI.
      
Student, martor în procesul intentat lui Eugen Ţurcanu. A fost închis în penitenciarul din Piteşti.
AILOAIEI, Constantin N.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
AILOAIEI, Ştefan C.
      
Din Bivolari, Iaşi. A fost condamnat.
AIOANEI.
      
Locotenent de jandarmi din Dej. A stat arestat în 1947 la Ministerul de Interne.
AIOANESEI, Eugen.
      
Născut pe 15 iunie 1950 în judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani.
AIONESEI.
      
Ţăran din Voitinel, în apropiere de Rădăuţi, fost sergent în armată. A făcut parte din grupul de partizani condus de Vladimir Macoveiciuc şi a acţionat în Bucovina, după 1944, împotriva paraşutiştilor sovietici lansaţi în spatele frontului.
AIONESEI, Constantin V.
      
Ţăran din comuna Voineşti, judeţul Iaşi, născut pe 28 iulie 1899. A fost condamnat pentru că s-a opus colectivizării şi a murit în temniţă în 1962.
AIRINEI, Rodica.
      
A fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Mislea.
AIRINIŢOAIEI, Gheorghe.
      
Preot ortodox la Teioasa, Botoşani. A fost arestat în iulie 1952, închis la Suceava, eliberat în 1954 şi trimis apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
AJAKI, Petru.
      
Preot greco-catolic la Mănăstirea Bixad, judeţul Satu Mare. A fost arestat pe 3 august 1948 pentru credinţa sa (la care nu a renunţat).

ALĂZĂROAIE, Dumitru V.
      
Tâmplar, născut pe 16 octombrie 1934. A fost arestat pe 22 iulie 1958 de Securitate şi a murit torturat în timpul anchetei, pe 9 noiembrie 1958, în penitenciarul din Timişoara.
ALB, Aurel.
      
 Ţăran, născut pe 21 iunie 1918 în satul Muşca, comuna Lupşa, judeţul Alba. A fost arestat la 31 iulie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale.
ALB, Ioan F.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
ALBANI, Petru.
      
Născut pe 28 aprilie 1916 la Aiud (Str. T. Vladimirescu nr. 88). A fost arestat pe 26 iulie 1948 şi condamnat la 6 ani de muncă silnică pentru activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare.
ALBEANU, Pantelimon C.
      
Preot ortodox, născut pe 6 ianuarie 1914 în comuna Stăneşti, judeţul Gorj. În 1952 se afla arestat la Securitatea din Craiova. A fost închis la Periprava, unde a şi murit (din datele S.R.I. reiese că a mai fost avertizat de Securitate pe 26 noiembrie 1982 şi că ar fi murit pe 20 noiembrie 1984 la Stăneşti).
ALBERT, Avram.
      
A făcut parte din organizaţia „Pentru Patrie şi Rege, care a răspândit manifeste în Banat, în perioada 1948-1949. A fost condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Timişoara şi Gherla.
ALBERT, Petru.
      
Preot romano-catolic din comuna Nisiporeşti, judeţul Neamţ. A fost condamnat în 1950 şi închis în temniţa din Gherla.
ALBESCU, Ion.
      
Învăţător. A fost condamnat în 1950 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Canal.
ALBESCU, Nicolae.
      
Preot ortodox. A fost reţinut timp de 1 an la Securitatea din Iaşi.
ALBIC, Milan.
      
Profesor universitar. Se afla, condamnat, la Gherla în 1959.
ALBINA, Elena.
      
S-a născut pe 30 ianuarie 1928 la Timişoara. A fost deportată în Bărăgan pe 18 iulie 1951.
ALBOIU, Ion.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALBON, Aurel.
      
Ţăran din Valea Perilor. A fost arestat în 1952 de Securitatea din Craiova, împreună cu grupul de partizani conduşi de Nicolae Trocan din Munţii Mehedinţi.
ALBON, Ion.
      
A fost condamnat în 1948, împreună cu un lot de legionari. A ajuns în penitenciarul din Piteşti în perioada în care se practica reeducarea.
ALBOT, Natalia.
      
Născută pe 11 octombrie 1920 în judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALBU, Aurel C.
      
Ţăran, născut pe 8 septembrie 1932 la Cătunele. A fost condamnat (sentinţa nr. 308/27.12.1952) la 5 ani de închisoare în lotul Nicolae Trocan. A fost eliberat din închisoarea din Aiud pe 3 iulie 1956.
ALBU, Avram.
      
A fost arestat în decembrie 1956 şi condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgăraşului.
ALBU, Bucur B.
      
Din Răşinari, Sibiu, născut pe 14 aprilie 1910, contabil la „Serviciul Special de Informaţii. A fost arestat pe 15 iulie 1950 şi a murit pe 11 august 1952 în timpul anchetei.
ALBU, Elena.
      
Din Bucureşti. A fost condamnată la 1 an de muncă forţată în lagăr prin Decizia nr. 377/30.08.1951 a M.A.I.
ALBU, Emil.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALBU, Georgeta.
      
Din judeţul Bacău, născută pe 4 noiembrie 1957. A fost arestată, anchetată de Securitate şi condamnată de Tribunalul Militar Braşov în 1986.
ALBU, Gheorghe T.
      
Din satul Cărpiniş, comuna Crasna, judeţul Gorj. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova (sentinţa nr. 524/5.06.1951) la 1 an de închisoare.
ALBU, Gheorghe.
      
Din Galaţi. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ALBU, Gheorghe.
      
Din Răducăneni, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
ALBU, Gheorghe.
      
Născut în 1911. A murit în temniţă la Aiud în 1948.
ALBU, Gheorghe.
      
Subofiţer din Bucureşti (Str. Afumaţi nr. 17). A fost arestat în procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache (condamnaţi pe 19 noiembrie 1947) şi folosit ca martor al acuzării. A fost condamnat în februarie 1948 de Tribunalul Militar Bucureşti la 7 ani de închisoare, pentru omisiune la declaraţia făcută. A trecut, închis, pe la M.A.I., Uranus şi Aiud.
ALBU, Gheorghe.
      
A fost arestat în septembrie 1945 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj. A stat în închisoarea din Aiud în perioada 1947-1948.
ALBU, Golumbina.
      
S-a născut pe 17 ianuarie 1911, în judeţul Timiş. A fost deportată în Băragan pe 18 iunie 1951.
ALBU, Iacob.
      
Tehnician. Născut pe 16 octombrie 1927. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Gherla şi prin lagăre de muncă forţată.
ALBU, Ieronim.
      
A fost arestat pe 10 decembrie 1956, chinuit de Securitatea din Sibiu şi condamnat la 10 ani de temniţă grea, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgăraşului.
ALBU, Ioan A.
      
Avocat, născut pe 24 mai 1909 la Lespezi, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 10 mai 1951, ca membru P.N.Ţ. A murit la Cernavodă pe 29 septembrie 1952.
ALBU, Ion.
      
Medic generalist. A trecut, condamnat în 1952, pe la Jilava şi Poarta Albă, unde se afla în 1954.
ALBU, Ion.
      
Din judeţul Gorj. A fost condamnat în 1958 şi s-a aflat la Gherla în 1959.
ALBU, Ion.
      
Cabanier la Plaiul Foii, din Piatra Craiului, în apropiere de Zărneşti. A fost arestat pentru legături cu mişcarea de rezistenţă, fiind denunţat de Traian Istrate (pe care îl ajutase atunci când era urmărit de jandarmi). A fost condamnat în ianuarie 1947 de Tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani de închisoare pentru omisiune şi schingiuit în cadrul M.A.I. şi în temniţele din Văcăreşti şi Aiud. A murit în 1952, la scurt timp după eliberare, fiind înmormântat la Răşinari.
ALBU, Ion I.
      
Ţăran, membru marcant al P.N.L., născut pe 24 iulie 1895 la Cuzăplac, judeţul Sălaj. A murit pe 26 februarie 1953 în lagărul de la Midia.
ALBU, Ionel.
      
Avocat din Buzău, născut în 1916 la Brăila, preşedintele organizaţiei de tineret a P.N.Ţ., candidat la alegerile din 19 noiembrie 1946 pentru Camera Deputaţilor. A fost arestat pe 15 august 1949 de Securitatea din Buzău şi a murit în lagărul de la Midia în 1951.
ALBU, Ionel.
      
Din judeţul Timiş, născut pe 21 octombrie 1921. A fost arestat de Securitate şi deportat în Bărăgan în iulie 1951.
ALBU, Iulian.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ALBU, Jurcu.
      
Ţăran tânăr din judeţul Timiş, născut pe 23 februarie 1929. A fost deportat în Bărăgan în iulie 1951.
ALBU, Liviu.
      
Din judeţul Arad. A trecut prin temniţele comuniste.
ALBU, Maria.
      
Proprietară, văduvă, cu doi copii, din comuna Sălcuţa, judeţul Dolj. A fost arestată de Securitate şi închisă în 1948 la Craiova, în timpul campaniei de colectivizare (pentru intimidarea celor care opuneau rezistenţă).
ALBU, Maximilian Gh.
      
Ţăran, născut în 1902 în comuna Horodnicu de Sus. A făcut parte din grupul partizanilor condus de  Silvestru Macoveiciuc, care acţiona în Bucovina.
ALBU, Melania.
      
Originară din judeţul Dolj. A fost deportată în Bărăgan în 1951.
ALBU, Nicolae.
      
Poliţist. A fost rănit pe 24 februarie 1945.
ALBU, Nicolae.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALBU, Pamfil.
      
Iehovist. A fost arestat şi condamnat în 1951 pentru credinţa sa şi a trecut, închis, pe la Gherla şi Baia Sprie.
ALBU, Romulus D.
      
Preot ortodox, paroh la Panc, judeţul Hunedoara. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov (sentinţa nr. 138/25.05.1960) la 8 ani de închisoare pentru deţinerea de publicaţii interzise. A fost eliberat în 1964.
ALBU, Teodor.
      
A trecut în 1949, condamnat, pe la Jilava şi Cavnic.
ALBU, Teodoru.
      
Născut în 1897 în satul Valea Rusului, Basarabia. A fost deportat în 1949 la Kurgan, Siberia, împreună cu familia.
ALBU, Teofil.
      
Fruntaş în armată. A fost împuşcat de sovietici în ianuarie 1945 la Mediaş.
ALBU, Toma Lazăr.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALBU, Traian.
      
Din judeţul Arad. A trecut condamnat, după 1950, prin închisori.
ALBU, Vasile.
      
Preot ortodox. A fost condamnat şi a trecut pe la Peninsula în 1953.
ALBU, Vasile.
      
Preot greco-catolic născut pe 7 ianuarie 1907 la Firiza, Baia Mare. A fost arestat pe 15 august 1949. A fost anchetat timp de 1 an şi 6 luni de Securitatea din Sighetu Marmaţiei, fiind apoi închis la Peninsula, fără condamnare. A mai trecut prin închisorile din Jilava, Lugoj şi Timişoara. A fost eliberat în august 1955 şi a murit pe 25 aprilie 1959.
ALBU, Virgil D.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ALBULESCU.
      
Student la Medicină Umană. A fost condamnat în 1949 şi închis în penitenciarul din Jilava.
ALBULESCU.
      
Profesor din Bucureşti. A fost condamnat şi a făcut închisoare la Jilava.
ALBULESCU, Dinu.
      
A fost condamnat în 1950 şi se afla în 1953 în penitenciarul din Târgu Ocna, bolnav de T.B.C. din cauza condiţiilor grele de detenţie.
ALBULESCU, Dumitru I.
      
S-a născut pe 3 noiembrie 1932 la Turcineşti, Târgu Jiu, judeţul Gorj. A fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu (sentinţa nr. 845/30.11.1957) la 5 ani de închisoare pentru difuzare de manifeste împotriva regimului comunist.
ALBULESCU, Valentin I.
      
Născut pe 27 ianuarie 1934 la Vânju Mare, judeţul Mehedinţi. A fost condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Craiova, Jilava şi Canal.
ALBULEŢ.
      
Originar din comuna Ianca. A fost condamnat de Tribunalul din Bucureşti. A trecut prin închisorile din Jilava şi Gherla.
ALBULEŢ, Nicolae.
      
Mecanic de aviaţie, originar din Lişcoteanca. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov în 1949 şi închis la Jilava.
ALBULEŢ, Nicolae.
      
Născut pe 20 iulie 1925  în judeţul Brăila. A fost arestat pe 14 iulie 1948, după ce se înapoiase din prizonierat (unde a stat în perioada 1944-1947), condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis la Gherla, Salcia şi Periprava.
ALBUŞ, Florin.
      
Muncitor, născut în 1908 în judeţul Bihor. A fost arestat pe 13 decembrie 1947 şi condamnat la 3 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti, în lotul Ion Veteleanu, pentru activitatea ţărănistă. A fost anchetat cu brutalitate la M.A.I. şi închis la Văcăreşti şi Aiud (de unde a fost eliberat în 1950, cu biletul nr. 14604/1950).
ALDEA.
      
Preot. A fost condamnat în 1949 şi a murit în închisoarea din Aiud.
ALDEA, Alexandru N.
      
Fost comisar, născut pe 8 mai 1887 la Popeşti, judeţul Argeş. A fost arestat pe 9 aprilie 1957 şi a murit, închis la Făgăraş, în noiembrie 1958.
ALDEA, Andrei.
      
Preot ortodox din Berivoi, în apropiere de Făgăraş, născut pe 9 martie 1914. A fost condamnat în 1959 la 3 ani de închisoare.
ALDEA, Aurel E.
      
General de divizie, născut pe 28 martie 1887 la Slatina, judeţul Olt, fost ministru de Interne (23.08-2.11.1944). S-a alăturat planului regal de scoatere a României din război, iar după 6 martie 1945 a fost trecut în rezervă de regimul comunist. După declararea grevei regale, din august 1945 până în martie 1946, s-a preocupat de găsirea unui adăpost sigur pentru rege şi a luat legătura cu organizaţia „Haiducii lui Avram Iancu, condusă de Gavrilă Olteanu. Dat în vileag de D. Steanţă, a fost arestat pe 27 mai 1946, fiind condamnat pe 19 noiembrie 1946 la muncă silnică pe viaţă (de fostul lui coleg de la Ţcoala de ofiţeri de artilerie, Vasile Atanasiu) în procesul „Sumanele negre. A fost considerat conducător al mişcării de rezistenţă. A murit în temniţa din Aiud, pe 17 octombrie 1949.
ALDEA, Constantin.
      
Student în anul III la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ALDEA, Elena.
      
Născută pe 25 mai 1917 la Mangalia. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALDEA, Georgina.
      
Soţie de preot din Coşlar. A fost terorizată de Securitate, după arestarea soţului ei, în 1948, fiind dată afară din casă (cu trei copii) şi confiscându-i-se toată averea.
ALDEA, Ioan C.
      
Născut pe 28 noiembrie 1923 la Urlaţi, judeţul Prahova. A murit pe 20 decembrie 1961 la Securitatea din Ploieşti, în timpul anchetei barbare la care a fost supus.
ALDEA, Ion N.
      
Moşier, născut pe 2 septembrie 1900 la Săcele, judeţul Braşov. A fost arestat în august 1949, condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi a murit în temniţă pe 1 septembrie 1961.
ALDEA, Ion Remus.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALDEA, Izidor.
      
Preot greco-catolic din Coşlar. A fost  arestat  în 1948 de Miliţia din Alba Iulia. S-a încercat, fără succes, convingerea lui - prin ameninţări - de a trece la ortodoxism. Eliberat pentru scurt timp s-a ascuns la cumnatul său, Petru Micu, în comuna Cistei. În octombrie 1948 a fost din nou arestat, împreună cu fiul său, un copil de 10 ani, ca trădător de ţară, şi a trecut, necondamnat, prin închisorile din Alba Iulia, Gherla, Aiud şi Poarta Albă. După eliberare a lucrat la Aiud ca muncitor necalificat la Electro-Montaj şi apoi ca magaziner la Gostat. A murit pe 19 decembrie 1988.
ALDEA, Maria Eugenia.
      
Născută pe 14 iulie 1950 la Mangalia. A stat, împreună cu mama ei, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
ALDEA, Marin.
      
Student, arestat în mai 1948, împreună cu un grup de legionari, condamnat şi închis la Piteşti, unde s-a alăturat celor care practicau reeducarea. A fost indicat ca fiind unul din conducătorii acţiunilor de demascare desfăşurate în penitenciarele din Piteşti şi Gherla. A fost eliberat după 4 ani de detenţie.
ALDEA, Mihai.
      
Născut pe 22 septembrie 1939 la Mangalia. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
ALDEA, Niţă.
      
Născut pe 22 septembrie 1924. A fost arestat pe 3 septembrie 1950 şi condamnat pentru uneltire împotriva regimului comunist.
ALDEA, Petre.
      
Din Craiova. A fost condamnat.
ALDEA, Petru.
      
Ţăran din comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. În 1949 a fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara pentru legăturile avute cu partizanii din Banat.
ALDEA, Romulus.
      
Colonel. A fost arestat în august 1947 şi anchetat în legătură cu procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache. A trecut, închis, pe la M.A.I., Văcăreşti şi Piteşti.
ALDEA, Valentina.
      
Născută pe 10 octombrie 1943 la Suceava. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ALDEA, Viorica.
      
Din Câmpulung Muscel. A fost arestată pe 20 august 1961 şi torturată de Securitatea din Piteşti pentru sprijinul acordat partizanilor din lotul Arnăuţoiu. A fost condamnată la 5 ani de închisoare până în 26 martie 1964, când a fost graţiată (Decretul nr. 411).
ALDEILIE, Gheorghe.
      
Ţăran din judeţul Braşov. A fost condamnat ca implicat în mişcarea de rezistenţă din munţi.
ALDMAN, Maximilian.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 12 luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 444/26.09.1951).
ALDOIU, Ştefan.
      
Tânăr din Bucureşti. A fost omorât pe 12 ianuarie 1945, de soldaţi sovietici, în trenul Bucureşti-Sibiu.
ALECSA, Ioan Gh.
      
Locotenent colonel, născut pe 9 noiembrie 1900 la Botoşani. A fost condamnat pentru deturnări de nave şi avioane şi executat pe 29 august 1952.
ALECSANDRU, Anton D.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ALECTORIDE.
      
Originar din Constanţa, fost ofiţer în rezervă de jandarmi în Transnistria. A fost condamnat.
ALECU.
      
Moşier din Moldova. Se afla, condamnat, la Gherla în 1957.
ALECU, Cornel.
      
Inginer din Direcţia Canalului. A fost arestat pe 29 iulie 1951 şi condamnat în septembrie, acelaşi an, în urma unei înscenări puse la cale de Securitate, pentru sabotaj.
ALECU, Dan.
      
Avocat din Constanţa, născut pe 7 februarie 1900 la Babadag, judeţul Tulcea,  secretarul organizaţiei judeţene a P.N.Ţ., publicist la „Dacia, „Viaţa dobrogeanăşi „Dobrogea literară, candidat pe lista de deputaţi în 1946. A fost arestat de mai multe ori (pentru prima oară în 1946).
ALECU, Eugen.
      
A fost arestat şi condamnat la 7 ani muncă silnică (sentinţa nr. 203/4.11.1959) ca participant la mişcarea de rezistenţă „Haiducii Muscelului, condusă de fraţii Arnăuţoiu.  
ALECU, Eugen C.
      
S-a născut pe 12 septembrie 1909 la Brăduleţ, Muscel. A fost condamnat la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 18/13.02.1960), pentru legături cu partizanii din grupul Arnăuţoiu.
ALECU, Gheorghe Gh.
      
Ţăran din Perşani, judeţul Braşov. Se afla la Midia în 1951, arestat administrativ.
ALECU, Ion.
      
Ţăran din satul Galeşu, comuna Brăduleţ, judeţul Argeş. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul acordat partizanilor conduşi de fraţii Arnăuţoiu.
ALECU, Ion.
      
Învăţător din Târgovişte. A fost arestat în 1949.
ALECU, Ion C.
      
Ţăran din comuna Brăduleţ, judeţul Argeş. A fost arestat pe 19 iulie 1958 pentru legături cu partizanii. A fost torturat de Securitatea din Piteşti şi condamnat la 3 ani de închisoare pe care i-a făcut în penitenciarele din Jilava şi Gherla. A fost eliberat pe 17 iulie 1961.
ALECU, Ion M.
      
A fost arestat şi condamnat în 1951, în procesul înscenat pentru compromiterea activităţii Vaticanului.
ALECU, Ion N.
      
Învăţător, născut pe 14 ianuarie 1911 în localitatea Lazuri, judeţul Dâmboviţa. A trecut, închis, pe la Gherla şi lagărele din Bălţile Dunării. A murit în 1964.
ALECU, Marin.
      
Preot ortodox, născut pe 6 mai 1910 la Independenţa, judeţul Călăraşi, paroh în comuna Alexandru Odobescu. A fost arestat pe 15 august 1952, condamnat la 2 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii socialeşi închis la Slobozia, Călăraşi, Galeş, Poarta Albă, Oneşti şi Borzeşti.
ALECU, Rafael C.
      
Ţăran, născut pe 4 mai 1896 la Pâslari. A fost arestat în 1951 pentru că s-a împotrivit la colectivizare şi a murit la Peninsula, pe 14 februarie 1953.
ALECU, Zamfir.
      
Preot ortodox în Ciocăneşti, născut la Independenţa, judeţul Călăraşi. A fost condamnat în 1952 la 3 ani de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale, pedeapsă pe care a executat-o la Slobozia, Galeş, Peninsula şi Poarta Alba.
ALECU, Zoe.
      
Din Piteşti. A fost condamnată la 6 luni de lagăr prin Decizia M.A.I. nr. 342/31.07.1951.
ALEONEI, Pavel.
      
A murit în 1960 la Gherla.
ALEXA.
      
Comandor de marină. A fost închis în 1952 în penitenciarul din Jilava.
ALEXA.
      
Gardian în temniţa din Aiud. A fost arestat şi condamnat pentru ajutorul acordat deţinuţilor politici şi pentru comportamentul său uman faţă de aceştia. La scurt timp după eliberare a murit în condiţii suspecte.
ALEXA.
      
Student la Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi a murit în temniţă.
ALEXA, Andrei.
      
Din Iaşi. A venit din prizonierat în 1950 şi a intrat în temniţele româneşti.
ALEXA, Bel (
      
zis Diac). Din Târgu Lăpuş, participant la mişcarea de protest din localitate. A fost omorât, de căpitanul de securitate Briceag, pe 25 decembrie 1949 la Târgu Lăpuş.
ALEXA, Emanoil.
      
Născut pe 8 noiembrie 1923 la Teiuş (Str. Ardealului nr. 50). A fost condamnat la 4 ani de închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii socialeşi trimis apoi pentru 1 an, cu domiciliu obligatoriu, în judeţul Ialomiţa.
ALEXA, Emilia E.
      
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
ALEXA, Ion.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ALEXA, Ion.
      
Locotenent colonel, născut în 1900 la Botoşani. A fost executat pe 29 august 1952.
ALEXA, Ion.
      
S-a aflat, condamnat, la Minele de plumb.
ALEXA, Nicolae.
      
Profesor. A fost arestat în mai 1948, anchetat de Securitatea din Iaşi şi Suceava şi condamnat în octombrie, acelaşi an, într-un lot de legionari. A aderat de la început la O.D.C.C. (Organizaţia deţinuţilor cu convingeri comuniste), creată de Alexandru Bogdanovici în penitenciarul din Suceava (camera nr. 15, etajul II). Pe 19 aprilie 1950 a fost închis la Jilava, iar ulterior, în închisoarea din Aiud.
ALEXA, Petra I.
      
Ţăran, născut pe 3 iunie 1888. A fost arestat pe 15 februarie 1958 pentru atitudine refractară faţă de realizările comuniste. A murit în temniţă pe 26 noiembrie 1958, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
ALEXA, Stere.
      
A trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud, unde se găsea după începerea reeducării.
ALEXA, Vasile.
      
A fost condamnat, în 1949, la 2 ani de închisoare, împreună cu lotul de partizani din Băişoara.
ALEXA, Visarion D.
      
Funcţionar la C.F.R. Oradea. În perioada 1945-1946 a fost arestat de câteva ori pentru atitudine anticomunistă şi mutat cu serviciul la Brăila. A fost arestat şi condamnat în 1947 şi a stat închis 6 ani la Aiud, Gherla, Ocnele Mari şi Midia. După revoluţia din Ungaria a fost arestat din nou. A murit, după eliberare, de cancer generalizat.
ALEXANDRACHE, Nicolae D.
      
Învăţător, născut pe 5 mai 1884 în judeţul Vaslui, care a luptat în tranşee la Mărăşeşti, alături de Ion Mihalache. A fost preşedintele organizaţiei P.N.Ţ. din Vaslui şi senator de Tutova. Pe 16 august 1952 a fost arestat, trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia, unde a murit după 5 luni din cauza condiţiilor grele de detenţie (conform mărturiei învăţătorului D. Popa, care a fost de faţă, i s-a alcătuit un certificat medical cu diagnostic fals).
ALEXANDREANU, Ludmila H.
      
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
ALEXANDREANU, Vladimir D.
      
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
ALEXANDRESCU.
      
Profesor de franceză din judeţul Dâmboviţa. A fost arestat prin 1950, în ziua nunţii, fiind apoi condamnat la 6 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud.
ALEXANDRESCU.
      
Maior, în Biroul 2 din Marele Stat Major. A fost condamnat în 1949 şi a stat închis la Jilava.
ALEXANDRESCU.
      
General. A stat închis, condamnat, la Jilava.
ALEXANDRESCU.
      
Fost primar liberal. A stat închis, în 1949, condamnat, la Jilava.
ALEXANDRESCU, Adrian.
      
A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în legătură cu manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ALEXANDRESCU, Alexandrina.
      
Născută pe 15 martie 1934 în, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, timp de 5 ani cu domiciliu obligatoriu.
ALEXANDRESCU, Alexandru.
      
Muncitor. A fost condamnat în 1949. Terorizat, a încercat în 1950 să se sinucidă, prin tăierea venelor, în penitenciarul din Gherla.
ALEXANDRESCU, Alexandru C.
      
Profesor, născut pe 19 februarie 1888 la Bucureşti. A murit în penitenciarul din Gherla în 1959.
ALEXANDRESCU, Alexandru N.
      
Angajat al Serviciului Secret de Informaţii, născut pe 4 august 1908 la Comăneşti. A fost arestat pe 18 iulie 1948 şi a murit în detenţie.
ALEXANDRESCU, Alexandru T.
      
Preot ortodox, paroh în Călăraşi, născut pe 15 octombrie 1894, în comuna Bucu, judeţul Ialomiţa. A fost arestat şi închis la Galeş, Peninsula şi Poarta Albă în perioada 16.08.1952-14.08.1953. În 1959 a fost arestat din nou şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 7941/08.1959) la 16 ani de temniţă grea şi 8 ani de degradare civică, pentru „uneltire contra ordinii sociale, deoarece s-a opus colectivizării. A fost eliberat în 1964, în urma Decretului de graţiere nr. 411.
ALEXANDRESCU, Anca.
      
Din Constanţa, născută pe 29 noiembrie 1928 la Bărbăteşti, Giurgiu. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
ALEXANDRESCU, Angelica.
      
Născută pe 10 februarie 1953 la Fundata, în domiciliu obligatoriu, unde a stat împreună cu părinţii 3 ani şi 5 luni, după care întreaga familie a revenit la Constanţa.
ALEXANDRESCU, Aristotel.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALEXANDRESCU, Chirică.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALEXANDRESCU, Cleopatra.
      
Studentă în anul III la Farmacie. A fost arestată pe 8 noiembrie 1945, pentru participare la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ALEXANDRESCU, Colette.
      
A fost arestată în timpul anchetei din cadrul procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache, în august 1947, deoarece a ţinut în păstrare documente ale lui Camil Demetrescu, din Ministerul de Externe. A fost anchetată în Ministerul de Interne şi închisă la Văcăreşti.
ALEXANDRESCU, Constantin.
      
Originar din judeţul Vâlcea, profesor doctor în filosofie, inspector general în Ministerul Învăţământului. A înfiinţat în 1949 Partidul Social Democrat din clandestinitate şi a stabilit legături cu funcţionari de la Legaţia Italiei. A fost arestat şi schingiuit la Ministerul de Interne, fiind apoi condamnat la muncă silnică pe viaţă. (Soţia sa a fost de asemenea arestată.) A trecut pe la Jilava, Aiud, Bălţile Dunării şi Minele de plumb, de unde a ieşit, în 1964, grav bolnav de silicoză. A murit în chinuri în anul 1990, la Geneva, după ce a scris o lucrare realistă despre viaţa din temniţe.
ALEXANDRESCU, Constantin.
      
A fost condamnat în procesul înscenat funcţionarilor de la Radio.
ALEXANDRESCU, Constantin.
      
Preot ortodox, paroh în Focşani, născut pe 26 iulie 1914 la Mihălceni, judeţul Vrancea. A fost arestat de Securitatea din Galaţi, condamnat la 10 ani de închisoare de Tribunalul Militar Constanţa (în deplasare la Galaţi), în urma unui proces înscenat, pentru „uneltire contra ordinii socialeşi închis în perioada 1959-1964, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
ALEXANDRESCU, Constantin V.
      
Director al Ţcolii Generale din Bogdăneşti, judeţul Suceava, născut pe 8 aprilie 1912. A fost arestat pe 26 decembrie 1951 de Securitatea din Suceava, chinuit, condamnat şi trimis la muncă forţată la Bicaz, unde a murit pe 17 aprilie 1953.
ALEXANDRESCU, Dumitru D.
      
Funcţionar din Petroşani, născut pe 5 iulie 1907 la Bucureşti. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 18 februarie 1952 la Cernavodă.
ALEXANDRESCU, Elena (Lilica).
      
  Profesoară din Bârlad, născută pe 4 iunie 1925 la Roman, membră a T.U.N.Ţ. A participat la manifestaţiile din 1945 şi 1946. A fost arestată pe 15 august 1949, în urma denunţului lui Alexandru Drăgulănescu (fost preşedinte al T.U.N.Ţ. pe Capitală), şi a stat închisă timp de 6 luni la Securitatea din Rahova şi închisoarea din Jilava.
ALEXANDRESCU, Floarea.
      
Originară din judeţul Dolj. În 1951 a fost deportată în Bărăgan.
ALEXANDRESCU, Gheorghe A.
      
S-a născut în 1898 la Roşiori de Vede, judeţul Teleorman. A fost arestat în 1951 şi a  murit pe 26 decembrie 1952 la Midia, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
ALEXANDRESCU, Gheorghe  Ghica A.
      
Învăţător, născut pe 27 iunie 1880 în Cornăţelu, judeţul Olt, membru al P.N.Ţ. A fost una din victimele agresiunii săvârşite de C. Dorobanţu pe 9 august 1946 (soldate cu trei morţi şi zeci de răniţi) la conferinţa pentru desemnarea candidaţilor pentru lista deputaţilor. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Ghencea, Galeş, Peninsula şi Piteşti, unde, după datele S.R.I., ar fi murit în 1956.
ALEXANDRESCU, Grigore.
      
Născut pe 13 august 1916 la Tăriceni, judeţul Călăraşi. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
ALEXANDRESCU, Ioan.
      
Din Constanţa, născut pe 10 martie 1924 la Brăila. A stat 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
ALEXANDRESCU, Ioan N.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ALEXANDRESCU, Ion.
      
Fost comisar din Bucureşti, îndepărtat din funcţie în 1945. A fost implicat în procesul „Sumanele negreîn 1946, deoarece l-a găzduit pe Şteanţă şi a difuzat manifeste.
ALEXANDRESCU, Ion.
      
A stat închis în penitenciarul din Jilava.
ALEXANDRESCU, Ion.
      
Profesor de filosofie din Mihălceni, judeţul Vrancea. A fost condamnat în 1950 şi închis la Peninsula, de unde, pentru că a refuzat să muncească, a fost trimis în penitenciarul din Aiud. După eliberare, în 1959, a fost din nou arestat şi condamnat la 10 ani de închisoare, deoarece îi sfătuia pe oameni să nu se înscrie în colectivă. A fost eliberat în urma Decretului nr. 411/1964.
ALEXANDRESCU, Ion.
      
Preot din Călăraşi, vicepreşedintele organizaţiei P.N.Ţ. A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Botoşani.
ALEXANDRESCU, Ion A.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ALEXANDRESCU, Ion D.
      
Preot ortodox, paroh la Lehliu, născut pe 12 septembrie 1887 în Chiajna, Bucureşti. A fost arestat de Securitate în 1951, chinuit în timpul anchetei,condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 137/26.02.1951) la 2 ani de închisoare pentru instigare publică împotriva colectivizării şi a trecut pe la Poarta Albă.
ALEXANDRESCU, Ion I.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ALEXANDRESCU, Marioara.
      
Născută pe 3 martie 1929 la Corugea, judeţul Tulcea. A stat 2 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALEXANDRESCU, Matei.
      
Industriaş. A fost arestat în martie 1947, în acţiunea de pregătire a naţionalizărilor.
ALEXANDRESCU, Mihai.
      
Avocat din Bucecea, candidat liberal, în 1946, pe listele de deputaţi. A fost arestat în 1947şi învinuit de instigare la rebeliune.
ALEXANDRESCU, Nicolae.
      
Se afla în 1953 în penitenciarul din Lugoj.
ALEXANDRESCU, Nicolae.
      
A fost secretarul lui Mihai Antonescu. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Aiud.
ALEXANDRESCU, Nicolae.
      
Avocat, născut în 1916 la Bucureşti. A fost condamnat pe 16 iunie 1947 şi a murit pe 19 aprilie 1948 în închisoarea din Aiud, ca urmare a condiţiilor grele de detenţie.
ALEXANDRESCU, Nicolae.
      
Funcţionar din Constanţa, născut în 1897. A murit pe 13 noiembrie 1951 la Aiud.
ALEXANDRESCU, Nicolae (Niki).
      
Avocat din Bucureşti, născut pe 8 ianuarie 1915 la Turtucaia. A fost arestat în iunie 1946 ca participant la mişcarea de rezistenţă condusă de generalul Aldea (numită de comunişti „Sumanele negre„). A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă şi a executat 19 ani de detenţie, majoritatea la Aiud. După 1985, grav bolnav, a ajuns în Germania.
ALEXANDRESCU, Nicolae I.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 6 luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ALEXANDRESCU, Nicolae St.
      
Preot din Urlaţi, judeţul Prahova, născut pe 11 februarie 1900 la Grebănu, judeţul Buzău. A fost condamnat în 1949 pentru activitate ţărănistă şi deţinere de armă şi a murit la Aiud în 1951.
ALEXANDRESCU, Nicolae Şt.
      
Născut pe 18 octombrie 1897 la Constanţa. A fost arestat pe 27 mai 1949, condamnat la 8 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud, unde a murit pe 13 noiembrie 1951.
ALEXANDRESCU, Octavian S.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ALEXANDRESCU, Petre.
      
A fost condamnat în 1948 şi se afla în 1950 în temniţa din Aiud.
ALEXANDRESCU, Rozalia.
      
S-a născut în 1895 în judeţul Buzău. A murit în temniţă pe 1 mai 1961.
ALEXANDRESCU, Tănăsache.
      
Preot ortodox, născut pe 2 septembrie în comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. A fost arestat între anii 1952 şi 1954 pentru activitate legionară şi închis la Canal.
ALEXANDRESCU, Toma.
      
Inginer constructor, condamnat în 1950. În 1952 se afla, arestat, la Gherla.
ALEXANDRESCU, Valeria.
      
Asistentă universitară din Bucureşti. A fost arestată în primăvara anului 1951 împreună cu soţul ei (conducătorul unei mişcări de rezistenţă cu legături în străinătate). Dată afară din învăţământ - pentru că a refuzat să divorţeze de soţ (condamnat la muncă silnică pe viaţă) şi să-l dezavueze în faţa opiniei publice, a lucrat timp de 13 ani ca muncitoare necalificată, într-o fabrică de textile (până ce soţul ei a fost graţiat sub presiunea internaţională). În 1985 a ajuns împreună cu soţul, pentru tratament, în Elveţia şi a murit în 1992 la Geneva.
ALEXANDRESCU, Valy.
      
Soţie de medic din Bucureşti (Str. Uranus). A fost arestată pe 15 august 1952 pentru că a făcut parte din conducerea organizaţiei de femei a P.N.Ţ. şi a stat închisă 2 ani la Ghencea şi în lagăre de muncă forţată.
ALEXANDRESCU, Vasile.
      
Inginer din Piteşti. A fost arestat pe 16 august 1959, condamnat la 8 ani de temniţă grea pentru uneltire împotriva clasei muncitoare şi închis la Jilava, Luciu-Giurgeni, Salcia şi Gherla, fiind eliberat pe 13 aprilie 1964 pe baza Decretului nr. 411/1964.
ALEXANDRESCU, Vasile.
      
Preot ortodox, paroh la Brăila, născut pe 11 august 1906 în comuna Grebănu, judeţul Buzău. A fost condamnat la 7 luni de închisoare.
ALEXANDRESCU, Vasile H.
      
Din Iaşi. În 1949 a  fost condamnat la 15 ani de muncă silnică. A fost anchetat cu cruzime de Securitate şi a trecut prin închisorile din Suceava, Jilava şi Gherla şi prin lagăre de muncă forţată.
ALEXANDRESCU, Virgil.
      
A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud. În perioada 1962-1964 a făcut parte din comitetul de reeducare. A fost eliberat pe baza Decretului nr. 411/1964.
ALEXANDRIAN, Zahiu.
      
Născut pe 21 octombrie 1951 în domiciliu obligatoriu, unde a stat 1 an şi 6 luni, împreună cu părinţii, după care s-au întors acasă,  în judeţul Constanţa.
ALEXANDRINI, Alexandru.
      
Fost deputat liberal şi ministru, apropiat al lui Gh. Tătărescu după 6 martie 1945. Ţi-a dat concursul la falsificarea alegerilor din 1946, la Drobeta-Turnu Severin. A fost înlăturat în 1947, arestat şi închis la Sighet şi Râmnicu Sărat.
ALEXANDRINI, Elena.
      
A fost arestată în august 1947 pentru găzduirea lui Victor Rădulescu-Pogoneanu, implicat în procesul lui Iuliu Maniu - Ion Mihalache.
ALEXANDRU.
      
Maior de infanterie din Sibiu. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin lagărele de la Peninsula şi Poarta Albă.
ALEXANDRU.
      
Predicator (de ziua a 7-a). A fost condamnat şi a stat închis la Aiud în perioada 1970-1976.
ALEXANDRU, Adam.
      
Din Bucureşti (Ţos. Dudeşti), secretarul organizaţiei de tineret a P.N.Ţ., circa 14, Dudeşti. A fost condamnat în 1949 şi eliberat pe 21 octombrie 1954.
ALEXANDRU, Adrian.
      
Student din Bucureşti. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în legătură cu manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ALEXANDRU, Andrei.
      
Inginer. A murit la Canal.
ALEXANDRU, Anton D.
      
Preot ortodox, hirotonisit pe 6 august 1942 în actuala Republica Moldova, născut pe 4 octombrie 1915 la Gropniţa, judeţul Iaşi. A fost arestat în iulie 1945 şi închis trei luni în lagărul de la Galata, Iaşi, fără să fie judecat. În iulie 1952 a fost arestat ca fost şef de sector legionar (în perioada 1940-1941), condamnat la 5 ani de muncă forţată în lagăr şi închis în coloniile de muncă de la Bicaz şi Borzeşti, fiind eliberat în 1954. Pe 24 septembrie 1959 a fost arestat din nou, anchetat timp de 8 luni, judecat şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 8 ani de închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii. A trecut prin închisorile de la Jilava şi Aiud. A fost eliberat pe 31 iulie 1964 (pe baza Decretului nr. 411/1964).
ALEXANDRU, Clementina.
      
Soră catolică, născută în 1908 la Huşi. A fost arestată în perioada 1951-1953 cu ocazia procesului înscenat împotriva Vaticanului.
ALEXANDRU, Constantin.
      
Student în anul III la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, deoarece a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ALEXANDRU, Constantin I.
      
Învăţător, născut pe 15 august 1898 la Ciorteşti, judeţul Iaşi, membru al P.N.L. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 16 august 1953, familia sa fiind anunţată abia pe 8 decembrie 1972.
ALEXANDRU, Dumitru.
      
Se afla în închisoarea din Jilava în 1950.
ALEXANDRU, Dumitru.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 72/29.02.1960). A fost torturat de Securitatea din Uranus şi a trecut prin închisoarea din Jilava spre lagărele din Bălţile Dunării, de unde a fost eliberat în 1964.
ALEXANDRU, Dumitru A.
      
Ţăran, născut pe27 februarie1935 lamorteni, judeţul Dâmboviţa. A fost condamnat în ianuarie 1961 la 5 ani de muncă forţată în lagăr pentru că a participat la răscoala îndreptată împotriva colectivizării şi i-a lovit pe activiştii de partid.
ALEXANDRU, Dumitru Gh.
      
Ţăran, născut pe 7 iulie 1910 la Orezu, judeţul Ialomiţa. A fost arestat ca implicat într-un complot şi executat pe 5 iunie 1950 la Jilava.
ALEXANDRU, George Sergiu.
      
Doctor din Bucureşti (Str. Bradului nr. 22A) născut pe 13 septembrie 1922 la Târgu Mureş. A fost arestat pe 19 decembrie 1958 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 24/1.03.1960, pronunţată de col. Adrian Dimitriu, procuror fiind cpt. Pompiliu Stănescu) în urma unui proces înscenat, fiind învinuit că a avut legături cu filosoful Constantin Noica (aflat cu domiciliu obligatoriu la Câmpulung Muscel) şi a citit lucrările scrise de Emil Cioran şi Mircea Eliade aduse de la Paris. A fost eliberat în 1964.
ALEXANDRU, Gheorghe St.
      
S-a născut pe 2 martie 1916 la Bucureşti. A fost arestat pentru pretinse crime de război şi a murit în închisoare pe 29 ianuarie 1957.
ALEXANDRU, Grigore.
      
Funcţionar. A fost arestat în aprilie 1948, pentru răspândire de manifeste anticomuniste, condamnat (în august) şi a trecut prin închisorile din Jilava, Gherla şi Aiud.
ALEXANDRU, Grigore I.
      
Impiegat de mişcare la C.F.R. în judeţul Arad, născut pe 1 aprilie 1905 la Glodeni, judeţul Gorj. A fost arestat pe 23 mai 1959 în urma unei înscenări şi a murit la Aiud pe 27 septembrie 1963.
ALEXANDRU, Ion.
      
Preot. S-a aflat, arestat, în perioada 1952-1954 la Galeş şi Peninsula.
ALEXANDRU, Ion.
      
Preot ortodox din comuna Tâmboeşti, judeţul Vrancea. A fost arestat în 1949, anchetat de Securitatea din Galaţi, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (în deplasare la Galaţi) şi închis în mai 1950 la Galaţi (celula nr. 107), pentru ca ulterior să ajungă în lagărele de muncă forţată de la Canal şi în închisoarea din Aiud, unde a murit.
ALEXANDRU, Maria.
      
Din judeţul Prahova. A fost împuşcată de sovietici pe 2 septembrie 1944 la Poseşti.
ALEXANDRU, Marin.
      
Născut pe 14 iunie 1919 în comuna Aliman, judeţul Constanţa. I s-a impus în 1951 domiciliu obligatoriu, în care a stat timp de 4 ani şi 2 luni.
ALEXANDRU, Marin I.
      
Agricultor, născut pe 17 noiembrie 1907 la Seaca, lângă Drăgăneşti-Olt. A fost condamnat pentru că s-a împotrivit la colectivizare şi a murit pe 26 februarie 1953 la Poarta Albă.
ALEXANDRU, Mihai.
      
Preot ortodox, născut în 1906 în judeţul Brăila. A fost arestat şi condamnat la 6 ani de închisoare, în 1952, pentru că a protestat, deoarece satul său a fost arat, iar biserica jefuită şi demolată. A murit în 1986.
ALEXANDRU, Mircea.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALEXANDRU, Mircea.
      
Din Bucureşti (Intrarea Sabinelor nr.15). A fost împuşcat, din Ministerul de Interne, în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
ALEXANDRU, Naum I.
      
Agricultor, născut pe 13 octombrie 1913 la Petreşti, judeţul Vrancea. A fost arestat după răscoala din judeţul Vrancea şi a murit pe 27 martie 1951 în colonia de muncă forţată de la Midia.
ALEXANDRU, Roiban Gh.
      
Din Drobeta-Turnu Severin, născut pe 10 aprilie 1927 la Vânjuleţ. A fost condamnat în 1949 în legătură cu rezistenţa de la Izverna şi a murit la Peninsula pe 1 iulie 1952.  
ALEXANDRU, Rozalia D.
      
Casnică, născută pe 21 mai 1895 la Glodeanu Sărat, judeţul Buzău. A fost arestată pe 2 iulie 1959 şi a murit în închisoare pe 1 mai 1961.
ALEXANDRU, Ştefan.
      
A murit pe 4 ianuarie 1949 în închisoare. 
ALEXANDRU, Toma.
      
Pensionar, născut în 1887. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 25 februarie 1953.
ALEXANDRU, Tudor.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALEXĂNDREANU, Nicolae.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALEXE.
      
Profesor din Iaşi. A fost condamnat şi a stat închis la Suceava şi Aiud.
ALEXE, Casiana Niculina.
      
Călugăriţă de la Mănăstirea Vladimireşti, Galaţi, născută în 1926 în judeţul Vrancea. A fost arestată în Galaţi, la vârsta de 32 de ani (în 1958) şi condamnată la 9 luni de închisoare.
ALEXE, Constantin.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALEXE, Dumitru.
      
Ţăran din comuna Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea. În august 1949 a fost arestat împreună cu fratele său şi cu grupul de partizani din Babadag.
ALEXE, Dumitru.
      
Din Constanţa, născut pe 25 august 1925 în Grecia. A fost prizonier în U.R.S.S. în perioada 1944-1947. În 1949 a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Dobrogea. A trecut prin multe închisori, fiind eliberat în 1964.
ALEXE, Elena.
      
Din Constanţa, născută pe 10 martie 1922 în Grecia. A stat 3 ani cu domiciliu obligatoriu.
ALEXE, Emilian.
      
Student al Facultăţii de Ştiinţe. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
ALEXE, Gheorghe.
      
Maistru. A fost condamnat în 1951 împreună cu alte persoane, în urma înscenării puse la cale în jurul Legaţiei Marii Britanii din Bucureşti.
ALEXE, Ion T.
      
Ţăran, născut pe 15 februarie 1899 la Mihail Kogălniceanu, judeţul Galaţi. Deoarece s-a opus colectivizării, a fost arestat în 1951 şi a murit pe 15 februarie 1953 în colonia de muncă forţată 5 Culme.
ALEXE, Irma.
      
Din oraşul Sfântu Gheorghe. A fost arestată şi torturată pentru că dorea să plece la soţul ei, în străinătate.
ALEXE, Mihail I.
      
S-a născut pe 20 martie 1890 la Siliştea, judeţul Teleorman. A fost arestat pentru că a refuzat să se înscrie în colectivă, condamnat la 3 ani de muncă forţată în lagăr şi a murit pe 7 (19?) octombrie 1961 în timpul executării pedepsei.
 
 
ALEXE, Mircea.
      
Comandor. A fost condamnat.
ALEXE, Niculai C.
      
Născut pe 13 noiembrie 1928 în Petroşani, judeţul Constanţa. A fost condamnat la 1 an de închisoare.
ALEXE, Octavian A.
      
Student la Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca, originar din Năsăud,  născut pe 2 martie 1924. A fost arestat pe 3 noiembrie 1949 şi a murit la Aiud pe 26 decembrie 1949.
ALEXE, Stere.
      
Ţăran, născut în 1925 la Ceamurlia de Sus, judeţul Tulcea. A fost condamnat pentru sprijinul acordat partizanilor din pădurea Babadag. După condamnare a trecut prin temniţa de la Jilava şi a murit în 1955 în penitenciarul din Aiud.
ALEXE, Ştefana.
      
Din judeţul Constanţa, născută pe 7 februarie 1902 la Făcăeni. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALEXE-ISBĂŢOIU, Valentina.
      
Originară din judeţul Dolj. A fost deportată în Bărăgan.
ALEXEEV.
      
A fost arestat în 1975 pentru trecerea frauduloasă a frontierei în U.R.S.S. A fost internat într-un azil de psihiatrie.
ALEXEI, Filon.
      
Ţăran din comuna Calafindeşti, judeţul Suceava. Implicat într-o răscoală, în 1949, a fost împuşcat în faţa postului de jandarmi din comună, pe 6 august 1949. Membrii familiei au fost mutaţi forţat în Dobrogea.
ALEXIANU, Gheorghe.
      
Profesor de drept public la Facultatea de Drept din Bucureşti, fost rezident regal, fost guvernator al Transnistriei (19.08.1941-26.01.1944). A fost condamnat la moarte (în lotul mareşalului Ion Antonescu) şi executat pe 2 iunie 1946 la Jilava.
ALEXIEVICI, Sorin.
      
S-a născut în 1913. A murit în temniţă în 1960.
ALEXIU.
      
General. Comandantul Diviziei a 18-a. A fost arestat în 1954.
ALEXIU, Alexandru Viorel.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ALEXIU, Dan.
      
Avocat din Bucureşti, născut pe 10 martie 1920. A fost arestat pe 15 august 1949 (în legătură cu Adrian Marino, în procesul T.U.N.Ţ.) şi torturat la M.A.I. şi Securitatea din Calea Rahovei. A fost condamnat la 4 ani de închisoare (sentinţa nr. 979/1950) şi închis la Jilava, Poarta Albă, Peninsula şi Galeş.
ALEXIU, Dan.
      
Funcţionar. A fost condamnat în 1951 la 5 ani de închisoare, într-un grup, în urma unei înscenări realizate pe lângă Legaţia Turciei, fiind apoi închis la Jilava şi Peninsula.
ALEXIU, Marinchen.
      
A fost condamnat în februarie 1948 de Tribunalul Militar Bucureşti  la 6 luni de închisoare, în urma unui proces în legătură cu cel înscenat lui Iuliu Maniu.
ALEXIUC, Maxim.
      
Ţăran partizan din comuna Ulma, judeţul Suceava. A fost condamnat pe 21 septembrie 1946 de Curtea Marţială pentru că a participat în perioada 1944-1945, într-un grup de partizani format din români şi ucrainieni, la acţiuni îndreptate împotriva ocupantului sovietic.
ALEXOAIE, Dumitru.
      
Ţăran din comuna Roma, judeţul Botoşani (de pe valea pârâului Cotârgaci). A fost condamnat la 10 ani de temniţă grea pentru că s-a împotrivit colectivizării şi a participat la revolta ţărănească din 12 iunie 1949.
ALEXOAIE, Ilie.
      
Fiul lui Dumitru Alexoaie (din comuna Roma). A fugit în timpul revoltei ţărăneşti din 12 iunie 1949 (la apariţia armatei) şi a stat mulţi ani ascuns.
ALEXOIU, Constantin.
      
Născut pe 14 aprilie 1945 la Medgidia. A stat 2 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALEXOIU, Cornel.
      
Născut pe 3 mai 1939 la Limanu, Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 5 luni.
ALEXOIU, Nicolae M.
      
Născut pe 12 august 1943 la Medgidia. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALEXOIU, Niculina.
      
Din Dobrogea, născută pe 9 noiembrie 1942. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALEXOIU, Vasile.
      
Născut pe 25 septembrie 1939 în satul 2 Mai, comuna Limanu, Constanţa. A stat, după 1951, 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ALI, Asez.
      
Din Turcia. A fost arestat la Constanţa şi condamnat la Bucureşti, în 1950, fiind învinuit de spionaj. A trecut prin închisorile din Jilava şi Piteşti.
ALI, Ţaban.
      
Născut în 1915 în Turcia. A fost arestat şi condamnat pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontiereişi a murit pe 30 septembrie 1947 în penitenciarul din Craiova.
ALIFIR, Mihai I.
      
Din comuna Lespezi, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
ALIL, Mustafa.
      
Născut pe 23 iulie 1921 la Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 6 luni.
ALIMAN, Nicolae N.
      
Laborant din Bucureşti (Str. Ştirbei Vodă nr. 128), născut pe 15 martie 1915 la Budeşti, judeţul Călăraşi. A fost arestat pe 5 noiembrie 1959, învinuit că a fost şef de garnizoană legionară, fiind omorât pe 11/12 ianuarie 1960 în timpul anchetei la Securitate.
ALIMĂNESCU, Eugen Şt.
      
Maior de poliţie/miliţie, născut pe 27 iulie 1916 la Slatina. A fost internat în 1951 într-un lagăr de muncă forţată. Pe 26 decembrie 1951 s-a clasat dosarul, iar actul de deces este datat 1958.
ALIMĂNIŢTEANU.
      
Născută Vidrighiu, soţia lui Dumitru Alimănişteanu. A trecut, arestată în aprilie 1951, prin închisorile din Ghencea, Mislea şi prin lagăre de muncă forţată.
ALIMĂNIŢTEANU.
      
A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru furnizarea de informaţii, din partea lui George Manu, colonelului Lowell de la Misiunea Americană.
ALIMĂNIŢTEANU, Călin.
      
A fost condamnat în 1948 pentru încercarea de trecere a frontierei.
ALIMĂNIŢTEANU, Constantin.
      
A fost condamnat în 1948 pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei.
ALIMĂNIŢTEANU, Dumitru.
      
Inginer de mine la Paris, fiul Sarmizei Bibescu, liberal, deputat P.N.L. în 1933, fost ministru la Finanţe, născut în 1896. A fost arestat pe 5/6 mai 1950 şi închis la  Sighet, unde a stat până în 1955. A fost arestat din nou în 1959 şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi a trecut pe la închisorile din Ocnele Mari şi Botoşani, de unde a fost eliberat în 1964.
ALINEI, Ion A.
      
Muncitor din judeţul Bacău, născut în 1928 în judeţul Buzău. A murit pe 31 mai 1952 în lagărul de muncă forţată 5 Culme.
ALION.
      
A fost condamnat împreună cu un grup de persoane, ca participant la mişcarea de rezistenţă condusă de dr. Iosif Capotă de pe Valea Drăganului.
ALION, Pavel I.
      
Născut pe 28 ianuarie 1900 la Pianu de Jos, judeţul Alba. A fost arestat pe 17 februarie 1959 pentru activitate anticomunistă. A murit în 1960 la Gherla, din cauza condiţiilor dure de anchetă şi detenţie.
ALIONTE, Mihai.
      
Preot ortodox din Gruiu, judeţul Ilfov, născut pe 26 septembrie 1921 în Bărăganu, judeţul Constanţa. A fost arestat, împreună cu ţăranii din sat care s-au împotrivit colectivizării în primăvara lui 1951 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 373/10.06.1951) la 4 ani de închisoare ca instigator al ţăranilor.
ALIONTE, Teodor.
      
Ofiţer. A fost condamnat pentru că a făcut parte din Biroul II de pe front, în timpul războiului cu U.R.S.S. (1941-1944).
ALIS, Nazimie.
      
Din judeţul Constanţa. I s-a impus domiciliu obligatoriu în 1951.
ALISIE, Pavel.
      
Preot ortodox din Slimnic, judeţul Sibiu. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis în lagărele de muncă forţată de la Galeş şi Peninsula până în 1954. A decedat pe 31 martie 1972.
ALISTAR, Costache V.
      
Ţăran, adversar al colectivizării. A fost arestat pe 17 iunie 1951 şi a murit într-un lagăr de muncă forţată pe 8 octombrie 1954.
ALMASINO, Nicolae.
      
A fost arestat în 1949.
ALMĂJAN, Gheorghe.
      
Comerciant din Bucureşti (Str. Moţilor nr. 4). A fost împuşcat de ostaşii veniţi cu Divizia „Tudor Vladimirescu, în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
ALMĂJAN, Ioana.
      
S-a născut pe 14 ianuarie 1928 la Timişoara. Pe 18 iunie 1951 a fost deportată în Bărăgan.
ALMĂJAN, Ion.
      
Născut în 1892. A murit în închisoarea de la Târgu Ocna pe 12 iulie 1951. 
ALMĂJAN, Ion.
      
Contabil la ferma Răchitoasa din Bărăgan (care aparţinea de Luciu-Giurgeni). A fost arestat în 1959 şi condamnat pentru că a ajutat deţinuţii politici la angajare.
ALMĂJAN, Ion.
      
General. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Jilava.
ALMĂJAN, Nicolae.
      
Din Reşiţa (Str. Gutâi, bl. 2). A fost arestat, în 1959, de Securitatea din Timişoara, condamnat la 10 ani de muncă silnică şi a fost închis în penitenciarul din Aiud, de unde a fost eliberat în 1964, pe baza Decretului nr. 411/1964.
ALMĂJAN, Pavel.
      
Ţăran tânăr din Deta, judeţul Timiş, născut pe 18 ianuarie 1928. A fost arestat şi trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
ALMĂJAN, Petre.
      
Originar din Reşiţa. A stat închis la Jilava şi Gherla.
ALMĂJANU, Gheorghe Gh.
      
Ţăran, născut pe 7 iulie 1899 în judeţul Gorj. A fost condamnat în 1951 pentru că s-a împotrivit la colectivizare şi a murit la Peninsula pe 2 octombrie 1952.
ALMĂJEAN, Ion C.
      
Colonel, născut pe 14 februarie 1894 la Caracal. A fost arestat pe 31 octombrie 1951, condamnat la 14 ani de muncă silnică şi a murit pe 12 iulie 1955 la Târgu Ocna.
ALMĂŢANU, Anton.
      
Muncitor din Piatra-Neamţ. A fost arestat în septembrie 1949 împreună cu membrii organizaţiei anticomuniste „Gărzile Decebaldin care făcea parte şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi.
ALOMAN, Nicolae.
      
A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Ghencea şi în lagărele de la Galeş şi Peninsula.
ALT, Martin.
      
S-a născut în 1895 la Ciuta, judeţul Caraş-Severin. A murit în închisoare pe 3 noiembrie 1944.
ALTENE, Constantin.
      
Elev din Bârlad. A fost arestat, împreună cu alţi opt colegi, pe 30 iunie 1949, fiind denunţat de Gheorghe Stoian (un coleg al său), anchetat la Securitatea din Galaţi şi condamnat în urma unui proces înscenat.
ALTINOVICI, Agop.
      
Pensionar, născut în 1875. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit pe 22 iulie 1954 la Ocnele Mari.
ALTMAN.
      
Evreu. A fost declarat stahanovist şi făcut brigadier în lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă. I-a chinuit pe deţinuţii politici.
ALTMAYER, Anton.
      
Din Timişoara. A dispărut în perioada 1981-1984, presupunându-se că a fost împuşcat când încerca să treacă frontiera.
ALUAŢU.
      
A fost condamnat şi închis la Jilava.
ALUNGULESEI, Mihai.
      
Inginer. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud.
ALUPEI, Ion.
      
A stat închis la Aiud şi Minele de plumb.
ALUPEI, Vasile.
      
A fost condamnat şi închis, după 1950, la Aiud şi Baia Sprie.
ALUPOAIEI.
      
Student din Iaşi. A fost arestat în mai 1948 şi închis mai întâi la Suceava. A trecut de partea reeducaţilor în închisorile din Suceava, Piteşti şi Gherla.
ALUPOAIEI, Ion.
      
A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Aiud, Gherla şi Baia Sprie.
ALVIŢARU, Mielu I.
      
Căruţaş, născut pe 14 iunie 1901 la Bucureşti. A fost trimis la muncă forţată la Canal şi a murit pe 11 martie 1952 în colonia 5 Culme.
AMALFI, Didina.
      
A fost condamnată în 1951 împreună cu alte persoane arestate în urma înscenării din jurul Legaţiei Franţei din Bucureşti (pentru a îngrădi activitatea legaţiei). A fost anchetată în cadrul Ministerului de Interne şi a stat închisă în temniţele din Jilava şi Văcăreşti.
AMARANDEI, Cristache.
      
A fost condamnat, fiind semnalat la Jilava şi Baia Sprie.
AMARGHIOALEI, Ioan I.
      
S-a născut pe 3 iunie 1887 în judeţul Botoşani. A fost arestat în 1958, condamnat în 1959 şi a murit în închisoare în 1961.
AMARIEI.
      
Student. A trecut prin reeducarea practicată în penitenciarele din Piteşti şi Gherla în perioada 1949-1952.
AMARIEI, Damian Gh.
      
Ţăran tânăr din Lugoj, membru P.N.Ţ., născut pe 30 noiembrie 1922 în Bucovina. A fost arestat pe 23 iunie 1947 şi condamnat la 10 ani de muncă silnică pentru sprijinirea P.N.Ţ. în alegerile din 1946. A trecut prin închisorile din Lugoj, Timişoara, Jilava şi Aiud, unde a murit pe 29 august 1950, din cauza condiţiilor de detenţie.
AMARIEI, Dumitru I.
      
Profesor de matematică la Liceul „Petru Rareşdin Piatra-Neamţ, născut pe 16 ianuarie 1911. A fost condamnat pentru că a confecţionat un aparat de radio-recepţie în laborator. S-a crezut la început că a dispărut prin închisori, dar s-a găsit, de către S.R.I., un act de deces din 1981.
AMARIEI, Ioan Gh.
      
Născut pe 26 septembrie 1930 în judeţul Botoşani. A fost arestat pe 28 aprilie 1951 şi trimis în lagărul de la Midia, deoarece s-a opus colectivizării. Pe 4 octombrie 1958 a fost arestat din nou pentru acelaşi motiv. După unele informaţii, ar fi murit la Midia.
AMARIEI, Ion.
      
S-a aflat în perioada 1951-1952 în lagărul de la Cernavodă (km. 4).
AMARIEI, Ion.
      
Din judeţul Botoşani. A fost arestat în 1950 şi a murit în 1951 în lagărul de la Midia.
AMARIEI, Vasile Gh.
      
Ţăran sărac şi muncitor sezonier la C.F.R., din Fălciu. A fost arestat în 1959, chinuit de Securitate, condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis la Aiud, pentru că recunoscuse în cursul anchetei că îi plăcea să asculte muzică populară la postul de radio „Europa Liberă.
AMARIEI, Vasile.
      
Muncitor din Piatra-Neamţ. S-a aflat în perioada 1970-1976 la Aiud.
AMARIŢTEI, Nicolae.
      
A fost arestat în 1969 si condamnat de Tribunalul Militar Timişoara pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei.
AMARTINESEI, Dumitru.
      
Din judeţul Neamţ. A trecut prin închisori.
AMARTINESEI, Ion.
      
Locotenent în rezervă, din Roman. A fost arestat şi condamnat în 1950 ca membru al unei organizaţii subversive.
AMĂRĂSCU.
      
Director la Astra Română. A fost arestat la vârsta de 80 de ani şi a ajuns în 1950 la Poarta Albă.
AMĂRĂSCU, Gheorghe.
      
Chestor de poliţie, născut pe 5 august 1911 la Amărăştii de Jos, judeţul Dolj. A fost arestat în iulie 1948, închis pe la Jilava şi Văcăreşti, şi condamnat în 1958 la 23 de ani de muncă silnică pentru „activitate intensă îndreptată împotriva clasei muncitoare, fiind eliberat în 1964 (după unele informaţii, ar fi murit la Gherla).
AMĂRĂSCU, Gheorghe.
      
Avocat din Bucureşti, originar din comuna Melineşti, judeţul Dolj. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a stat timp de 2 ani în lagăre de muncă forţată.
AMĂRĂSCU, Ioan H.
      
Născut pe 4 decembrie 1899 la Focşani. A fost arestat în 1951 şi închis la Midia, de unde, grav bolnav, a fost trimis la Văcăreşti, unde a murit pe 25 decembrie 1952.
AMĂRĂSCU, Ion.
      
Din Bucureşti. A murit în 1952 la Midia.
AMĂRĂSCU, Ion.
      
Din Bucureşti. A stat închis la Jilava.
AMĂRĂZEANU, Constantin I.
      
Învăţător din judeţul Argeş. A fost omorât pe 9 august 1946, în timpul atacului declanşat împotriva participanţilor la întrunirea P.N.Ţ. (convocată pentru desemnarea candidaţilor pe lista de deputaţi) de bandele de terorişti conduse de C. Dorobanţu, sub îndrumarea şi privirile lui Nicolae Ceauşescu şi ale lui Constantin Doncea. Crima s-a produs la Tribunalul din Piteşti.
AMĂRĂZEANU, Ion.
      
Cântăreţ bisericesc din Bulzeşti. A fost închis în 1952 în lagărele de la Canal. Arestat din nou în 1959, a fost condamnat la 2 ani de închisoare.
AMĂRĂZEANU, Radu.
      
Fiu de doctor. A trecut, condamnat în 1949, prin închisoarea din Jilava şi lagărul de la Peninsula.
AMĂRIUŢEI.
      
Ţăran din Panciu, judeţul Vrancea. A fost omorât pe 23 iulie 1950  (legat de un cal şi târât pe drumurile comunei natale) în timpul revoltei ţărăneşti desfăşurate în 32 de localităţi.
AMĂRIUŢEI, Grigore I.
      
Agricultor, născut pe 11 octombrie 1905 la Coşula, judeţul Botoşani. A murit pe 7 februarie 1953 la Poarta Albă.
AMBRO, Ion.
      
Muncitor din Lugoj. A fost condamnat şi s-a aflat la Canal în perioada 1950-1953.
AMBROZIE.
      
Soţia lui Traian Ambrozie (din Iaşi). A murit la Mislea.
AMBROZIE, Alfred.
      
Fost consilier în Ministerul Agriculturii în perioada 1940-1941. A fost condamnat în 1949 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Gherla. În septembrie 1950 a fost supus la  reeducarea practicată de studenţii torţionari sosiţi de la Piteşti. A fost chinuit de Mihai Livinschi, Dănilă Laitin şi Gheorghe Popescu, sub conducerea lui Alexandru Popa (Ţanu).
AMBROZIE, Anton.
      
Viticultor renumit. A fost arestat, condamnat şi închis la Aiud.
AMBROZIE, Cezar.
      
Fost poliţist din Iaşi. A fost arestat pe 19 iulie 1948 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Făgăraş.
AMBROZIE, Constantin.
      
Student. A fost arestat în mai 1948 şi a trecut prin reeducarea practicată în închisorile din Piteşti şi Gherla.
AMBROZIE, Cornelia Gh.
      
Din Iaşi. A fost condamnată şi închisă în 1951 la Mislea.
AMBROZIE, Gheorghe.
      
Originar din Tecuci. În 1948 a  fost arestat, condamnat la 5 ani de  închisoare şi închis la Iaşi, Suceava şi Piteşti. L-a ajutat pe Eugen Ţurcanu în acţiunea de reeducare a deţinuţilor, care se desfăşura în penitenciarul din Piteşti.
AMBROZIE, Grigore.
      
Preot greco-catolic. A murit prin 1953 în lagărul de la Grindu.
AMBROZIE, Ioan.
      
Ţăran, născut pe 20 martie 1927 în comuna Mirăslău, judeţul Alba. A fost condamnat la 2 ani de închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii socialeşi a trecut, închis, pe la Sibiu, Aiud şi Gherla.
AMBROZIE, Nicolae.
      
A fost arestat împreună cu un grup din mişcarea de rezistenţă din munţii Vrancei (condus de fraţii Paragină).
AMBROZIE, Traian.
      
Din Iaşi. A fost arestat împreună cu soţia. A murit în lagăr, la Canal.
AMBROZIE, Traian A.
      
Din Iaşi, născut pe 2 august 1907. A fost condamnat în octombrie 1948 de Tribunalul Militar Iaşi. A trecut prin închisoarea din Suceava, unde s-a constituit un tribunal legionar condus de Cobâlaş. A făcut parte din acest tribunal când, în februarie 1949, a fost condamnat la moarte Alexandru Bogdanovici. Pe 19 aprilie 1949 a fost trimis în închisoarea din Aiud.
AMBRUS, Dănilă D.
      
Muncitor, născut pe 16 februarie 1914 la Viişoara, în apropiere de Turda, judeţul Cluj. A fost arestat în 1950 şi a murit îngheţat pe 14 ianuarie 1953 la Poarta Albă.
AMBRUS, Petru.
      
Student din Cluj-Napoca. A fost arestat pe 15 mai 1948, condamnat de Tribunalul Militar Cluj-Napoca şi închis la Gherla, unde a fost supus acţiunii de reeducare (în aceeaşi perioadă este semnalat un anume Remus Ambrus, care, se pare că este aceeaşi persoană cu Petru Ambrus). După executarea pedepsei a fost trimis în Bărăgan, la Răchitoasa cu domiciliu obligatoriu.
AMBRUS, Romulus.
      
Originar din Arad, ofiţer de jandarmi. A fost condamnat după 1950 şi închis în penitenciarele din Jilava şi Aiud.
AMBRUS, Romulus Gh.
      
Născut în 1913 la Bucureşti. A fost condamnat la moarte pe 22 mai 1945.
AMBRUŢ, Emil Cernat.
      
Preot ortodox din judeţul Timiş, semnatar al cererii „Mărturie de credinţă, adresate în 1981 patriarhului Iustin Moisescu. A fost anchetat şi persecutat de Securitate şi a murit în detenţie.
AMBRUŢ, Francisc.
      
Student. A fost condamnat în 1949 şi a trecut  pe la Peninsula.
AMBRUŢ, Gheorghe V.
      
S-a născut pe 4 decembrie 1923 la Ghelari, Hunedoara. A fost condamnat în urma unui proces înscenat de Securitatea din Deva în 1958 şi a murit în 1960 din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
AMBRUŢ, Ion I.
      
Ţăran din satul Fundu Răcăciuni, judeţul Bacău, născut pe 10 august 1928. A fost arestat  în timpul unei revolte ţărăneşti, izbucnite pe 15 martie 1949, îndreptate împotriva arestării preoţilor, şi a murit în urma torturilor la care a fost supus la Securitatea din Bacău (certificatul de deces a fost emis în 1968).
AMBRUŢ, Petru.
      
Medic din Timişoara. A făcut închisoare, iar după expirarea condamnării a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Răchitoasa.   
AMBRUŢ, Romeo.
      
Maior de jandarmi. A fost condamnat şi închis la Jilava.
AMERCIAN, Ileana.
      
Din Dobrogea, născută pe 21 iunie 1923 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 5 luni.
AMET, Iufti A.
      
Născut pe 12 mai 1922 la Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare.
AMET, Iuscim.
      
Născut pe 13 martie 1921 la Băneasa, judeţul Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare.
AMET, Mustafa A.
      
Născut pe 7 februarie 1901 în comuna Mereni, judeţul Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare.
AMFILIE.
      
A fost arestat după 1957.
AMICEANU, Cezar.
      
Născut pe 20 aprilie 1944 la Mangalia. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
AMIJICI, Vasa.
      
Din Rudna, judeţul Timiş. A fost deportat la Olaru, pe 18 iunie 1951, împreună cu membrii familiei: Liubiţa, Branislav şi Vasa.
AMIRA, Ion C.
      
Avocat, născut pe 6 iulie 1913, membru al P.N.Ţ. din 1932. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis 2 ani la Canal. Arestat ulterior din nou, a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 1013/23.10.1959) şi închis la Jilava şi Botoşani, de unde a fost eliberat, prin graţiere, pe 26 martie 1962.
AMIRA, Iordan C.
      
Căpitan din Ploieşti (fratele lui Ion Amira), născut pe 21 octombrie 1915. A fost arestat pe 31 octombrie 1959 (deoarece a declarat că fratele său a fost condamnat pe nedrept), condamnat la 4 ani de închisoare (sentinţa nr. 496/17.10.1960) şi închis la Ploieşti, Aiud şi Periprava.
AMIS, Abduraman O.
      
Din Constanţa, născut pe 20 martie 1905. A fost condamnat la 2 ani de închisoare şi închis la Periprava.
AMIŢCULESEI, Filip I.
      
Născut pe 10 noiembrie 1898 la Rânghileşti, judeţul Botoşani. A fost arestat pe 31 iulie 1958 şi condamnat pentru că s-a împotrivit la colectivizare. A murit în penitenciarul din Gherla în 1959.
AMITRĂIESEI, Mihai.
      
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
AMITROAIEI, Mihai.
      
A fost condamnat în 1949 şi a trecut, în anul 1950, prin reeducarea care se practica în închisoarea din Gherla.
AMUDAI, Isim.
      
Din Constanţa, a fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi închis în lagărul de la Peninsula, unde a fost normator în perioada 1951-1953.
AMUZA.
      
Avocat. A fost arestat în 1958 la Securitatea din Bucureşti (Uranus) şi închis la Jilava.   
AMUZA, Marin.
      
Ceferist. În toamna lui 1958 a fost anchetat şi torturat de Securitatea din Bucureşti, fiind apoi închis în penitenciarul din Aiud.
AMZA, Cornel N.
      
Născut pe 1 octombrie 1935 la Tufeşti, judeţul Brăila. A fost condamnat ca membru al unei organizaţii anticomuniste, iar după expirarea pedepsei i s-a impus domiciliu obligatoriu, în care a murit pe 7 iulie 1958.
AMZA, Ion P.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 1 an de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 444/26.09.1951).
AMZĂR, Florea N.
      
Moşier, născut pe 2 martie 1899 la Cerşani, judeţul Argeş. I s-a impus domiciliu obligatoriu pe 3 martie 1949, fiind ulterior condamnat la închisoare. A murit în temniţă.
AMZĂRESCU, Constantin I.
      
Învăţător din comuna Gliganu de Sus, judeţul Argeş, membru P.N.Ţ. A fost bătut pe 9 august 1946, în cabinetul preşedintelui Tribunalului din Piteşti, în timpul campaniei electorale, de bandele comuniste (conduse de Dorobanţu, care a ajuns ulterior colonel şi director al închisorii din Aiud), în prezenţa lui N. Ceauşescu şi C. Doncea, zdrobindu-i-se braţul drept şi fluierele picioarelor.
AMZULESCU, Gheorghe Gh.
      
Învăţător, fost membru al P.N.Ţ., născut pe 19 octombrie 1895 la Peşteana (...), judeţul Gorj. A fost arestat pe 16 august 1952 şi închis la Galeş şi Peninsula. A murit, închis, pe 17 februarie 1953, din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
ANAGNOSTE, Ion C.
      
Născut pe 13 noiembrie 1928. A fost arestat pe 10 decembrie 1949, chinuit în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi executat pe 10 iunie 1950 la Timişoara.
ANAGNOSTE, Stere.
      
A fost în Grecia în timpul celui de-al doilea război mondial. După ce a venit în Romania, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. A trecut prin penitenciarele din Jilava şi Gherla.
ANAGNOSTI, Ion Iane H.
      
Tâmplar din comuna Baia, judeţul Tulcea, născut pe 13 iunie 1922 în Epir, Grecia. A fost arestat pe 15 iulie 1949 şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 544/7.10.1949, preşedinte fiind Constantin Pavelescu) pentru că a participat la lupta de rezistenţă din codrii Babadagului (a făcut parte din lotul în care se aflau Iancu Ghiurea, Hopa Stere, Niculai Haşoti şi Iancu Beca, toţi patru executaţi pe 16 decembrie 1949 pe malul lacului Siutghiol). După ce a fost chinuit de Securitatea din Constanţa, în ancheta condusă de N. Doicaru, a fost trimis la Piteşti şi apoi, din ordinul lui Alexandru Nicolski, la Timişoara, unde a fost asasinat prin împuşcare în perioada 25.02-5.04.1950 (Securitatea a pretins, pe baza unui certificat de deces fals, semnat de dr. Vaşcanu, că ar fi murit otrăvit, în 1953).
ANAGNASTOPOL, Nicolae Gh.
      
Funcţionar, născut pe 30 noiembrie 1890 la Aprozi, judeţul Călăraşi. A fost arestat pe 7 februarie 1955 şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru activitate anticomunistă. A murit în 1963 în penitenciarul din Gherla.
ANAGNOSTRU, Stere Iuliu C.
      
Din judeţul Tulcea, născut pe 28 octombrie 1921. A fost arestat în 1949, condamnat la 8 ani de muncă silnică şi închis la Constanţa şi Aiud.
ANAGNOSTU, Iustin.
      
Student la Litere. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin reeducarea practicată la închisoarea din Piteşti.
ANANIA.
      
Inginer. A fost arestat, condamnat şi închis la Aiud.
ANANIA, Dumitru.
      
Fratele lui Valeriu Anania. Ca şi fratele său, a acceptat reeducarea practicată în închisoare (un sistem odios, prin care se urmărea depersonalizarea deţinuţilor politici).
ANANIA, Ion.
      
Ţăran din comuna Aninoasa, judeţul Argeş. A fost arestat pe 24 decembrie 1957, în legătură cu grupul de rezistenţă Şerban-Voican, chinuit de Securitatea din Piteşti, condamnat în 1958 la 10 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti şi închis la Jilava şi Gherla, de unde a fost eliberat pe 13 aprilie 1964 (pe baza Decretului nr. 411/1964).
ANANIA, Valeriu Bartolomeu.
      
Preot ortodox, născut pe 18 martie 1921 la Glăvile, judeţul Vâlcea, conducător al grevei studenţeşti antirevizioniste şi anticomuniste din 1946 de la Cluj-Napoca, inspector patriarhal şi scriitor. A fost arestat de mai multe ori. În 1958 a fost condamnat de Tribunalul Militar Ploieşti la 20 de ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii socialeşi închis la Aiud, unde a acceptat reeducarea (la îndemnul coloneilor de securitate Gheorghe Crăciun şi Iacob) şi a redactat o carte despre aspectele condamnabile ale activităţii legionarilor, semnată în 1964 de către legionarii din închisori. A fost eliberat în 1964, de la închisoarea din Aiud. În perioada 1965-1976 a fost director al Episcopiei Ortodoxe Române din America şi Canada, între 1976 şi 1982 a fost directorul Institutului Biblic din Bucureşti, iar din 1993 a devenit arhiepiscop la Cluj-Napoca.
ANANIU, Anton D.
      
Comisar, născut pe 15 ianuarie 1893 la Mogoşeşti, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 6 iulie 1949 şi a murit în temniţa din Văcăreşti.
ANANIU, Gheorghe D.
      
Fost poliţist născut pe 13 februarie 1898 la Hilişeu (...), judeţul Botoşani. A fost arestat pe 19 octombrie 1948 la Făgăraş şi a murit în 1960 la Gherla.
ANASTASE, Chiriac Dobre.
      
Din Dobrogea. A fost arestat pe 1 iulie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.
ANASTASE, Constantin.
      
Din Constanţa. A stat 1 an şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
ANASTASE, Gheorghe.
      
Născut pe 4 mai 1921 la Zebil, judeţul Tulcea. A stat cu domiciliu obligatoriu.
ANASTASE, Iancu Gheorghe.
      
Preot ortodox din Rucăr, judeţul Argeş, născut pe 6 noiembrie 1881. A fost arestat la domiciliu şi a murit pe 20 noiembrie 1953.
ANASTASE, Ion Gh.
      
Născut pe 26 decembrie 1932 la Babadag, judeţul Tulcea. A fost arestat de Securitatea din Constanţa şi condamnat la 3 ani de închisoare în urma unui proces înscenat.
ANASTASE, Rodica.
      
Născută pe 23 iulie 1941 la Constanţa. A stat 14 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANASTASE, Stere.
      
Comerciant din Constanţa (Str. Ştefan cel Mare nr.6), născut pe 7 aprilie 1914 în aceeaşi localitate. A fost arestat pe 22 iulie 1949, chinuit şi implicat în procesul preotului Dumitru Mihăilescu, fiind condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 553/13.10.1949, semnată de col. Constantin Pavelescu) la 5 ani de muncă silnică, pentru „uneltire contra ordinii sociale. A trecut  pe la Constanţa şi Peninsula.
ANASTASESCU, Eliza.
      
Din Constanţa. A fost arestată.
ANASTASESCU, Ion N.
      
Funcţionar, născut pe 20 iulie 1885 la Horezu, judeţul Vâlcea. A fost arestat pe 18 septembrie 1959 şi condamnat la 7 ani de închisoare de Tribunalul Militar Craiova pentru propagandă anticomunistă şi închis la Jilava şi Gherla, unde a murit pe 22 mai 1962, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
ANASTASESCU, Ştefan D.
      
Născut pe 14 decembrie 1901 la Bucureşti. A fost arestat pe 11 octombrie 1957 şi a  murit la Gherla în 1961.
ANASTASIAD, Ion.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANASTASIADE, Dan.
      
Sublocotenent de cavalerie, originar din Brăila, născut în 1922. A murit în greva foamei, pe 14 martie 1954, la Poarta Albă, cerând îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale deţinuţilor din lagăre (din documentele S.R.I. rezultă că a existat şi un Anastasiade Gh. Dumitru, student, născut pe 18 noiembrie 1918 şi decedat pe 17 martie 1954; pare a fi o asemănare).
ANASTASIADE, Emil.
      
Căpitan de jandarmi. A fost condamnat în 1949 şi a trecut, închis, pe la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
ANASTASIU, Cornel.
      
Căpitan aviator, erou şi invalid de război. A fost arestat în 1950 şi chinuit în anchetele Securităţii.
ANASTASIU, Cristina.
      
A fost arestată în primăvara anului 1950 (împreună cu sora ei). A fost anchetată în urma înscenării puse la cale pe lângă Legaţia Turciei din Bucureşti.
ANASTASIU, Florin.
      
Din Reşiţa. A fost arestat în 1949 cu lotul partizanilor din Banat şi condamnat de Tribunalul Militar Timişoara. A stat închis la Aiud, Poarta Albă si Peninsula.
ANASTASIU, Georgiana.
      
Sora Cristinei Anastasiu. A fost arestată în primăvara anului 1950 şi anchetată în urma înscenării puse la cale pe lângă Legaţia Turciei din Bucureşti.
ANASTASIU, Mihai M.
      
Ziarist, născut pe 17 mai 1908 la Focşani. A fost condamnat pentru propagandă antisocialistă. A murit în 1960 la Jilava.
ANASTASIU, Puiu.
      
Ofiţer de marină. A fost condamnat în 1949.
ANASTASIU, Teodor.
      
Ofiţer de cavalerie. A fost închis la Jilava şi în lagărul de muncă forţată de la Galeş, după 1950.
ANCA, Alexandru N.
      
Agricultor, născut pe 14 iulie 1921 la Ludeşti, judeţul Dâmboviţa. A trecut, condamnat în 1951, pe la închisoarea din Jilava şi Canal. A murit pe 14 decembrie 1952 în colonia 5 Culme, din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
ANCA, Bazil.
      
Preot greco-catolic, trecut la ortodoxie în octombrie 1948, sub presiunea autorităţilor. A fost declarat chiabur, cu două hectare de teren primite la împroprietărire, iar protopopul ortodox al Reghinului, Mihai Ciobanu, i-a luat parohia Habic, din judeţul Mureş. S-a mutat în localitatea Galaţi, Zlatna, judeţul Alba, iar în 1960 a decedat. Deoarece a fost condamnat politic, fiul său, Mihai Iuliu, a suferit toată viaţa.
ANCA, Constantin C.
      
Tehnician din Abrud, născut pe 4 martie 1907. A fost condamnat şi a murit în închisoare.
ANCA, Dumitru.
      
Preot ortodox din Cluj. A fost condamnat în 1950 şi a trecut pe la închisoarea din Gherla şi Minele de plumb de la Baia Sprie, unde se afla în 1953.
ANCA, Elsa Nina.
      
Căsătorită Bărbuş. Studentă la Facultatea de Drept, membră a tineretului universitar P.N.Ţ., fiica avocatului Victor Anca (fost fruntaş al P.N.Ţ.). A fost arestată pe 2 decembrie 1947, anchetată la Ministerul de Interne şi închisă la Văcăreşti. Pe 15 august 1949 a fost arestată din nou, anchetată cu cruzime, fiind terorizată şi după eliberare. Când s-a căsătorit, soţul făcuse deja 17 ani de puşcărie.
ANCA, Gheorghe.
      
Căpitan la Cercul Teritorial Huşi. A fost arestat în Bucureşti, în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
ANCA, Ilie M.
      
Preot ortodox la Biserica Herăstrău, născut pe 1 martie 1922 la Ulmeni, judeţul Teleorman. A fost arestat pe 11 ianuarie 1952 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti pentru „uneltire contra ordinii sociale. A trecut, închis, pe la Rahova, Jilava, Baia Sprie şi Aiud, fiind eliberat pe 9 noiembrie 1955.
ANCA, Ilona.
      
S-a născut pe 7 ianuarie 1937 la Timişoara. A fost deportată în Bărăgan pe 18 iulie 1951.
ANCA, Nicolae Iulius C.
      
Ţăran, născut pe 29 iulie 1904 la Greoni, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat şi a murit în detenţie.
ANCA, Petru.
      
Preot greco-catolic, paroh în Tinca, judeţul Bihor, născut în 1916 la Oradea. În 1949 a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, după ce a rezistat la presiunile Securităţii, care îi cerea să-şi părăsească credinţa.
ANCA, Romeo.
      
Comandor de aviaţie, originar din localitatea Sub Pădure, judeţul Mureş. A fost arestat, chinuit de Securitatea din Braşov, condamnat în 1949 şi închis la Jilava şi Aiud.
ANCA, Victor.
      
Avocat din Bucureşti, originar din Satu Mare, fost ministru subsecretar de stat la Poştă şi Telecomunicaţii, în guvernarea naţional ţărănistă (1928-1933). A fost arestat pe 15 august 1949 şi condamnat la 7 ani de temniţă grea pentru activitatea de reorganizare a P.N.Ţ. După eliberarea din închisoarea din Aiud, a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Lăţeşti, până în 1964.
ANCAŢ, Zaharia.
      
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
ANCHESCU, Dumitru.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANCHESCU, Petre I.
      
Subofiţer, născut pe 27 decembrie 1907 la Baloteşti, judeţul Mehedinţi. A fost arestat pe 15 noiembrie 1951şi a murit pe 6 iulie 1954 la Ocnele Mari.
ANCIULESCU, Carmen.
      
A fost arestată şi condamnată, după 1950, şi a trecut prin închisorile din Jilava, Ghencea şi Mislea.
ANCULIA, Gheorghe.
      
Din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A participat, pe 21 februarie 1949, la lupta deschisă dintre partizani şi Securitate (o mie de soldaţi). Ulterior, a fost prins, torturat şi condamnat.
ANCULIA, Horia.
      
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1949 de Securitatea din Caransebeş. În urma dosarului întocmit la Timişoara, ca sprijinător al partizanilor din Semenic, a fost condamnat la 5 ani de închisoare.
ANCULIA, Ion.
      
A fost condamnat (la 41 de ani) împreună cu un lot de partizani.
ANCULIA, Moise (
      
zis Păsule). A fost arestat de Securitate în ianuarie 1949, închis în primărie şi eliberat de partizanii lui Spiru Blănaru. A participat la lupta cu Securitatea de la Pietrele Albe, pe 21 februarie 1949, reuşind să scape din încercuirea realizată între Teregova şi Domaşnea de o mie de soldaţi (sprijiniţi de aviaţie). A fost arestat ulterior, torturat de Securitatea din Timişoara şi Caransebeş, şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964.
ANCULIA, Petru P. (
      
zis Miloi). Ţăran, născut pe 1 mai 1919 la Teregova, judeţul Caraş-Severin, participant la mişcarea de rezistenţă alături de Spiru Blănaru. A murit în noaptea de 21/22 februarie 1949 în luptele care s-au dat între partizani şi Securitate la Pietrele Albe, în Semenic.
ANCULIA, Romulus.
      
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A făcut parte din grupul de partizani condus de Spiru Blănaru. A fost torturat de Securitatea din Caransebeş şi Timişoara şi a trecut, condamnat, prin lagăre şi închisori.
ANCUŢA, Mihai.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 12 luni de muncă forţată în lagăr (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950), începând cu 20 septembrie 1951.
ANCUŢA, Valentina.
      
Din judeţul Dolj. A fost deportată pe 18 iunie 1951 în Bărăgan.
ANDARACHE, Petru P.
      
Din Iaşi. A  fost condamnat.
ANDERCA.
      
Din Ploieşti. A stat închis la Canal.
ANDERCA, Alexandru.
      
S-a născut pe 14 martie 1927 în judeţul Timiş. A fost arestat în iulie 1951 şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
ANDERCA, Filon.
      
Din Caransebeş. A fost condamnat în 1953 la 7 ani de închisoare şi a trecut prin închisorile din Gherla, Jilava şi Sibiu, până în 1960.
ANDERCA, Ştefan.
      
Avocat din Satu Mare. A fost arestat în 1949.
ANDERCA, Traian T.
      
S-a născut în 1927 în satul Vălişoara, pe valea Timişului, la sud de Caransebeş, şi a urmat Liceul „Traian Dodadin Caransebeş şi Facultatea de Drept din Bucureşti. A fost arestat în mai 1948, împreună cu grupul legionarilor din Capitală, de către securistul Iosif Weltman (Viaşcu) şi chinuit de Securitatea din Calea Rahovei, condusă de Teodor Sepeanu. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 20 de ani de muncă silnică pentru activitate anticomunistă şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud (unde nu a acceptat reeducarea la care a fost supus de Gheorghe Crăciun). A fost eliberat în 1964, dar condamnat la 2 ani de închisoare în anul următor. A murit în septembrie 1994 la Caransebeş.
ANDERCA, Vasile.
      
Din Sinaia, venit cu paraşutiştii din Germania. A stat închis la Aiud.
ANDERCĂU, Vasile.
      
Preot greco-catolic, născut în 1919 la Valea Vinului, judeţul Satu Mare, cu studii făcute la Ţcoala Normală din Gherla, Liceul „Mihai Eminescudin Satu Mare şi Academia Teologică Română Unită din Oradea. În 1947 a fost hirotonisit preot şi paroh la Sâmbăta, judeţul Bihor. Pe 2 ianuarie 1953 a fost arestat pentru pastoraţie clandestină greco-catolică, dus pe la Oradea, Piteşti şi Dej şi apoi condamnat la 10 ani de închisoare şi 2 ani de domiciliu obligatoriu. În perioada 1954-1960 a stat închis în penitenciarul din Piteşti (împreună cu mulţi alţi preoţi de diferite religii). A fost eliberat pe 1 decembrie 1962 şi i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Valea Călmăţuiului, judeţul Brăila. A devenit apoi profesor de dogmatică la Institutul Teologic Universitar Unit din Oradea.
ANDONA, Aneta.
      
Din Ovidiu, Constanţa, născută pe 17 iulie 1940 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu  4 ani şi 1 lună.
ANDONA, Doina.
      
Născută pe 8 decembrie 1947 la Săcălaz, judeţul Timiş. I s-a impus pe 18 iunie 1951 domiciliu obligatoriu, în care a stat 4 ani şi 6 luni.
ANDONA, Gheorghe.
      
Din Dobrogea, născut pe 29 august 1935 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu  4 ani şi 1 lună.
ANDONA, Legina.
      
Născută pe 12 iulie 1937 în Bulgaria. A stat 4 ani şi 3 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANDONA, Nicolai.
      
Din Dobrogea, născut pe 3 noiembrie 1933 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 3 ani.
ANDONA, Tache.
      
Din Dobrogea, născut pe 12 aprilie 1931 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 11 luni.
ANDONA, Vasile.
      
Născut pe 13 mai 1942 la Cogealac, judeţul Constanţa. A stat 2 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANDONE, Gheorghe V.
      
Funcţionar născut pe 4 aprilie 1927 la Cordun, Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 28 noiembrie 1950 pentru că a făcut parte dintr-o organizaţie care urmărea refacerea P.N.Ţ., condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Gherla, unde a şi murit.
ANDONE, Nicolae.
      
Ţăran din comuna Leova, Cahul. A fost arestat de sovietici pe 6 iulie 1949 şi trimis în lagărul din Gezkazgan, de unde s-a întors după 7 ani.
ANDONI, Anton.
      
Născut pe 22 noiembrie 1934 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
ANDONIC, Gheorghe.
      
Student, născut la Cordun, Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat şi condamnat în 1950 ca membru al unei organizaţii anticomuniste. 
ANDONIC, Gheorghe.
      
Plutonier major din Piatra-Neamţ. A fost arestat în 1950 pentru activitate anticomunistă şi răspândire de manifeste.
ANDONIE.
      
Inginer din lotul petroliştilor arestat în 1948-1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Pop - Bujoi. A fost condamnat.
ANDRA, Ana.
      
S-a născut pe 1 mai 1918 la Recaş. În iulie 1951 a fost deportată în Bărăgan.
ANDRAS, Gheorghe.
      
Elev din Topliţa. A fost arestat şi împuşcat de Securitate în 1949 lângă Stânceni.
ANDRAS, Ştefan P.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANDRAŢ.
      
Fost primar. A fost arestat, trimis la Canal şi ucis de Securitate la Cernavodă în 1951.
ANDRAŢ, Ioan V.
      
Născut pe 7 ianuarie 1931 la Ungheni, judeţul Mureş. A fost pus sub urmărire ca adversar al regimului şi împuşcat în 1951.
ANDRAŢ, Ion.
      
Născut în 1919. A murit în 1954 în închisoare.
ANDRE, Adrian.
      
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
ANDREEA, Ion D.
      
S-a născut pe 25 februarie 1947 la Izvoarele, judeţul Mehedinţi. A fost deportat cu părinţii (copil fiind) la Salcâmi în Bărăgan pentru o perioadă de 4 ani, începând din 18 iunie 1951.
ANDREESCU.
      
Colonel. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava.
ANDREESCU.
      
Colonel. A murit în februarie 1962 în închisoarea din Gherla (cu puţin timp înainte de expirarea perioadei de detenţie).
ANDREESCU, Aglaia.
      
Din Bucureşti. A fost arestată în 1953 în urma unui denunţ.
ANDREESCU, Aristotel.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
ANDREESCU, Aurel.
      
A fost închis şi după executarea pedepsei a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
ANDREESCU, Constanţa.
      
Născută în 1901 (mama lui Mihail Andreescu, din Bucureşti). A fost condamnată în 1954 la 7 ani de închisoare, fetiţa sa, de 8 ani, ajungând la orfelinat. A stat închisă la Uranus, Jilava, Mislea, Miercurea-Ciuc, Văcăreşti, Gai-Arad şi a fost eliberată în 1961.
ANDREESCU, Constanţa.
      
A fost arestată în 1950 şi a trecut pe la Ministerul de Interne şi închisoarea din Ghencea.
ANDREESCU, Despina.
      
Din Constanţa, născută pe 1 iunie 1904. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 1 lună.
ANDREESCU, Eugen.
      
S-a născut pe 11 mai 1934 la Bicaz. A fost arestat  în 1959 şi condamnat la 10 ani de muncă silnică. A trecut prin închisorile de la Iaşi, Galaţi, Stoieneşti şi Gherla, până în 1964, când a fost eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
ANDREESCU, Eugenia.
      
A fost condamnată, după 1950, şi se afla în 1952 la Mislea.
ANDREESCU, Florică.
      
Originar din judeţul Prahova. A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla. În februarie 1951 a fost schingiuit de studenţii reeducaţi, sub conducerea lui Ion Cerbu şi Alexandru Popa, ca să divulge activitatea legionarilor rămaşi nearestaţi din Moreni şi Gura Ocniţei.
ANDREESCU, George.
      
Profesor din Bucureşti. A fost condamnat, după 1949, şi a trecut prin închisoarea din Jilava.
ANDREESCU, Gheorghe D.
      
Mecanic, născut pe 20 iunie 1911 la Constanţa. A fost arestat pe 18 august 1950 şi a murit în 1951 în timpul anchetei.
ANDREESCU, Gheorghe D.
      
Membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 15 august 1952 şi eliberat, de la Galeş, pe 20 august 1953.
ANDREESCU, Gheorghe I.
      
Născut pe 20 aprilie 1932. A fost arestat pe 15 ianuarie 1950, condamnat la moarte şi executat pe 8 iunie 1950.
ANDREESCU, Ilarion.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANDREESCU, Ion.
      
Inginer. A fost condamnat şi a murit în închisoarea din Târgu Ocna, în 1952, ca urmare a torturilor la care a fost supus.
ANDREESCU, Ion.
      
Ţăran din Poienărei, judeţul Argeş. A făcut parte din grupul de partizani „Haiducii Musceluluişi a suferit din cauza activităţii sale.
ANDREESCU, Ion St.
      
Fost maior, născut în 1917 la Piteşti. A fost condamnat la 1 an de închisoare şi a stat închis la Jilava.
ANDREESCU, Iosif I.
      
Membru al P.N.Ţ., născut pe 27 octombrie 1885 la Văleni, judeţul Argeş. A fost arestat pe 11 martie 1952 şi trimis la muncă forţată, pentru 1 an şi 6 luni, fiind eliberat pe 3 septembrie 1953. A murit la Râmnicu Vâlcea, la câteva zile după eliberare.
ANDREESCU, Iulian T.
      
Născut pe 15 februarie 1892. A fost arestat pe 16 septembrie 1952 şi a murit închis la Midia, pe 25 decembrie 1952 (comandantul închisorii era Liviu Borcea, căruia i s-a acordat ulterior pensie de merit).
ANDREESCU, Jeni.
      
Din Craiova, fata unui mare negustor. A fost arestată în 1957 şi condamnată în acelaşi an (cu lotul profesorului C.D. Fortunescu), fiind învinuită de practicarea spiritismului.
ANDREESCU, Maria N.
      
Fiică de preot, născută pe 28 ianuarie 1923 în comuna Corbi, judeţul Argeş. A fost  condamnată (sentinţa nr. 108/19.05.1959, semnată de lt. col. Ion Brancovici) la 15 ani de muncă silnică, pentru sprijinul dat partizanilor din gruparea „Haiducii Muscelului.
ANDREESCU, Maria V.
      
Soţie de preot (care a fost condamnat la moarte şi executat în 1959 la Jilava) din comuna Nucşoara, judeţul Argeş, condamnată în 1959 la 15 ani de muncă silnică pentru sprijinul acordat partizanilor. A fost torturată la Securitatea din Piteşti de către căpitanul Cârnu.
ANDREESCU, Mihail.
      
Din Bucureşti (Str. Viitorului nr. 130). A fost torturat de Securitate şi  condamnat în 1954 la 7 ani de închisoare. A stat închis la Ministerul de Interne, în Uranus şi închisorile de la Jilava şi Gherla, fiind eliberat în 1961.
ANDREESCU, Mihail Gh.
      
Învăţător, născut pe 30 ianuarie 1887 la Dochia, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 14 august 1952 şi a murit pe 14 martie 1953 în lagărul de la Poarta Albă.
ANDREESCU, Mircea.
      
Student din Bucureşti. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Piteşti.
ANDREESCU, Nicolae M.
      
Ţăran, născut pe 25 septembrie 1893 la Poiana Sibiului. A fost arestat pe 14 martie 1952 pentru propagandă anticomunistă şi închis la Peninsula şi Văcăreşti, unde a murit pe 3 ianuarie 1953 din cauza condiţiilor de detenţie.
ANDREESCU, Nicolae N.
      
Preot ortodox, paroh în Poienărei, comuna Corbi şi în Nucşoara, protopopiatul Curtea de Argeş, născut pe 20 februarie 1918 în satul Poienărei, participant la mişcarea de rezistenţă „Haiducii Musceluluicondusă de fraţii Arnăuţoiu. A fost arestat  în 1958 şi condamnat la moarte (sentinţa nr. 107/19.05.1959), pentru „uneltire contra ordinii sociale. Pedeapsa capitală a fost cerută de procurorul col. Anton Vladoi, din completul de judecată mai făcând parte: lt. col. Ioan Brancovici (cel care a pronunţat sentinţa), maior Fănică Munteanu, col. Iancu Chimirel, lt. col. Gh. Dihocescu şi col. Horaţiu Bob. Execuţia a avut loc pe 19 iulie 1959 la Jilava, la comanda lt. col. Mihai Gheorghiu, în prezenţa cpt. Constantin Cincă, maior Ştefan Fulger şi maior Gheorghe Niculescu, moartea fiind constatată de dr. maior Mihai Ionescu.
ANDREESCU, Nicolae Şt.
      
Preot, născut pe 8 septembrie 1904. A fost arestat pe 11 septembrie 1952 şi a murit pe 3 ianuarie 1953 la Canal, din cauza condiţiilor de detenţie.
ANDREESCU, Paul.
      
Din comuna Negreşti, judeţul Constanţa, născut pe 19 iulie 1939. A fost arestat la vârsta de 17 ani, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 5 ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinii socialeşi închis la Jilava, Gherla, Periprava şi Strâmba.
ANDREESCU, Puiu.
      
Ţăran din comuna Roma, judeţul Botoşani. A fost arestat şi condamnat în legătură cu răscoala care a avut loc în comună pe data de 12 iunie 1949.
ANDREESCU, Rigo Teodor T.
      
Publicist, liberal din gruparea Gh. Tătărescu, născut pe 28 aprilie 1890. A fost arestat pe 16 august 1952 şi a murit în închisoarea din Văcăreşti pe 22 ianuarie 1953.
ANDREESCU, Spiridon I.
      
Preot ortodox, născut pe 19 iulie 1902 la Văleni. A fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 41/13.07.1961) la 6 ani de închisoare şi confiscarea averii, pentru „uneltire contra ordinii sociale. A fost graţiat în iunie 1962.
ANDREESCU, Stancu.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANDREESCU, Stelian G.
      
Din Târgovişte. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANDREESCU, Ştefan.
      
Fost poliţist. A fost arestat pe 18 iulie 1948 şi a stat închis la Jilava, Făgăraş şi Midia până în 1954.
ANDREESCU, Traian.
      
Originar din comuna Vaideeni, judeţul Vâlcea, în care s-a născut pe 6 octombrie 1913, doctor în drept, avocat, inspector general în Poliţie. A fost arestat din 18 iulie 1948 până în 1956 şi arestat apoi din nou din 1960 până în 1964. A trecut, închis, pe la Jilava, Făgăraş, Periprava şi Uranus. După eliberare a plecat la New York.
ANDREESCU, Valeriu.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANDREESCU, Valeriu Valentin.
      
Din Hunedoara. A fost condamnat la 6 luni de închisoare (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950) cu începere din 20 aprilie 1951.
ANDREESCU, Vasile D.
      
Muncitor, născut pe 16 iunie 1935 în judeţul Galaţi. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 29 aprilie 1953 la Poarta Albă în vârstă de 18 ani.
ANDREESCU, Voicu.
      
Student, curier legionar în regionala Muntenia. A fost arestat în 1948 şi a stat închis, condamnat, în penitenciarele din Jilava şi Piteşti, unde a fost supus operaţiunii de reeducare.
ANDREEV, Andrei.
      
Originar din Lipcani, judeţul Hotin, Basarabia. În timpul războiului a luptat în armata lui Vlasov. A fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru încercarea de trecere a frontierei spre Ungaria în ianuarie 1948, fiind închis în penitenciarele din Cluj-Napoca şi Piteşti, unde a acceptat să-l sprijine pe Eugen Ţurcanu în acţiunea de reeducare a deţinuţilor. În aprilie 1950 a ajuns la Târgu Ocna, unde a încercat, fără succes, să reediteze acţiunea de reeducare de la Piteşti.
ANDREEVICI, Victor.
      
Ofiţer. A fost arestat în 1948 şi închis la Aiud, unde a acceptat, în schimbul unor avantaje oferite de administraţia penitenciarului, să colaboreze cu aceasta.
ANDREI.
      
Soţia lui Andrei Paraschiv, din comuna Globu Craiovei, judeţul Caraş-Severin. A fost rănită pe 7 februarie 1949 în timpul prinderii a doi partizani, Petre Grozăvescu şi Ion Popeţi (cărora le era gazdă), de către sergentul de securitate Cojocaru, din Batalionul 9. După spitalizare a fost întemniţată.
ANDREI.
      
Fiul profesorului Petre Andrei din Iaşi (victimă a legionarilor pe data de 4 octombrie 1940). A fost arestat.
ANDREI.
      
Bijutier din Tecuci. A fost arestat în Iaşi.
ANDREI.
      
Fiul lui Nicolae Andrei din Domaşnea. A fost arestat în 1950, chinuit în timpul anchetei şi condamnat, pentru sprijinul dat partizanilor.
ANDREI, Alexandru I.
      
Ţăran, născut pe 19 martie 1901 la Zăgujeni, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 18 februarie 1952 pentru propagandă anticomunistă, condamnat la 6 luni de muncă forţată şi închis în lagărul de la Poarta Albă, unde a murit pe 29 iulie 1952.
ANDREI, Aurel.
      
Din Dobrogea, născut pe 11 ianuarie 1929 în Bulgaria. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
ANDREI, Aurel.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANDREI, Constantin.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANDREI, Constantin C.
      
Născut pe 6 decembrie 1914 în judeţul Constanţa. A fost condamnat la 2 ani de închisoare.
ANDREI, Constantin I.
      
Ţăran, născut pe 23 mai 1926 în comuna Brăneşti. A fost arestat pe 28 noiembrie 1959 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 4 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat, pentru că - împreună cu alţi săteni - îi îndemna pe ţărani să nu se înscrie la colectivă. A trecut  pe la Craiova şi Ostrov.
ANDREI, Cornel.
      
Tânăr de 18 ani. A fost omorât de Securitate în 1958, în faţa Stadionului „23 August, în timpul unei manifestaţii anticomuniste.
ANDREI, Cornel Decebal A.
      
Student legionar, născut pe 18 noiembrie 1919 la Botoşani, revenit în ţară în aprilie 1947. A fost arestat pe 14 mai 1948 şi închis la Piteşti, unde Octavian Voinea l-a demascat ca fiind trădător (ceea ce el a şi recunoscut). A fost trimis la Interne, după care a dispărut. Din unele documente ale Securităţii reiese că a fost împuşcat pe 27 martie 1949 în penitenciarul din Piteşti, însă din alt document rezultă că în 1949 a fugit în Brazilia, stabilindu-se în Rio de Janeiro (dos. 7805, vol. 1, f. 66 şi Y 12212).
ANDREI, Dobre V.
      
Născut pe 10 aprilie 1883. A fost arestat pe 21 iulie 1953 şi a murit în timpul anchetei, pe 20 noiembrie 1953.
ANDREI, Domnica.
      
Din Dobrogea, născută pe 10 mai 1910 în Bulgaria. A stat 3 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANDREI, Domnica.
      
Născută pe 17 mai 1907 la Techirghiol. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
ANDREI, Dumitru.
      
Inginer. A murit în închisoarea din Gherla, în 1950.
ANDREI, Dumitru.
      
Născut pe 28 noiembrie 1913 la Pleaşa, judeţul Prahova. A fost arestat pe 14 septembrie 1959 şi condamnat în acelaşi an pentru „uneltire contra ordinii sociale.
ANDREI, Dumitru.
      
Din Constanţa, născut pe 10 septembrie 1951 la Frumuşiţa. A stat  cu domiciliu obligatoriu 3 ani şi 11 luni.
ANDREI, Elena.
      
Născută  pe 19 februarie 1940 în Palazu Mare, Constanţa. A stat 2 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
ANDREI, Fănică.
      
Din Dobrogea, născut pe 10 martie 1927 în Albania. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ANDREI, Gheorghe.
      
Ţăran din Lunca, judeţul Tulcea. A fost condamnat în 1952 de Tribunalul Militar Constanţa, în urma înscenării realizate de Lazăr Ştefănescu, la 3 ani de închisoare şi închis la Gherla.
ANDREI, Gheorghe.
      
Inginer din Lunca, judeţul Tulcea. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa, în urma înscenării realizate de Lazăr Ştefănescu, la 17 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 138/4.03.1952) şi închis la Aiud.
ANDREI, Gheorghe.
      
Comerciant din Constanţa, născut în 1897. A fost arestat de Securitate, condamnat pe 15 august 1952 la 5 ani de temniţă grea pentru activitate anticomunistă şi închis la Ghencea şi Peninsula. S-a remarcat printr-o atitudine demnă.
ANDREI, Gheorghe.
      
Din judeţul Arad. A trecut, condamnat, prin temniţele comuniste.
ANDREI, Gheorghe.
      
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a fost bătut (în camera nr. 101), de studenţii reeducaţi, printre care s-au remarcat Ion Voin şi Alexandru Popa.
ANDREI, Gheorghe.
      
Din Dobrogea, născut pe 13 octombrie 1934 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 9 luni.
ANDREI, Gheorghe.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 5 februarie 1939. A stat timp de 3 ani cu domiciliu obligatoriu.
ANDREI, Gheorghe A.
      
Din Craiova. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANDREI, Gheorghe V.
      
Născut în 1883. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 20 noiembrie 1953.
ANDREI, Ghirată.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 5 aprilie 1944. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 9 luni.
ANDREI, Iancu.
      
Preot ortodox din Vadu. A fost condamnat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
ANDREI, Ion.
      
Din Valea Mare, judeţul Gorj. A fost condamnat pe 28 septembrie 1949 la 8 luni de închisoare pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. 
ANDREI, Ion.
      
Născut pe 11 aprilie 1905 la Niculeşti, judeţul Buzău. A fost arestat pe 18 ianuarie 1958 şi internat într-un lagăr de muncă forţată.
ANDREI, Ion.
      
Din Giurgiu. S-a aflat închis la Aiud în perioada 1947-1948.
ANDREI, Ion.
      
Inginer. A trecut prin închisoarea din Aiud.
ANDREI, Ion.
      
Din Făgăraş. A fost arestat în decembrie 1956 şi condamnat în 1957 ca sprijinitor al partizanilor din Munţii Făgăraşului.
ANDREI, Ion.
      
Născut pe 10 ianuarie 1934 la Palazu Mare, Constanţa. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANDREI, Ion.
      
Născut în Bucovina şi stabilit după refugiu în Banat. A fost deportat pe 18 iunie 1950 în Bărăgan.
ANDREI, Ion Gh.
      
Născut pe 11 august 1957 în domiciliu obligatoriu, unde a stat cu părinţii 1 an şi 4 luni. S-a înapoiat la Palazu Mare, Constanţa, în 1959.
ANDREI, Ion Gr.
      
Din Paşcani. A fost condamnat.
ANDREI, Ion M.
      
Din judeţul Vrancea. A fost arestat în 1950, condamnat la Galaţi şi a murit în 1954 la Gherla.
ANDREI, Ionel F.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ANDREI, Marioara.
      
Din Constanţa, născută pe 28 decembrie 1927. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 2 luni.
ANDREI, Mihai.
      
Născut pe 25 august 1945 la Gârliţa, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
ANDREI, Nicolae.
      
Bătrân din Domaşnea. A fost arestat de Securitatea din Timişoara, chinuit în timpul anchetei şi condamnat, în 1950, la 5 ani de închisoare, pentru ajutorul dat partizanilor din Semenic.
ANDREI, Nicolae.
      
Din Sinteşti, judeţul Giurgiu. A fost agresat în 1960 de comisia care realiza colectivizarea, trimis în judecată şi condamnat pe 20 iunie 1960 la 1 an de închisoare pentru ultraj.
ANDREI, Nicolae.
      
Din Dobrogea, născut pe 11 martie 1930 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 1 lună.
ANDREI, Nicolae V.
      
Marinar din Constanţa (Str. Romană nr. 17), născut pe 3 septembrie 1922 la Pietroiu. A fost arestat pe 13 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 1 an de închisoare (sentinţa nr. 200/5.04.1949).
ANDREI, Niţă E.
      
Ţăran din comuna Griviţa, judeţul Galaţi, născut pe 21 mai 1899, membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 27 ianuarie 1958 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 141/1958) la 5 ani de închisoare, pentru instigare şi refuz de-a se înscrie la colectivă.
ANDREI, Olimpia.
      
Născută pe 10 martie 1946 în comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ANDREI, Paraschiv.
      
Ţăran din Globu Craiovei, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 7 februarie 1949, deoarece îi găzduia pe partizanii Petre Grozăvescu şi Ion Popeţi (în timpul luptei pentru prinderea acestora, soţia sa a fost rănită, iar unul din sergenţii Securităţii a fost împuşcat).
ANDREI, Pavel.
      
Ţăran, născut pe 16 iulie 1903 la Socolari, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat, condamnat pe 29 iunie 1951 de Tribunalul Militar Timişoara la 20 de ani de închisoare pentru deţinere de armă şi „uneltire contra ordinii socialeşi a trecut prin mai multe închisori. A murit la Aiud în 27 iulie 1961.
ANDREI, Petre.
      
Copil-cioban, de 14 ani, din Domaşnea (nepotul lui Nicolae Andrei din aceeaşi localitate). A fost arestat şi chinuit în timpul anchetei, pentru a furniza informaţii despre partizani.
ANDREI, Petre P.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ANDREI, Stela.
      
Născută pe 8 octombrie 1937 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ANDREI, Tudorică.
      
Născut pe 16 iulie 1945 la Săcălaz, judeţul Timiş. A fost deportat în Bărăgan pe 18 iunie 1951.
ANDREI, Vasile.
      
Salariat la Administraţia „Porţile de Fier, născut în 1914. A fost împuşcat mortal de grănicerii sârbi, în timp ce măsura adâncimea apei la Orşova, pe 29 septembrie 1947, sub pretextul că ar fi depăşit linia de demarcaţie.
ANDREI, Vasile V.
      
Din judeţul Galaţi. A fost condamnat.
ANDREI, Victor.
      
Inginer din Timişoara. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Gherla. A murit la Timişoara, în 1985, la vârsta de 85 de ani.
ANDREIANU, Lucreţiu G.
      
Din Scăeni, judeţul Prahova. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANDREIANU, Maria.
      
Din judeţul Constanţa, născută pe 20 mai 1922. A stat 2 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
ANDREICA, Aurel.
      
Din Maramureş. A fost condamnat în 1949 şi închis în lagărul de la Peninsula, fiind apoi trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
ANDREICA, Gheorghe I.
      
Tânăr, născut pe 4 august 1931 în comuna Vişeu (...), judeţul Maramureş, elev la Liceul „Dragoş Vodă. A  fost arestat în 1948 şi chinuit de Securitatea din Sighetu Marmaţiei, după care a fost condamnat la 3 ani de închisoare, fiind închis la Târgşor şi Peninsula (până în 1951). Pe 4 noiembrie 1958 a fost arestat din nou şi condamnat la 16 ani de muncă silnică. A fost graţiat în 1963, dar nu i s-a permis timp de 10 ani să-şi termine facultatea. 
ANDREICA, Ion.
      
Învăţător din comuna Călineşti, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1949 şi a murit în închisoare, la Gherla, în 1954.
ANDREICA, Ion.
      
Ţăran, născut pe 21 august 1912 în comuna Călineşti, judeţul Maramureş. A fost arestat după 1949.
ANDREICA, Iosif Puiu.
      
Elev al Liceului „Dragoş Vodă, născut în 1933 la Călineşti, judeţul Maramureş. A fost arestat pe 21 august 1948, condamnat de Tribunalul Militar Cluj  şi închis la Târgşor şi Peninsula.
ANDREICA, Vasile.
      
Ţăran din Putna, judeţul Suceava. A fost condamnat în 1952 pentru sprijinul acordat partizanilor.
ANDREICA, Vasile.
      
Preot ortodox din Vişeu de Sus, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1949 şi a murit în detenţie.
ANDREICA, Vasile V.
      
Funcţionar, născut în 1919 în judeţul Cluj. A fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică.
ANDREICĂ, Ion.
      
S-a născut în 1927. A fost arestat pe 31 iulie 1947 şi a murit în timpul anchetei (la 20 de ani).
ANDREIESCU, Ion I.
      
Născut pe 21 noiembrie 1922 la Iaşi. A luptat pe ambele fronturi în perioada 1941-1945 şi a fost şeful organizaţiei de tineret a P.N.Ţ. din judeţul Botoşani. A fost arestat pe 11 martie 1947, condamnat la 3 luni de închisoare (sentinţa nr. 98/1948) şi închis la Iaşi, Piteşti şi Aiud, fiind eliberat după un an. 
ANDREIESCU, Mia.
      
A fost arestată în 1948, împreună cu alte persoane, pentru ajutorul acordat legionarilor. A trecut, închisă, pe la Jilava, Mislea, Miercurea-Ciuc şi Dumbrăveni.
ANDREŞEL.
      
Profesor din Gura Humorului. A fost arestat în 1956 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică într-un lot de tineret.
ANDREŞEL, Ion I.
      
Moţ din Apuseni, născut pe 28 august 1888 la Bistra. A fost torturat ca partizan al mişcării de rezistenţă conduse de Nicolae Dabija. După ce i s-au scos ochii, a fost împuşcat, pe 20 august 1950, de securiştii din Câmpeni, la marginea comunei Bistra, de pe valea Arieşului. Nepoata sa, Alexandrina Popa, infirmieră care îngrijea partizanii răniţi, a fost de asemenea omorâtă. Din actele Securităţii  (Y 3510 şi Y 7212) rezultă, în mod fals, că a decedat în august 1950.
ANDREŞEL, Sofia.
      
Născută în 1884 la Bistra. A fost trimisă pentru 2 ani, cu domiciliu obligatoriu, în judeţul Brăila.
ANDRIAN, Gheorghe.
      
Student. A fost condamnat în 1948 (fiind considerat unul din conducătorii mişcării legionare) şi a trecut, închis, pe la închisorile din Piteşti şi Gherla.
ANDRIAN, Gheorghe I.
      
Născut pe 27 martie 1913 la Dorohoi. A fost arestat pe 13 septembrie 1958 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică. A murit la Aiud pe 28 septembrie 1961 din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
ANDRIAS.
      
Medic din comuna Valea lui Mihai, judeţul Bihor. A fost condamnat şi a stat închis în 1959 în penitenciarul din Piteşti.
ANDRIASY, Machedon T.
      
Ţăran, născut pe 13 martie 1888 la Sângeorz-Băi. A  fost arestat în 1951 ca adversar al regimului şi a murit pe 12 decembrie 1952 la Galeş, din cauza condiţiilor de detenţie.     
ANDRICU, Mihai.
      
Compozitor. A trecut prin temniţele comuniste.
ANDRICZUC, Emil.
      
Din Arad. A fost condamnat.
ANDRIESCU, Andriade.
      
Din Roşiori de Vede. A trecut, condamnat, după 1950, pe la Jilava, Galeş şi Peninsula.
ANDRIESCU, Gheorghe I.
      
Născut pe 20 aprilie 1932 la Dumeşti, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 15 ianuarie 1950, condamnat la moarte şi executat pe 8 iunie 1950.
ANDRIESCU, Ilie C.
      
Cizmar, născut pe 17 iulie 1907 la Ştiubieni, judeţul Botoşani. A fost arestat (ca membru al unei organizaţii anticomuniste) şi a murit pe 4 noiembrie 1961 în temniţă.
ANDRIEŞ, Constantin D.
      
Muncitor sărac, născut pe 19 mai 1915 în comuna Putna. A fost pus sub urmărire din august 1948 (în iulie 1950 nu era încă arestat), deoarece îi sprijinise pe partizanii din grupul condus de Constantin Cenuşe.
ANDRIEŞ, Ion (zis Tarciuc).
      
Muncitor pădurar. I-a sprijinit pe pe partizanii din grupul condus de Constantin Cenuşe.
ANDRIEŞ, Vasile.
      
Pădurar. A fost arestat pe 29 octombrie 1951 pentru sprijinirea partizanilor.
ANDRIEŞ, Vasile.
      
Din Putna. A fost arestat în 1950 (într-un grup de zece persoane), pentru sprijinul acordat partizanilor, închis la Galata şi schingiuit pentru a semna o declaraţie concepută şi scrisă de anchetatori. Procurorul militar, căpitanul magistrat Boris Tomşa, a cerut, fără nici un rezultat, prin adresa nr. 13159/22.05.1950 din partea Parchetului Militar Iaşi, ca medicul închisorii să determine cauza echimozelor de pe corpul celui anchetat.
 ANDRIEVICI, Victor.
      
Căpitan pe bricul Mircea, absolvent al Institutului Politehnic, cu o specializare în Germania, născut în 1917. A fost arestat în septembrie 1948 şi condamnat la moarte, însă pedeapsa i s-a comutat în muncă silnică pe viată. A fost eliberat pe baza Decretului nr. 411/1964.
ANDRIEVSCHI, Alexe.
      
Din Basarabia. A fost arestat şi  închis de sovietici în lagărul din Gezkazgan, Siberia pe 6 iulie 1949.
ANDRIOAIA, Constantin.
      
Cizmar (de elită) din Bucureşti. A fost arestat în 1947.
ANDRIŢAN, Gheorghe.
      
A fost arestat pe 15 mai 1948 cu un grup de studenţi din Iaşi, condamnat în acelaşi lot cu Eugen Ţurcanu şi Alexandru Bogdanovici şi închis la Piteşti, unde a încercat să se sinucidă, în urma torturilor la care l-au supus Eugen Ţurcanu şi Dan Demetrescu.
ANDRIŢAN, Gheorghe.
      
Ţăran din comuna Frătăuţii Noi, judeţul Suceava. A fost împuşcat pe 7 august 1949, în timpul răscoalei ţărăneşti din regiune. Familia sa a fost trimisă de Securitate în Bărăgan.
ANDRIŢAN, Ion.
      
Student din Iaşi. A fost condamnat în 1948 şi închis la Gherla. În 1950 s-a alăturat studenţilor reeducaţi şi i-a bătut pe deţinuţi (conform declaraţiilor lui Constantin Teja).
ANDRIŢĂ, Ion.
      
Marinar pe un şlep. Şi-a pierdut actele la Viena, însă a fost învinuit că şi-a vândut paşaportul şi a furnizat informaţii străinilor. A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică.
ANDRIŢĂ, Zaharia M.
      
Mecanic, născut pe 20 septembrie 1929 la Crivina, judeţul Mehedinţi. A fost arestat pe 15 ianuarie 1954, condamnat la moarte şi executat în acelaşi an.
ANDRIŢOIU, Dănilă.
      
Sculptor, născut în 1894 la Oraviţa. A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Oradea şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj-Napoca la 1 an de închisoare.
ANDRIŢOIU, Victor I.
      
Profesor, născut pe 24 octombrie 1911 la Ciuperceni, judeţul Gorj. Pe 4 iulie 1959 a fost condamnat (administrativ) la 3 ani de închisoare pentru ostilitatea manifestată faţă de regimul comunist. A stat închis în penitenciarul din Craiova până pe 6 iulie 1962.
ANDRONACHE.
      
Elev, originar din judeţul Vrancea. A fost torturat de Securitatea din Galaţi.
ANDRONACHE.
      
Tânăr lipsit de moralitate. A fost arestat în 1949 şi a trecut prin închisoarea din Jilava şi lagărul de la Peninsula, unde a fost informatorul lui Chirion şi şef de echipă în grupul de preoţi.
ANDRONACHE, Constantin.
      
Avocat din Bucureşti. A fost condamnat pentru că povestea minunea prin care băiatul lui a fost vindecat de Petrache Lupu din Maglavit.
ANDRONACHE, Eugenia.
      
Din Galaţi. A fost condamnată.
ANDRONACHE, Ion.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
ANDRONACHE, Otilia.
      
Studentă. A fost arestată în 1948 şi a fost chinuită de Securitatea din Braşov.
ANDRONACHE, Vasile.
      
Din Timişoara. A fost condamnat la 6 luni de lagăr (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950) cu începere de pe 20 aprilie 1951.
ANDRONACHE, Vasile.
      
Student în Iaşi, originar din comuna Horodnic, judeţul Suceava. În 1948 a fost  condamnat la 3 ani de închisoare şi închis la Suceava, unde s-a înscris în prima formaţie de reeducare, plecând în aprilie anul următor la Piteşti, împreună cu Eugen Ţurcanu, pentru a-i schingiui pe deţinuţi. În 1950, în penitenciarul din Gherla, a continuat să-i tortureze pe deţinuţi, în camera nr. 99, alături de Mihai Livinschi şi Vasile Puşcaşu. A devenit informatorul administraţiei penitenciarului, fiind pus normator la atelierele din închisoarea din Gherla.
ANDRONE, Gheorghe.
      
A fost arestat în noiembrie 1950 şi condamnat ca membru în organizaţia „Legiunea albastrădin satul Pârscov, judeţul Buzău.
ANDRONESCU.
      
Şofer. A fost arestat (împreună cu fratele său, Şerban) şi a trecut după 1950 prin închisoarea din Jilava şi lagărul de la Peninsula.
ANDRONESCU.
      
Medic din judeţul Argeş. Închis la Poarta Albă, după 1950 a devenit colaboratorul administraţiei.
ANDRONESCU, Demostene.
      
Născut în 1927 în comuna Câmpuri, judeţul Vrancea, absolvent al Facultăţii de Istorie în 1952. În acelaşi an a fost arestat, chinuit de Securitate şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964.
ANDRONESCU, Florică.
      
A fost arestat în 1948 cu un grup legionar din Prahova şi închis la Jilava şi Gherla, unde a fost bătut în timpul reeducării pentru a face mărturisiri legate de activitatea sa din Moreni şi Gura Ocniţei.
ANDRONESCU, Gheorghe.
      
Preot ortodox, paroh la Nucşoara, originar din Poienari, judeţul Argeş. A fost deţinut politic, fiind condamnat în legătură cu partizanii conduşi de fraţii Arnăuţoiu.
ANDRONESCU, Marin.
      
A fost condamnat şi a stat închis în penitenciarele din Jilava şi Aiud.
ANDRONESCU, Marin Gh.
      
Ţăran din comuna Cucueţi, judeţul Argeş. În 1954 a fost condamnat la 4 ani de închisoare în lagăre de muncă forţată, deoarece făcuse un memoriu de împotrivire la colectivizarea forţată şi ceruse sătenilor să se retragă din colectivă.
ANDRONESCU, Plauţiu.
      
Doctor inginer la Facultatea de Electronică. A stat o lungă perioadă prin lagăre.
ANDRONESCU, Radu.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANDRONESCU, Şerban.
      
A fost condamnat în 1949, împreună cu fratele lui (şofer), şi închis în 1950 la Jilava şi apoi la Peninsula.
ANDRONESCU, Toma.
      
Paroh în Colacu, judeţul Vrancea. A fost arestat pe 16 ianuarie 1958.
ANDRONESCU, Virgil.
      
Absolvent al Colegiului „Carol Idin Craiova, ofiţer de cavalerie. A fost arestat şi torturat în 1949, în timpul anchetei, de maiorul Barbu. A trecut, condamnat, prin Jilava şi Poarta Albă.
ANDRONIC, Benone H.
      
Născut pe 23 decembrie 1897 la Godineşti, în Bucovina de Nord. A fost arestat pe 25 iunie 1957, condamnat şi închis la Gherla, unde a murit în 1960.
ANDRONIC, Cezar Gh.
      
Preot ortodox, născut pe 20 iulie 1902 în Călugăreni, judeţul Neamţ, paroh în Galu, Vânători-Neamţ şi apoi în Piatra-Neamţ. A fost arestat în 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa nr. 353/22.03.1949) la 12 ani de muncă silnică şi 10 ani de degradare civică. A fost eliberat în 1955 de la închisoarea din Aiud, dar i s-a stabilit domiciliu obligatoriu la  Răchitoasa, judeţul Ialomiţa, până în aprilie 1956. Din 1957 până în 1975 a fost paroh la Valea Viei.
ANDRONIC, Gheorghe S.
      
Brutar, născut pe 7 noiembrie 1898 la Botoşani. A fost arestat pe 19 august 1959 pentru propagandă împotriva regimului şi a murit la Gherla pe 11 august 1962.
ANDRONIC, Ion.
      
Preot ortodox, născut pe 2 septembrie 1914 la Viforeni. A fost arestat în 1948 şi condamnat la 5 ani de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale. A fost închis la Zalău, Deva şi Alba Iulia.
ANDRONIC, Laurenţiu.
      
Student. A fost arestat şi condamnat în 1948. În timpul reeducării din penitenciarul din Piteşti declara că-i va smulge barba tatălui său (preotul Cezar Andronic din Piatra- Neamţ) pentru că i-a dat o educaţie greşită, anticomunistă. A trecut şi prin brigăzile studenţeşti care au terorizat deţinuţii în lagărul de la Peninsula. 
ANDRONIC, Ştefan.
      
Militant legionar din Câmpulung Moldovenesc. A fost arestat după 1948 şi închis în penitenciarele din Iaşi, Suceava şi Aiud.
ANDRONIC, Vasile.
      
Învăţător, născut în 1913 la Ruşeni, Basarabia. A fost deportat în 1941 şi a murit în 1942 într-un lagăr din Siberia.
ANDRONIE, Ilie I.
      
Ţăran din comuna Cucueţi, judeţul Argeş, născut pe 1 septembrie 1929. În 1958 a fost condamnat la 4 ani de muncă forţată în lagărele din Bălţile Dunării, deoarece a redactat un memoriu de împotrivire la colectivizare.
ANDRONIE, Ştefan.
      
Student din Iaşi. A fost arestat în mai 1948 şi condamnat în acelaşi lot cu Eugen Ţurcanu şi Alexandru Bogdanovici. A trecut prin închisorile din Iaşi, Suceava şi Piteşti.
ANDRUCH, Anda.
      
A fost arestată.
ANDRUH, Asea.
      
Elevă de liceu la Chişinău. În 1970 (anul centenarului Lenin), împreună cu o colegă, a scris prin oraş (la Casa Presei, pe trotuarele Universităţii, pe clădirea Ministerului de Interne) lozinci antisovietice. A fost arestată şi, după îndelungi cercetări, a fost condamnată la locul de muncă (5 ani).
ANDRUICĂ, Ion.
      
Elev. A fost arestat pe 31 iulie 1947 şi a murit în 1948 în timpul cercetărilor.
ANDRUŢENICĂ, Constantin.
      
Din Roman. A fost condamnat.
ANECHIŢEI.
      
  A stat închis la Aiud.
ANER, Maria.
      
Din comuna Mănărade (nr. 46), născută pe 25 februarie 1920. Pe 15 ianuarie 1945 a fost deportată la Dombas.
ANESCU, Dumitru.
      
Din Râmnicu Vâlcea, student la Academia Naţională de Educaţie Fizică. A fost condamnat şi închis la Poarta Albă, iar din august 1953 la Peninsula.
ANESTE, Dobre.
      
Ţăran din Dobrogea. A fost condamnat în 1950 şi închis la Gherla şi Baia Sprie. După 1964 a fost arestat din nou şi condamnat la 8 ani de închisoare, pentru că se adresase C.C. al P.C.R. cu o cerere de restituire a pământului.
ANESTE, Gheorghe.
      
A trecut, după 1950, condamnat, pe la Aiud şi Minele de plumb.
ANESTI, Chirică P.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
ANESTIN, Ion.
      
Caricaturist şi grafician renumit, născut în 1900. A fost arestat, după 1945, fiind apoi închis în lagărul de la Slobozia.
ANESTIN, Nani.
      
A fost condamnat, după 1965, la 5 ani de închisoare pentru discuţii duşmănoase în legătură cu regimul comunist.
ANESTIN, Tudor I.
      
Fiul lui Ion Anestin. A fost condamnat, după 1950, şi închis la Jilava şi Gherla.
ANFRED, Ferdinand.
      
Din Orţişoara, judeţul Timiş. A fost împuşcat la Beba Veche, pe 27/28 august 1947, de grănicerii români, când încerca să treacă frontiera.
ANGELESCU.
      
A fost arestat în iulie 1948 şi a trecut prin M.A.I. şi închisorile din Jilava şi Făgăraş.
ANGELESCU.
      
  Funcţionar. A trecut, condamnat, pe la Galeş şi Peninsula.
ANGELESCU.
      
Profesor din Buzău. A stat în închisoare. După executarea pedepsei a fost trimis, în 1958, cu domiciliu obligatoriu la Fundata, în Bărăgan.
ANGELESCU.
      
Student. A fost prima victimă a operaţiunii de reeducare desfăşurate în penitenciarul din Piteşti, fiind omorât în noaptea Crăciunului din 1950.
ANGELESCU.
      
Diacon la Biserica Sf. Petru din Brăila. A fost condamnat.
ANGELESCU, Alexandra M.
      
Născută pe 22 iulie 1905 la Roşiori de Vede. A stat 6 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
ANGELESCU, Alexandru.
      
Student la Medicină. A fost condamnat în 1950 şi închis la Poarta Albă.
ANGELESCU, Barbu.
      
A fost condamnat în noiembrie 1959, într-un lot de circa 20 de persoane, pentru că a participat la discuţii duşmănoase la adresa regimului. A fost anchetat cu brutalitate şi trimis în închisoarea din Jilava şi în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.
ANGELESCU, Constantin.
      
Licenţiat al Facultăţii de Medicină din Paris, născut în 1869, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, reprezentant marcant al P.N.L., preşedintele organizaţiei P.N.L. din judeţul Buzău, preşedintele Consiliului de Miniştri (30.12.1933-3.01.1934), ministrul Instrucţiunii Publice (11.01.1922-30.03.1926; 21.06.1927-10.11.1928; 14.11.1933-28.12.1937), ministrul Economiei (24.11.1939-10.05.1940). A fost arestat în mai 1950 şi închis la  Sighet.  
ANGELESCU, Constantin (Costică).
      
Din Piteşti, fruntaş al conducerii P.N.Ţ. din judeţul Argeş, molestat în măcelul din 9 august 1946 din sala Tribunalului Piteşti. A fost arestat în 1947 şi i s-a stabilit domiciliu obligatoriu. În 1986 a fost călcat de o maşină, fără ca şoferul să fie pedepsit.  
ANGELESCU, Constantin A.
      
Licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti, născut pe 5 mai  1883 la Bucureşti, deputat în mai multe legislaturi, senator, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, guvernator al Băncii Naţionale, ministru al Economiei Naţionale în guvernul Tătărăscu. A fost arestat pe 5 mai 1950 pentru „activitate împotriva clasei muncitoare, murind în aceeaşi lună în penitenciarul din Piteşti.
ANGELESCU, Constantin C.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ANGELESCU, Constantin I.
      
Secretar al organizaţiei P.N.Ţ. din sectorul 4 (cu domiciliul în Str. Zoe Grant nr. 11). A fost arestat, pentru că a participat la manifestaţia de pe 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal şi arestat din nou pe 15 august 1952, fiind eliberat în octombrie 1954 din penitenciarul de la Miercurea-Ciuc.
ANGELESCU, Diaconu.
      
Preot ortodox din Brăila. A fost condamnat în 1949, iar în 1952 se afla în închisoarea din Aiud.
ANGELESCU, Eugen.
      
Student. A fost arestat în 1948 şi a ajuns, după condamnare, în închisoarea din Piteşti. A fost torturat şi omorât, în februarie 1950, de Vasile Puşcaş, în cursul reeducării la care a fost supus.
ANGELESCU, Gheorghe.
      
A stat 11 ani în închisoare.
ANGELESCU, Gina.
      
A fost arestată în 1958, lăsându-şi cei doi copii, cu deficienţe, în grija părinţilor şi a trecut, închisă, pe la Jilava şi Miercurea-Ciuc.
ANGELESCU, Ion.
      
Student. A fost arestat în 1948 la Timişoara şi condamnat la 8 ani de temniţă grea, ca şef al tineretului cuzist. A refuzat reeducarea în temniţa din Piteşti, unde a fost bătut de echipa lui Eugen Ţurcanu (în camera nr. 4-spital) şi de directorul penitenciarului, Alexandru Dumitrescu. A fost apoi torturat în închisoarea din Gherla, unde a ajuns pe 8 iunie 1950, de torţionarii Cornel Popovici şi Alexandru Popa (în camera nr. 105), deoarece refuza să-şi facă demascarea. A trecut şi pe la minele de la Baia Sprie.
ANGELESCU, Ion.
      
Fost ofiţer. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Aiud.
ANGELESCU, Ion.
      
Profesor la Universitatea din Iaşi. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a trecut prin lagărele de muncă forţată de la Midia şi Bicaz.
ANGELESCU, Ion Gh.
      
Născut pe 3 iulie 1922 la Slatina. A fost arestat pe 18 martie 1949 şi anchetat cu atâta brutalitate de Securitate, încât pe 21 aprilie 1951 a murit în penitenciarul din Constanţa.
ANGELESCU, Nicolae.
      
Preot ortodox din Bucureşti. A fost reţinut pentru cercetări în perioada 15 august 1952 - 10 august 1953 şi trimis la muncă forţată în lagăre.
ANGELESCU, Petre.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANGELESCU, Petrică.
      
Profesor din Cernavodă. A fost condamnat în 1950, în urma înscenării realizate de inspectorul Lazăr Ştefănescu (care a adus în temniţe peste o sută de persoane, majoritatea  din învăţământ).
ANGELESCU, Radu V.
      
Născut în 1904 în Uruguay. A murit în 1960 în penitenciarul din Gherla.
ANGELESCU, Victoria.
      
Din Medgidia, născută pe 21 decembrie 1913. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 6 ani şi 2 luni.
ANGELESCU-NICOLEANU, George.
      
A executat 14 ani de temniţă.
ANGHEA, Ion.
      
A fost condamnat în 1949, iar în 1950 se afla în închisoarea din Gherla, unde devenise informatorul administraţiei penitenciarului.
ANGHEL, Alexandru P.
      
Agricultor, născut în 1924 la Sărăţeni, judeţul Ialomiţa. A fost arestat în 1951, deoarece s-a opus colectivizării şi a murit pe 1 martie 1953 la Poarta Albă, din cauza muncii grele, fără hrană suficientă şi îngrijire medicală.
ANGHEL, Alexandru.
      
Avocat. A fost arestat pe 15 august 1952 şi anchetat timp de 2 ani.
ANGHEL, Alexandru.
      
Din Tuzla, născut pe 13 august 1915 la Făget. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
ANGHEL, Alexandru.
      
Jandarm din comuna Boteni. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava.
ANGHEL, Anghel I.
      
Student. A fost condamnat în 1948 şi a trecut prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti. După eliberare, a ajuns la New York, unde a murit prin 1983.
ANGHEL, Atanasie N.
      
Ţăran din comuna Drănic, judeţul Dolj, născut pe 10 septembrie 1893. A fost arestat pe 1 aprilie 1959, în legătură cu mişcările ţărăneşti îndreptate împotriva colectivizării, şi omorât în timpul anchetei, de Securitatea din Craiova, pe 3 martie 1960.
ANGHEL, Avram.
      
Din Balomiru de Câmp, judeţul Alba, născut pe 24 iunie 1924, student la Belle Arte din Bucureşti. A avut legătură cu lovitura de la casieria C.F.R., din 1948. Cu o parte din bani i-a ajutat pe partizanii din Muntele Mare, furnizându-le şi explozibil. A fost condamnat în 1949 la 15 ani de muncă silnică şi a trecut prin închisorile din Jilava, Piteşti şi Gherla, unde a fost chinuit, în camera nr. 98, în cadrul acţiunii de reeducare. A mai stat închis la Blaj, Canal, Baia Sprie, Deva şi Sibiu.
ANGHEL, Bibilica.
      
S-a născut pe 31 martie 1952 în domiciliu obligatoriu, unde a mai stat, împreună cu părinţii, 1 an şi 2 luni, după care întreaga familie s-a întors la Palazu Mare, Constanţa.
ANGHEL, Calidonia.
      
Călugăriţă de la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea. A fost arestată în 1949 şi chinuită de Securitatea din Craiova. Pe 6 decembrie 1949 a fost condamnată pentru ajutorul acordat partizanilor din regiunea Arnota (arestaţi de Paşti, 1949) şi închisă la Craiova.
ANGHEL, Constantin.
      
Ofiţer. A fost condamnat şi trimis la muncă forţată la Peninsula.
ANGHEL, Constantin.
      
Radiotelegrafist în Marina Comercială din Constanţa. A stabilit contacte cu Serviciul Secret Britanic în timpul unei operaţii făcute în Anglia. Revenit în ţară a fost condamnat. S-a remarcat în închisoare ca un foarte bun camarad, solidar cu acţiunile îndreptate împotriva abuzurilor administraţiei penitenciarelor.
ANGHEL, Constantin.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
ANGHEL, Constantin.
      
Student din Bucureşti. A fost arestat pe 2 decembrie 1947 împreună cu grupul care răspândea manifeste de protest împotriva condamnării conducerii Partidului Naţional Ţărănesc. A trecut, închis, pe la M.A.I., Văcăreşti şi Aiud.
ANGHEL, Constantin.
      
Născut pe 4 ianuarie 1921 la Casimcea, judeţul Tulcea. A fost condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Dobrogea şi a executat 12 ani de muncă silnică.
ANGHEL, Constantin Gr.
      
S-a născut în 28 martie 1896 la Buzău. A fost arestat pe 19 februarie 1952 pentru instigarea ţăranilor împotriva regimului şi trimis la muncă forţată la Canal, unde a murit pe 15 octombrie 1952.
ANGHEL, Constantin N.
      
Născut pe 21 octombrie 1907 la Casimcea, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1949, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din codrii Babadagului, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 6 ani de închisoare şi închis la Peninsula, unde a murit pe 2 martie 1951 în timpul muncii forţate, depuse în condiţii inumane (certificatul seria MC, nr. 370665 specifică „deces natural).
ANGHEL, Costel.
      
Născut pe 8 martie 1950. A stat, după 1952, împreună cu părinţii, cu domiciliu obligatoriu timp de 1 an.
ANGHEL, Daniel.
      
Muncitor. A fost arestat pe 15 noiembrie 1987 cu ocazia grevei din Braşov. A fost chinuit de Securitate şi a stat cu domiciliu obligatoriu.
ANGHEL, Dumitru.
      
S-a născut pe 19 februarie 1958 în domiciliu obligatoriu, unde a mai stat, împreună cu părinţii, 2 ani şi 1 lună, după care s-au întors acasă, în judeţul Constanţa.
ANGHEL, Dumitru.
      
Fost perceptor, născut în 1899 la Pleniţa, judeţul Dolj. A fost arestat pe 15 august 1952, şi închis, timp de 2 ani, la Ghencea şi Midia.
ANGHEL, Dumitru.
      
Muncitor din Braşov. A fost arestat în noiembrie 1948 (în legătură cu Ioan Dumitriu, care a împuşcat doi securişti), torturat de Securitatea din Braşov şi condamnat la 7 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat. A trecut, închis, pe la Braşov, Gherla şi Peninsula.
ANGHEL, Enache.
      
S-a născut pe 10 iulie 1956 în domiciliu obligatoriu, în care a stat 2 ani şi 1 lună, împreună cu părinţii, după care întreaga familie s-a întors la Palazu Mare, Constanţa.
ANGHEL, Florin.
      
Notar, născut în 22 mai 1898 la Şard, judeţul Alba. A fost arestat pe 23 februarie 1952, condamnat la 1 an de muncă forţată şi a murit în colonia de la Castelu, lângă Medgidia, pe 17 ianuarie 1953, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
ANGHEL, Gheorghe.
      
Din Constanţa. A fost condamnat în 1948.
ANGHEL, Gheorghe.
      
Ţăran din Arpaş (poreclit „Americanul, pentru că fusese, ca să-şi câştige existenţa, în America). A fost condamnat şi i s-a confiscat averea, în urma unui proces înscenat,  pentru sprijinul acordat partizanilor.
ANGHEL, Gherghina O.
      
Fostă moşiereasă, născută pe 8 noiembrie 1890 la Mozăceni, judeţul Argeş. A murit în închisoarea din Miercurea-Ciuc pe 6 august 1962.
ANGHEL, Iancu F.
      
Membru al P.N.Ţ., din Bucureşti (Str. Ing. Saligny). A fost condamnat, fiind eliberat pe 7 octombrie 1955.
ANGHEL, Ilie.
      
Ţăran din comuna Vişina, judeţul Dâmboviţa. A fost arestat împreună cu un grup numeros de ţărani care s-a împotrivit colectivizării în 31 ianuarie 1961.
ANGHEL, Ilie.
      
Fost inspector în Ministerul de Finanţe. A fost condamnat administrativ în 1952 şi a trecut, închis, pe la Ghencea, Galeş, Peninsula şi Saligny.
ANGHEL, Ilie.
      
Preot ortodox, născut pe 11 septembrie 1894 în Arceşti, judeţul Olt, paroh în Cârlogeni. A fost condamnat în 1959 la 4 ani de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale, fiind închis în lagărele din Bălţile Dunării şi în penitenciarul din Gherla.
ANGHEL, Ioan A.
      
Ţăran din Ghimpaţi. A fost arestat în iulie 1950 ca instigator, în legătură cu răscoala ţărănească izbucnită în comună (în timpul căreia 250 de persoane i-au molestat pe activiştii de partid, care intenţionau să ridice grâul ţăranilor de pe arie).
ANGHEL, Ioan Gh.
      
Elev, născut pe 22 februarie 1930. A fost arestat pe 9 noiembrie 1949 şi omorât în 1950 în timpul anchetei.
ANGHEL, Ion.
      
Elev la Şcoala Navală din Constanţa. La 19 ani a fugit cu un vapor în China, unde a fost arestat. Extrădat în România, a fost chinuit de Securitate şi condamnat în 1953. A trecut, închis, pe la Jilava, Gherla şi minele de plumb din Baia Sprie.
ANGHEL, Ion D.
      
Din Bujoreni, lângă Zimnicea, judeţul Teleorman, născut pe 8 septembrie 1924. A fost condamnat în 1961 la 4 ani de lagăr pentru că i-a instigat pe consăteni să iasă din colectivă.
ANGHEL, Lucia.
      
Profesoară, născută pe 9 mai 1943 la Alba Iulia (Str. Doinei, nr. 3). A stat 4 ani cu domiciliu obligatoriu la Olaru, judeţul Călăraşi.
ANGHEL, Maria.
      
Născută pe 5 noiembrie 1929 la Palazu Mare, Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu o perioadă de 2 ani şi 5 luni. S-a stabilit apoi la Ovidiu.
ANGHEL, Maria B.
      
Născută pe 12 februarie 1936 în comuna Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman. A fost condamnată la 3 ani de muncă în lagăr, deoarece a cerut în ianuarie 1961 (împreună cu alţi săteni) restituirea cererilor de înscriere în colectivă.
ANGHEL, Marian.
      
Născut pe 4 aprilie 1920 în comuna Mircea Vodă, judeţul Constanţa. A stat 9 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANGHEL, Matache R.
      
Fost croitor, născut pe 6 ianuarie 1914 în comuna Glodeni. A fost arestat la Reghin pe 4 iunie 1948, pentru activitate îndreptată împotriva regimului comunist, bătut cu sălbăticie la Securitate de plutonierul Alexandru Anca şi condamnat de Tribunalul Militar Braşov pe 21 ianuarie 1949. A murit în temniţa din Aiud pe 25 octombrie 1951, în urma torturilor la care a fost supus în timpul anchetei.
ANGHEL, Nicola.
      
Tânăr. A murit împuşcat de Securitate în luptele de la Cozia (Munţii Făgăraşului).
ANGHEL, Nicolae.
      
Avocat, fost prefect de Buzău, preşedinte al organizaţiei judeţene P.N.Ţ., fost deputat. A fost arestat în 1947, condamnat în 1950 şi închis la Văcăreşti, Jilava şi Midia, fiind eliberat, bolnav, după 7 ani de închisoare.
ANGHEL, Nicolae.
      
Fiul unui fruntaş liberal. A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Râmnicu Sărat şi Focşani.
ANGHEL, Nicolae.
      
A murit în luptă cu Securitatea, în aprilie 1949, în munte la Arnota.     
ANGHEL, Nicolae Gr.
      
Preot ortodox din Balş, născut în 1902. A fost arestat pe 1 octombrie 1959 de Securitatea din Craiova, chinuit în anchete, condamnat pe 26 iunie 1960 la 4 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud, unde a murit pe 18 februarie 1962, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.
ANGHEL, Niculai.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 4 ianuarie 1915. A stat 3 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANGHEL, Ovidiu.
      
Avocat, născut pe 22 mai 1921 în judeţul Alba. A fost condamnat (administrativ) la 2 ani de detenţie, executaţi la Canal şi Bicaz.
 ANGHEL, Paraschiva.
      
Din Constanţa, născută pe 11 septembrie 1922 în Basarabia. A stat cu domiciliu obligatoriu după 1951.
ANGHEL, Petre.
      
Născut pe 28 iunie 1931 la Palazu Mare, Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 1 lună.
ANGHEL, Stanciu.
      
Ţăran din Udeni. A fost împuşcat mortal în sat, în timpul revoltei ţărăneşti din iulie 1950, declanşate împotriva abuzurilor săvârşite de autorităţi în legătură cu treieratul şi colectarea cerealelor.
ANGHEL, Ştefan.
      
Născut pe 1 ianuarie 1930 în comuna Pleniţa, judeţul Dolj. A fost arestat pe 1 mai 1949, de Securitatea din Craiova, pentru „atitudine duşmănoasă împotriva regimului. A fost eliberat pe 10 iunie 1952.
ANGHEL, Traian.
      
Ţăran, născut pe 3 mai 1904 la Şard, judeţul Alba. A stat închis timp de 1 an la Canal şi Midia.
 ANGHEL, Tudor.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 9 februarie 1913. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 2 luni.
ANGHEL, Varlaam.
      
Călugăr la Mănăstirea Cheia. A fost arestat şi chinuit de Securitatea din Braşov în 1949.
ANGHEL, Vasile.
      
Preot ortodox. A fost anchetat de Securitatea din Brăila şi apoi condamnat, în 1952, la 1 an de muncă forţată în lagăr. A murit în 1972.
ANGHEL, Vasile.
      
Muncitor. A fost arestat pe 15 noiembrie 1987 în timpul revoltei muncitoreşti din Braşov. A fost anchetat, chinuit de Securitate şi trimis cu domiciliu obligatoriu la Slatina.
ANGHEL, Vasile D.
      
S-a născut în 12 septembrie 1907 în comuna Suliţa, judeţul Botoşani. A fost condamnat în 1953 la 4 luni de lagăr şi în acelaşi an a murit în lagărul de la Salcia (certificatul de deces s-a eliberat pe data de 27.08.1954).
ANGHEL, Viorel.
      
Muncitor, născut pe 9 septembrie 1934 la Balomiru de Câmp, judeţul Alba. A fost condamnat la 1 an de închisoare corecţională pentru agitaţie publică şi închis la Jilava şi Gherla.
ANGHEL-CONSTANTIN, Ioana.
      
Născută pe 21 februarie 1922 la Negru Vodă, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu.
ANGHELACHE.
      
Preot ortodox din Piteşti. A trecut prin lagărele din Bălţile Brăilei în perioada 1960-1963.
ANGHELACHE, Badea D.
      
Din comuna Siliştea, judeţul Teleorman, născut pe 27 iulie 1929. A fost condamnat la 4 ani de muncă forţată în lagăr, deoarece participase în anul 1961, la destrămarea colectivului creat în comună.
ANGHELACHE, Constantin.
      
Fost membru al P.N.L., ajutor de primar la Sălciile, judeţul Prahova. În 1962 a participat la o revoltă ţărănească, cerând, împreună cu ţăranii din comună, ieşirea din colectivă. În august 1962 a fost condamnat, într-un lot de 36 de ţărani, consideraţi răzvrătiţi împotriva regimului comunist.
ANGHELACHE, Constantin Gh.
      
Ţăran, fost legionar, născut pe 13 noiembrie 1913 la Mireşu Mare, judeţul Prahova. A murit pe 11 ianuarie 1946 la Sângeru, judeţul Prahova.
ANGHELACHE, Elena.
      
Din Galaţi. A fost anchetată la Securitate.
ANGHELESCU.
      
Şef de lucrări la Institutul Politehnic din Iaşi, Catedra de Hidraulică. A fost condamnat şi închis, murind la scurt timp după eliberare.
ANGHELESCU, Alexandru Gh.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANGHELESCU, Aurelia C.
      
Născută pe 23 iulie 1923 în Constanţa. A fost condamnată la 6 ani de închisoare.
ANGHELESCU, Constantin.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANGHELESCU, Dumitru.
      
Caporal din Batalionul 2 instrucţie şi reparaţii auto - Buzău. A fost împuşcat de un grup de soldaţi sovietici pe 20 noiembrie 1944, la Buzău, în faţa gării şi a murit în spitalul din Gârlaşi.
ANGHELESCU, Eugen.
      
Student. A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava şi apoi la Piteşti, unde a  fost omorât, în februarie 1950, de Vasile Puşcaşu (din Iaşi), după ce fusese torturat în repetate rânduri în cadrul operaţiunii de reeducare practicate în penitenciarul din Piteşti.
ANGHELESCU, Gheorghe.
      
Pedagog din Bucureşti. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 pentru că a condus elevii la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ANGHELESCU, Gheorghe.
      
Preot ortodox, născut pe 1 ianuarie 1911, la Calafat, judeţul Dolj. A fost arestat în august 1959 şi trimis la muncă forţată în Bălţile Dunării, unde a stat până în 1961.
ANGHELESCU, Ioan A.
      
Subcomisar de poliţie, născut în 11 decembrie 1887 la Tomeşti, Iaşi. A fost arestat în 1945, condamnat şi a murit pe 19 mai 1946 la Aiud.
ANGHELESCU, Ion.
      
Diacon (1891-1984), profesor în Brăila. A fost condamnat la 1 an de muncă forţată în lagăr.
ANGHELESCU, Nicolae.
      
Artist. A fost împuşcat de sovietici la Bucureşti, pe 11 noiembrie 1944.
ANGHELESCU, Nicolae.
      
Student, membru al grupului de partizani constituit în februarie 1949, sub conducerea lui Ion Opriţescu. Încercuiţi în munţi, în a treia zi de Paşti (1949), de batalionul Securităţii din Drăgăşani şi batalionul de vânători de munte din Sibiu, cinci dintre membrii grupului, printre care şi Anghelescu Nicolae, au fost omorâţi prin împuşcare.
ANGHELESCU, Petre.
      
Profesor. A trecut, închis în 1951, pe la penitenciarul din Jilava şi lagărul de muncă forţată de la Cernavodă.
ANGHELESCU, Petre N.
      
Din Mangalia, născut pe 3 iunie 1924 în comuna Ţibăneşti. A fost condamnat în 1950 şi a executat 11 ani de muncă silnică.
ANGHELESCU, Radu V.
      
S-a născut în 1 aprilie 1904 la Montevideo, Uruguay. A fost arestat la Brăila pe 13 iunie 1958 pentru „activitate îndreptată împotriva clasei muncitoareşi a murit în 1960 la Gherla.
ANGHELESCU, Ramiro Claudiu.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANGHELESCU, Valeria.
      
Din Constanţa, născută pe 21 octombrie 1934 la Roşiori, judeţul Ialomiţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
ANGHELIU, Emilian.
      
Fost ministru comunist în guvernul Petru Groza. A trecut, condamnat, după 1949 pe la Jilava, Peninsula şi Gherla. 
ANGHELOV, Anghelina.
      
Din comuna Satchinez, judeţul Timiş. A fost deportată la Dâlga pe data de 18 iunie 1951.
ANGHELUŢ, Gheorghe.
      
Student, component al grupului de partizani „Arnota. A murit în ziua de Paşti, 1949, în luptă cu Securitatea.
ANGHELUŢ, Nicolae.
      
Ţăran din Roeşti, judeţul Vâlcea. A murit în luptă cu Securitatea în ziua de Paşti, 1949, la Arnota.
ANGHELUŢ, Vasile C.
      
Din Paşcani. A fost condamnat.
ANGHELUŢĂ, Constantin.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANGHELUŢĂ, Mihai.
      
A fost arestat în martie 1949, iar pe 30 septembrie 1949 a fost condamnat la 5 ani de închisoare.
ANGHELUŢĂ, Mihai D.
      
Născut pe 4 octombrie 1920 la Galaţi (în alte documente: 10 aprilie 1920 la Bucureşti), cu domiciliul în Bucureşti (Str. Papazoglu nr. 41). A fost arestat pe 24 martie 1949,  condamnat la muncă silnică pe viaţă şi închis la Jilava, Aiud şi Cluj-Napoca. Pe 3 aprilie 1950 a fost luat din Cluj-Napoca de Securitate (din dispoziţia lui Alexandru Nicolski) şi executat.
ANGHELUŢĂ, Virgil.
      
Din Galaţi. A trecut, condamnat, prin temniţele comuniste.
ANGI, Emeric.
      
Născut în 1896. A fost arestat în 1950 şi a murit în închisoare în 1952.
ANGYA, Ion.
      
A fost condamnat în 1950. A trecut prin închisoarea din Gherla, unde a lucrat ca şef al serviciului energetic.
ANICA-POPA, Ana.
      
Născută pe 21 august 1948 în Bihor. A stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, timp de 7 ani, după care s-a stabilit la Mangalia.
ANISIE, Mihai I.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ANISIEI, Ştefan.
      
Învăţător din Botoşani. A fost anchetat de Securitatea din Iaşi, Suceava şi Aiud.
ANIŢA, Iulia Arsenica.
      
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
ANIŢEI.
      
Plutonier. A trecut în 1953, condamnat, pe la Baia Sprie.
ANIŢEI, Gheorghe I.
      
S-a născut pe 4 aprilie 1910 la Băluşeni. A fost arestat pe 25 septembrie 1948 şi a murit pe 12 martie 1951 în temniţa din Gherla.
ANTAL.
      
Doi fraţi condamnaţi ca „martori ai lui Iehova. Au stat închişi la Aiud în perioada 1970-1976.
ANTAL, Andrei Gr.
      
Născut în 11 aprilie 1939 în judeţul Maramureş. A fost arestat pe 29 martie 1967 pentru propagandă şovină. S-a spânzurat în aceeaşi zi în penitenciarul din Oradea.
ANTAL, Augustin.
      
Născut pe 15 iulie 1923 la Galaţi. A fost condamnat la 2 ani de închisoare.
ANTAL, Bela.
      
A stat 5 ani şi 3 luni în închisoare, fiind eliberat pe 29 aprilie 1968, din penitenciarul din Aiud.
ANTAL, Emilian.
      
Preot ortodox din Topliţa, judeţul Harghita. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud şi Minele de plumb.
ANTAL, Emilian Dumitru.
      
Arhiereu, vicar al Bucureştilor, locţiitor de mitropolit la Suceava, născut pe 20 octombrie 1894 la Topliţa, judeţul Harghita. A studiat teologia la Sibiu şi filosofia la Universitatea din Budapesta. După 1948 a fost exilat la mănăstire: întâi la Mănăstirea Neamţ, apoi la Cozia şi Topliţa, unde a rămas ca stareţ timp de 19 ani, până la moarte. Este îngropat la Mănăstirea Topliţa. 
ANTAL, Francisc I.
      
Născut în 27 februarie 1938 la Periş, judeţul Mureş. A fost arestat pe 3 octombrie 1957 şi a murit în 1958 la Gherla.
ANTAL, Gaşpar M.
      
Născut pe 29 iunie 1874 în judeţul Arad. A fost condamnat şi a murit în 1947 la Aiud.
ANTAL, Gheorghe.
      
Elev din Topliţa. A fost condamnat şi închis la Târgşor şi Canal.
ANTAL, Iacob.
      
Episcop catolic. A fost arestat.
ANTAL, Iosif.
      
Din Arad. A fost închis.
ANTAL, Lucreţia.
      
Din judeţul Constanţa, născută pe 12 aprilie 1931. I s-a impus, în 1951,  domiciliu obligatoriu.
ANTAL, Mircea.
      
Preot ortodox din comuna Breb, judeţul Maramureş. A fost condamnat de Tribunalul Militar  Cluj-Napoca la 1 an de închisoare ca membru al unei organizaţii considerate subversive.
ANTAL, Valeriu.
      
Preot ortodox la Catedrala din Cluj-Napoca. A fost condamnat.
ANTAL, Valeriu.
      
Preot ortodox din Topliţa, născut pe 6 septembrie 1909. A fost arestat în perioadele 1949-1955 şi 1959-1964 pentru „uneltire contra ordinii sociale. A trecut, închis, prin penitenciarele din Jilava şi Aiud şi minele de la Baia Sprie.
ANTALAC, Constantin.
      
Din Bocşa (Str. Muncii, nr. 28). A fost arestat în 1955 şi chinuit de Securitatea din Timişoara. A fost condamnat la 7 ani de temniţă grea şi a trecut, închis, pe la Jilava, Gherla şi Salcia. A fost eliberat în 1962.
ANTALAC, Constantin.
      
Din Bocşa (Str. Cireşului nr.15). A fost arestat la Timişoara în perioada 1954-1955.
ANTALCOZI.
      
Din Arad. A fost condamnat.
ANTEU, Mircea.
      
A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava, Piteşti şi Gherla. În închisoarea din Gherla a făcut parte din comitetul de reeducare (camera nr. 107) alături de torţionarii Ion Stancu şi Gheorghe Bejan.
ANTIN, Ilona.
      
Ţărancă din Ivanda, judeţul Timiş. A fost deportată la Olaru, în Bărăgan, pe 18 iunie 1951.
ANTIPA, Tudora.
      
Din Roman. A stat închisă prin temniţele comuniste.
ANTOCHE.
      
Ţărancă din judeţul Vrancea, mamă a nouă copii. A fost arestată în 1955 pentru că nu a putut să predea cotele impuse.
ANTOFILOIU.
      
Subinginer. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud.
ANTOHE, Dobre.
      
Născut pe 15 august 1910 la Grădina, judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 8 luni.
ANTOHE.
      
Ţărancă din judeţul Vrancea. A fost arestată în iulie 1950 în timpul revoltei ţărăneşti care se declanşase în regiune.
ANTOHI, Alexandru S.
      
Ţăran născut pe 4 august 1911 în comuna Rugineşti, judeţul Vrancea. A fost arestat pentru că nu şi-a achitat cotele şi condamnat la 6 luni de muncă forţată, începând din septembrie 1951. A trecut prin temniţele de la Aiud, Gherla, Canal şi Jilava. A murit, din cauza condiţiilor inumane de detenţie, pe 11 noiembrie 1951 (certificatul de deces a fost întocmit la Văcăreşti).
ANTOHI, Gheorghe.
      
Student din judeţul Vrancea. A fost arestat la Securitatea din Galaţi.
ANTOHI, Ilarion.
      
Ieromonah de la Mănăstirea Sihăstria. A fost arestat pe 15 mai 1948 pentru deţinerea de cărţi cu un conţinut considerat subversiv şi a fost anchetat la Securitatea din Iaşi şi Suceava.
ANTOHI, Ioan V.
      
Muncitor, născut pe 16 octombrie 1903. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 21 iulie 1952 în lagărul 5 Culme.
ANTOHI, Ion.
      
Din Năvodari, Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 1 an.
ANTOHI, Ion I.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 7 decembrie 1918. A fost condamnat la 1 an de închisoare.
ANTOHI, Ion N.
      
Învăţător din Constanţa, anticomunist declarat, născut pe 28 august 1911. A fost arestat în ajunul alegerilor din 1946 pentru că n-a fost de acord să colaboreze cu prefectul comunist Victor Duşa. A fost denunţat de inspectorul general şcolar Lazăr Ştefănescu, că activa în Partidul Social Creştin (partid „fantomăîn care intrase la îndemnul aceluiaşi Lazăr Ştefănescu), arestat pe 6 iunie 1951 şi condamnat pe 4 martie 1952 (sentinţa nr. 138/4.03.1952) la 25 de ani de muncă silnică, după ce fusese groaznic torturat în timpul anchetei. A fost eliberat din închisoarea din Aiud pe 26 mai 1964 şi şi-a scris memoriile, care reprezintă un document preţios în analiza sistemului de opresiune comunist.
ANTOHI, Petre A.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ANTOHI, Veronica.
      
Din Bucureşti. A fost internată într-un lagăr de muncă forţată pentru 1 an (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950) începând cu 20 septembrie 1951.
ANTOHIE, Constantin S.
      
General din Bucureşti. A murit la Aiud.
ANTOHIE, Roman
      
-Matei. Învăţător din Roman. A murit în penitenciarul din Gherla în 1959.
ANTON.
      
Tânăr. Se găsea, în anul 1957, în celula nr. 2 a închisorii din Jilava.
ANTON, Alexandru
      
. Fost prizonier în U.R.S.S. La înapoiere a fost arestat şi trimis în lagărul de la Midia.
ANTON, Alexandru.
      
Ţăran din Ucuriş, judeţul Bihor. A fost arestat pe 2 august 1949 în timpul revoltei ţărăneşti îndreptate împotriva sistemului de cote.
ANTON, Anton S.
      
Funcţionar. A fost arestat şi anchetat în 1949 de Securitatea din Iaşi, fiind apoi condamnat şi închis la Galata şi Suceava.
ANTON, Aurel.
      
Din Medgidia, născut pe 20 august 1934 în judeţul Bihor. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 6 ani şi 11 luni.
ANTON, Aurelian.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANTON, Constantin Şt.
      
General de brigadă, născut pe 22 mai 1894, şef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei, şef al Inspectoratului General - numit pe 23 august 1944. A fost închis, iar după eliberare, în 1959, i s-a acordat o pensie de merit pentru participarea la evenimentele din 1944.
ANTON, Dumitru.
      
Din Ovidiu, născut pe 21 august 1950. A stat, împreună cu părinţii, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani.
ANTON, Dumitru D.
      
Născut pe 19 februarie 1924. A fost arestat pe 12 iunie 1948 de Securitatea din Iaşi, care l-a anchetat cu brutalitate. A  murit pe 9 februarie 1950 la Văcăreşti.
ANTON, Elena.
      
Născută pe 10 mai 1922 în judeţul Timiş. A fost deportată în Bărăgan pe 18 iunie 1951.
ANTON, Elena.
      
Născută pe 21 iulie 1878 la Chirnogeni, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 6 luni.
ANTON, Emil.
      
Născut pe 8 decembrie 1931 la Medgidia. A stat 2 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
ANTON, Gabriel.
      
A fost condamnat.
ANTON, Ileana.
      
Fiica protopopului din Reghin. A fost arestată în 1951 pentru activitate religioasă greco-catolică şi a trecut, condamnată, prin închisorile de la Jilava, Mislea şi Dumbrăveni.
ANTON, Manuel.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 12 iulie 1913. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 3 luni.
ANTON, Maria.
      
Din judeţul Constanţa, născută pe 15 septembrie 1929. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ANTON, Marin.
      
General de aviaţie, născut în 1898, participant la ambele războaie mondiale, a condus mai multe şcoli de ofiţeri de aviaţie, cavalerie, artilerie şi Şcoala Superioară de Război. Pe front a fost şef de Stat Major al Corpului Aerian în lupta pentru recucerirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. După 23 august 1944 a condus apărarea capitalei în faţa ameninţării germane. În 1948 a fost condamnat de comunişti la 20 de ani de muncă silnică, din care a executat 16 ani, până în 1964.
ANTON, Muscă.
      
Din Dobrogea, născut pe 4 septembrie 1935 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 11 luni.
ANTON, Sofia.
      
Din Cogealac, judeţul Constanţa, născută pe 20 ianuarie 1938 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ANTON, Teodor.
      
Din Roman. A fost arestat.
ANTON, Teodor C.
      
Născut pe 26 februarie 1894 la Pomârla, judeţul Botoşani. A fost condamnat pe 20 martie 1941 ca legionar, arestat din nou pe 13 aprilie 1952 pentru propagandă anticomunistă şi a murit în timpul anchetei, pe 20 aprilie 1952.
ANTON, Vangheliţa.
      
Din Ovidiu, Constanţa, născută pe 1 ianuarie 1926 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 5 ani.
ANTONARU.
      
Tânăr. Se afla în 1950 în penitenciarul din Jilava, condamnat cu lotul denumit „România Mare.
ANTONARU.
      
Ziarist liberal. S-a aflat arestat în închisoarea din Jilava.
ANTONARU, Ion.
      
Preot. A fost arestat în august 1952 şi a trecut, condamnat administrativ, pe la Ghencea, Galeş şi Peninsula.
ANTONARU, Ion.
      
S-a aflat închis la Aiud în perioada 1960-1964.
ANTONESCU.
      
Profesor din Turda. A fost linşat de un grup de unguri în septembrie 1944 la Turda pentru că s-a opus dărâmării statuii lui Ion Raţiu – Memorandistul.
ANTONESCU.
      
Conferenţiar de matematică la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. A fost arestat, în 1949, împreună cu soţia, şi a trecut prin închisoarea din Jilava. 
ANTONESCU.
      
Profesoară din Mehedinţi. A fost deportată în 1951 la Măzăreni.
ANTONESCU.
      
Profesor universitar. A fost condamnat şi închis. După executarea pedepsei a fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Răchitoasa, în Bărăgan.
ANTONESCU, Anton V.
      
Născut pe 3 aprilie 1939 la Bucureşti. A fost arestat pe 3 octombrie 1958, condamnat la moarte şi executat pe 5 decembrie 1958 la Jilava.
ANTONESCU, Constantin.
      
Preot ortodox, cu studii de drept, fost membru al P.N.Ţ., paroh în satul Buciumeni, Buftea, judeţul Ilfov. A fost arestat pe 16 august 1952 la Rahova şi trimis la Galeş şi Peninsula,  unde a stat până pe 11 august 1953, pentru că fusese şeful organizaţiei locale a P.N.Ţ.
ANTONESCU, Constantin T.
      
Născut pe 19 februarie 1928 în comuna Nicolae Bălcescu, Constanţa. A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Constanţa la 12 ani de închisoare.
ANTONESCU, Dan.
      
Avocat din Buzău. A stat timp de 7 ani în lagărele sovietice ca prizonier, fiind apoi închis la Jilava şi Midia.
ANTONESCU, Doru.
      
Născut în anul 1924. În 1943 a intrat la Facultatea de Medicină Umană din Cluj-Napoca. A fost arestat în 1946, în timpul mişcărilor studenţeşti din Cluj-Napoca şi a trecut, condamnat, prin  închisorile din Văcăreşti, Jilava şi Sibiu. În 1958 a fost condamnat la moarte, sentinţă comutată ulterior în muncă silnică pe viaţă.
ANTONESCU, Elena.
      
Din Drobeta-Turnu Severin, născută în 1916. A fost deportată la Dropia, în Bărăgan, pe 18 iunie 1951.
ANTONESCU, Elena.
      
Născută în 1894. A fost condamnată.
ANTONESCU, Elena.
      
Fiziciană (sora lui George Manu), născută în 1914. În anul 1950 a fost  condamnată la 7 ani de temniţă grea şi a trecut prin M.A.I. şi închisorile din Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
ANTONESCU, Emilia.
      
Născută în 1888. A murit în 1962 în temniţa de la Miercurea-Ciuc.
ANTONESCU, Ervin E.
      
Profesor universitar de drept la Academia Comercială şi avocat, născut pe 30 august 1903 la Tuşnad. A fost arestat pe 18 august 1955 şi condamnat la 8 ani de închisoare. A murit la Aiud pe 6 iunie 1959.
ANTONESCU, Filofteia.
      
Născută pe 29 aprilie 1916. A fost arestată (împreună cu soţul ei, conferenţiar de matematică la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti) şi a fost închisă în penitenciarul din Mislea. În 1960 se afla grav bolnavă la Miercurea-Ciuc.
ANTONESCU, Gheorghe.
      
Medic la spitalul din Tutova. A fost condamnat.
ANTONESCU, Gheorghe.
      
Inginer din industria minieră (de la Creditul Minier). A fost condamnat, în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Pop - Bujoi - Manu.
ANTONESCU, Gheorghe.
      
A fost condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Iaşi. A trecut prin penitenciarul din Suceava şi a ajuns pe 22 aprilie 1949 la închisoarea din Piteşti, unde a făcut parte din grupul celor care au început acţiunea de reeducare a deţinuţilor.
ANTONESCU, Gheorghe.
      
A murit în 1963 la Gherla.
ANTONESCU, Gheorghe.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANTONESCU, Gheorghe.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
ANTONESCU, Gherasie.
      
Preot ortodox din Gângiova, judeţul Dolj. A fost arestat în 1959, condamnat şi trimis în Bălţile Brăilei. A murit după eliberare.
ANTONESCU, Ghiţă A.
      
Născut pe 15 aprilie 1882 la Focşani. A fost arestat pe 29 aprilie 1949 şi condamnat pentru participare la acţiuni îndreptate împotriva regimului comunist. A murit la Gherla pe 3 iunie 1953.
ANTONESCU, Gil.
      
S-a aflat, după 1960, în închisoarea din Aiud.
ANTONESCU, Ion.
      
Mareşal al României, născut pe 2 iunie 1882 la Piteşti, şef al biroului de operaţii al Marelui Cartier General în primul război mondial, ataşat militar la Paris, Londra şi Bruxelles, comandant al Şcolii Superioare de Război şi şef al Marelui Stat Major, conducătorul statului în perioada 4.09.1940-23.08.1944. A condus România într-o perioadă dramatică, fiind obligat să aleagă între cele două puteri imperialiste agresoare, Rusia bolşevică şi Germania nazistă. În 1941 (22 iunie) a spus: „Ostaşi... Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna... Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Pe 23 august 1944 a fost arestat în Palatul Regal şi predat autorităţilor de ocupaţie sovietică, până în aprilie 1946, când a fost adus pentru a fi judecat de „Tribunalul Poporului. La simulacrul de proces care i s-a înscenat a declarat printre altele: ...Nici un evreu fugit din Transnistria şi apoi judecat în Ţară nu a fost executat..., „...Despre comunişti: aceştia nu erau cu Ţara. Le-am oferit să plece în Uniunea Sovietică, pe care o considerau patria lor. Cui a vrut, i-am dat voie să plece. Pe cei notorii i-am găsit în lagăre sau în închisori cu condamnări vechi. Eu nu i-am persecutat.... După parodia de judecată din mai 1946, Ion Antonescu, împreună cu alţi trei colaboratori, a fost condamnat la moarte. Execuţia a avut loc la 1 iunie 1946 în închisoarea din Jilava.
ANTONESCU, Ion.
      
A fost condamnat în 1949 la 10 ani de muncă silnică, acuzat că a fost membru al organizaţiei „Pentru patrie şi rege, care tipărea manifeste şi ducea o activitate anticomunistă în Banat. A trecut, închis, pe la Timişoara şi Gherla.
ANTONESCU, Ion.
      
Născut în 1919 la Văculeşti, judeţul Botoşani. A făcut acte de bravură în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind decorat şi avansat în grad. În 1952 a fost arestat şi torturat la Jilava de o femeie căpitan (Rhami) pentru a-şi recunoaşte vinovăţia privind omorârea a 21 de sovietici. Deşi au existat doi martori care i-au probat nevinovăţia, a fost chinuit timp de 3 ani.  
ANTONESCU, Ion.
      
Avocat din comuna Pârscov, judeţul Buzău. A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Canal. A murit în temniţă în 1953.
ANTONESCU, Maria (Mia) Gh.
      
Născută pe 9 octombrie 1903 la Bucureşti. A fost arestată pe 25 ianuarie 1951, condamnată la 10 ani de muncă silnică şi închisă la Jilava, Mislea şi Văcăreşti. A murit de meningită la Văcăreşti, în 23 aprilie 1957 (cu puţin timp înainte de expirarea pedepsei).
ANTONESCU, Maria T.
      
Soţia mareşalului Ion Antonescu, născută pe 3 noiembrie 1892 la Calafat. A fost arestată imediat după 23 august 1944 şi, pentru a doua oară, în 1950. În 1955 a fost scoasă de sub urmărire penală si trimisă de la Mislea, cu domiciliu obligatoriu, fără condamnare, în Bărăgan la Lăţeşti, până la 18 august 1964, când s-a îmbolnăvit grav din cauza condiţiilor de detenţie şi a fost internată în spital, unde a murit (pe 22 octombrie). 
ANTONESCU, Mihai A.
      
Profesor de drept internaţional la Facultatea de Drept din Bucureşti, născut pe 18 noiembrie 1904, la Nucet, judeţul Dâmboviţa, fost vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (24.01.1941- 23.08.1944), ministru de Externe, de Justiţie şi de Propagandă. Pe 23 august 1944 a fost arestat în Palatul Regal, fiind predat autorităţilor sovietice. A revenit în aprilie 1946, când a fost judecat şi condamnat la moarte, fiind executat la Jilava pe 1 iunie 1946, în lotul mareşalului Ion Antonescu. 
ANTONESCU, Nicolae.
      
Din Bucureşti. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
ANTONESCU, Nistor.
      
A fost arestat şi condamnat, împreună cu mai mulţi ţărani, în timpul revoltei care a izbucnit în judeţul Vrancea pe 23 iulie 1953.
ANTONESCU, Petre I.
      
Fost moşier, născut pe 17 aprilie 1893 la Tecuci. După expirarea pedepsei a fost trimis în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, unde a murit în 1962.
ANTONESCU, Radu.
      
Din Drobeta-Turnu Severin, născut pe 7 februarie 1939. A fost deportat, împreună cu mama sa, la Dropia, în Bărăgan, pe 18 iunie 1951.
ANTONESCU, Vasile.
      
Senator liberal (cumnatul lui Constantin C. Giurescu). A fost arestat în 1950 şi a murit în temniţă în 1952.
ANTONESCU, Virgil.
      
Arhitect (cumnatul lui George Manu), născut la Bucureşti în 1909. În 1948 a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică şi a stat închis la Jilava, Aiud şi Peninsula.
ANTONI, Dumitru.
      
Student la Drept, născut pe 4 iunie 1925 la Roman, participant la manifestaţiile studenţeşti din 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946, delegat al P.N.Ţ. în judeţ, în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946. A fost arestat pe 15 august 1949 pentru activitate ţărănistă, după dizolvarea partidului, anchetat timp de 6 luni şi eliberat în 15 martie 1950. A fost arestat din nou pe 15 august 1952 şi închis timp de 2 ani la Ghencea, Galeş şi Peninsula.
ANTONIAC, Ion.
      
Din Ploieşti. A fost arestat în 1945, în legătură cu o organizaţie constituită la Ciucaş.
ANTONIADE.
      
Poliţist. A trecut, arestat în 1949, prin închisorile din Jilava şi Făgăraş.
ANTONIADE.
      
Avocat. A trecut, condamnat, după 1950, pe la Canal.
ANTONIADE, Nicolae M.
      
Născut în 27 august 1895 în Grecia. A fost arestat pe 13 aprilie 1961 de Securitatea din Bucureşti şi a murit în timpul anchetei, pe 24 iunie 1961.
ANTONICĂ, Anaclet A.
      
Ţăran din comuna Hălăuceşti, judeţul Iaşi, condamnat în 1949. S-a aflat în 1951 la Canal.
ANTONIU.
      
Avocat, fost prefect de Bacău. A fost arestat în martie 1960.
ANTONIU, Dionisie.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ANTONIU, Gheorghe.
      
Colonel. În 1950 se afla, condamnat, în penitenciarul din Jilava.
ANTONIU, Ion.
      
Ofiţer din Ploieşti. A fost condamnat într-un lot de tineret ţărănist din Ploieşti şi închis la Peninsula în perioada 1951-1952. A mai fost anchetat în 1957 (fără a fi condamnat).
ANTONIU, Ion.
      
Lăcătuş, născut în 1912 la Moviliţa, judeţul Vrancea. A fost condamnat de două ori (prima condamnare fiind de 5 ani şi a doua de 25 de ani de muncă silnică).
ANTONIU, Lucia.
      
Născută pe 27 octombrie 1943 în Pantelimon, judeţul Constanţa. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
ANTONIU, Mihai.
      
Şeful poliţiei din Bârlad. A fost împuşcat mortal de locotenentul sovietic Mihail Mihailovici Krugulov pe 25 octombrie 1945.
ANTONIU, Vasile.
      
Medic. A fost arestat în 1958, chinuit de Securitatea din Uranus, închis la Jilava şi trimis la muncă forţată la Salcia şi în Bălţile Dunării. A fost şeful secţiei de chirurgie la Spitalul C.F.R. Witing din Bucureşti.
ANTONOVICI.
      
Partizan din Bucovina. A murit în luptele de la Muntele Cerbu în aprilie 1945.
ANUNCIN, Giura.
      
Din comuna Sânpetru Mare, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Răchitoasa, în Bărăgan.
ANUŢA.
      
Numită astfel de cei din Spitalul Văcăreşti. Adusă în spital de Securitate, în vara anului 1957, cu membrele inferioare paralizate, a murit după 2-3 săptămâni.
APAN, Petru.
      
Ţăran din comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A fost arestat deoarece a participat la mişcarea ţărănească din 1958 îndreptată împotriva colectivizării.
APARASCHIVEI, Teodor V.
      
Militar din Moşna, judeţul Iaşi, născut în 1903. A fost condamnat în 1953 şi a murit la Aiud pe 4 martie 1954.
APAZ, Neriman.
      
Născut pe 4 noiembrie 1926 la Tătaru, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
APĂSCĂLOAIE, Marcel A.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
APĂVĂLOAIE, Constantin (Costache).
      
Student din Fălticeni. În 1948 a fost arestat, închis în penitenciarul din Suceava, fiind apoi supus la acţiunea de reeducare în închisoarea din Piteşti.
APETRA, Victor.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
APETREI, Gheorghe T.
      
Agricultor din Pomârla, judeţul Botoşani, născut în 1907 la Furcata, Basarabia. A murit pe 6 decembrie 1952 în colonia 5 Culme.
APETROAIEI, Puiu.
      
Muncitor, arestat în timpul revoltei din Braşov din 15 noiembrie 1987. După ce a fost chinuit de Securitate, a fost deportat la un C.A.P. din comuna Gropniţa, judeţul Iaşi.
APOLZAN,  Bujor I.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
APOLZAN, Nicolae.
      
Ţăran, născut pe 7 iulie 1911 în Mănărade, judeţul Alba. A fost condamnat la 1 an de închisoare corecţională pentru agitaţie publică.
APOLZAN, Octavian.
      
A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava. A trecut apoi prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti.
APOLZAN, PETRU
      
. Arestat la 15 august 1952. Deţinut administrativ la Canal (Valea Neagră) şi Borzeşti. Eliberat în februarie 1954.
APOLZAN, Sabina.
      
Originară din Sibiu. Arestată la 15 august 1952 şi eliberată în iunie 1954. A  trecut ca deţinut administrativ, pe la Piteşti, Ghencea, Pipera şi Dumbrăveni.
APOLZAN, Victor.
      
Student. A trecut prin operaţiunea de reeducare practicată în penitenciarul din Piteşti.
APOPUŞOAIE, Gheorghe M.
      
Din Mirosloveşti, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
APOSTOL.
      
Învăţător din judeţul Argeş. A fost urmărit ani de zile ca partizan din grupul Ţuici. A stat într-o ascunzătoare până când n-a mai putut suporta o astfel de viaţă chinuită şi s-a predat.
APOSTOL, Apostol.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
APOSTOL, Aurica.
      
Născută pe 19 iulie 1924 la Măgurele, judeţul Tulcea. A stat 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
APOSTOL, Constantin.
      
Din Filipeştii de Pădure. În iulie 1950 i-a instigat pe ţărani împotriva treieratului în comun şi a dispărut apoi din comună, deoarece era pus sub urmărire.
APOSTOL, Constantin.
      
Profesor. A fost condamnat (administrativ) şi a trecut în perioada 1951-1953 prin lagărul de la Midia.
APOSTOL, Constantin.
      
Student la Institutul de Petrol şi Gaze. A fost arestat în 1952 şi trimis la muncă forţată la Bicaz.
APOSTOL, Corina.
      
Din Roman. A fost anchetată de Securitatea din Iaşi.
APOSTOL, Cristea.
      
Ţăran din Vadu Roşca, judeţul Vrancea. A fost rănit în timpul revoltei izbucnite în comună pe 4 decembrie 1957 şi anchetat de Securitatea din Galaţi.
APOSTOL, Dumitru Gh.
      
Profesor de latină la Liceul „I. Brătianudin Piteşti, născut pe 25 februarie 1905 la Ţuici, judeţul Argeş, conducătorul unui grup de rezistenţă de pe Valea Topologului, în legătură cu partizanii de la Arnota. A fost arestat pe 21 mai 1949 şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică. La scurt timp după proces, a fost ridicat din închisoarea din Piteşti (de căpitanul de securitate Cârnu) şi împuşcat la marginea comunei natale, în decembrie 1949 (moartea sa a fost anunţată abia în 1972).
APOSTOL, Dumitru.
      
Ţăran, membru al P.N.L., declarat chiabur. A fost arestat de Miliţie pentru că în iulie 1950 a refuzat să-şi treiere grâul pe arie, preferând să facă această operaţie manual, acasă.
APOSTOL, Gheorghe.
      
Învăţător din judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952, închis la Târgu Ocna şi trimis pe 26 octombrie 1952 la Canal, fiind condamnat (administrativ) la 2 ani de detenţie.
APOSTOL, Gheorghe M.
      
Învăţător din Bogza, judeţul Vrancea, născut pe 8 aprilie 1894, membru în comitetul judeţean al P.N.Ţ. A fost arestat pe 6 august 1952 şi a murit în timpul anchetei, pe 20 decembrie 1952.
APOSTOL, Iana.
      
Din Dobrogea, născută pe 2 mai 1932 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
APOSTOL, Ilie.
      
Născut pe 18 aprilie 1937 la Stoeneşti, judeţul Giurgiu. A fost arestat pe 23 ianuarie 1957, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi a executat 3 ani de închisoare la Jilava.
APOSTOL, Ion.
      
Originar din Dragoslavele, judeţul Argeş. Profesor de teologie. A fost condamnat în 1949.
APOSTOL, Ion.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
APOSTOL, Maricica.
      
A fost condamnată în 1949 la 10 ani de închisoare şi a trecut, închisă, prin penitenciarele din Jilava şi Mislea.
APOSTOL, Mihai.
      
Născut pe 22 noiembrie 1919 în comuna Cărpiniş, aproape de Jimbolia, judeţul Timiş. A fost arestat de Securitate şi trimis, în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
APOSTOL, Mihai.
      
Preot ortodox. A fost arestat în 1960 şi condamnat.
APOSTOL, Neculai.
      
Din Vânători, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
APOSTOL, Ovidiu.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
APOSTOL, Pandele.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
APOSTOL, Paris  Gh.
      
Din Dobrogea, născut pe 20 august 1912 în Bulgaria. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
APOSTOL, Paul P.
      
Medic veterinar la abatorul din Constanţa, născut pe 12 august 1912 la Slobozia, judeţul Ialomiţa. A fost arestat pe 19 iulie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 10 ani de muncă silnică, pentru deţinerea de armament (sentinţa nr. 553/13.10.1949).
APOSTOL, Pavel.
      
Asistent la Universitatea din Cluj-Napoca, fost ziarist la „Tribuna nouă. A fost arestat de Securitatea din Cluj-Napoca în 1951.
APOSTOL, Sandu.
      
Din staţia C.F.R.- Barboşi. A fost condamnat, după 1948, cu un lot de legionari. A trecut prin închisorile din Galaţi, Jilava şi Aiud.
APOSTOL, Spiru.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
APOSTOL, Ştefan P.
      
Născut pe 28 februarie 1923 la Dulceşti, lângă Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 15 decembrie 1961 şi eliberat în 1964, pe baza decretului de graţiere din acelaşi an.
APOSTOL, Ştefan.
      
Preot franciscan din Moldova. A fost condamnat în 1949 pentru credinţă şi a trecut prin închisorile din Gherla şi Aiud, unde a murit.
APOSTOL, Vasile.
      
Din Constanţa. A trecut, închis, pe la Peninsula şi i-a ajutat mult pe cei din lagăr, în perioada 1950-1953.
APOSTOL, Vasile.
      
Din Ploieşti. A fost arestat în 1949 şi închis la Târgşor şi Canal.
APOSTOL, Vasile.
      
Sudor specialist la Leonida, în Bucureşti. A fost arestat în 1948 şi condamnat la 7 ani de închisoare de Tribunalul Militar Constanţa. A trecut, închis, pe la Peninsula, Gherla şi Aiud.
APOSTOL, Virginica.
      
Născută pe 30 decembrie 1952 în domiciliu obligatoriu la Bicaz, unde a stat 1 an şi 3 luni.
APOSTOLACHE, Zaharia.
      
A stat închis la Aiud şi Baia Sprie.
APOSTOLEANU, Ion I.
      
Născut pe 21 noiembrie 1921 la Hârşova. A fost condamnat la 4 ani de închisoare. După executarea pedepsei, a mai stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
APOSTOLESCU.
      
Student. A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava şi Piteşti, unde a făcut parte din primul grup de bătăuşi, alături de Ţurcanu, Ciuceanu, Călinescu şi Mărtinuş.
APOSTOLESCU, Coco.
      
Comandor de marină. A trecut, condamnat în 1949, pe la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
APOSTOLESCU, Emilia C.
      
Moşiereasă, născută pe 11 octombrie 1888 la Fălciu. A trecut, închisă, pe la Mislea şi Dumbrăveni şi a murit pe 1 ianuarie 1962 în închisoarea din Miercurea-Ciuc.
APOSTOLESCU, Gheorghe.
      
Economist la I.A.R. Braşov. A fost arestat în 1948, chinuit în anchetele Securităţii din Braşov, condamnat în 1949 şi trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia.
APOSTOLESCU, Gheorghe.
      
Comerciant din Piaţa Dămăroaia. A fost arestat în legătură cu manifestaţia din 8 noiembrie 1945.
APOSTOLESCU, Gheorghe.
      
Lăcătuş din Timişoara, născut pe 2 iulie 1922. A fost trimis, în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
APOSTOLESCU, Ion St.
      
  Născut în 21 decembrie 1882 la Focşani. A fost arestat de Securitate pe 15 octombrie 1952 pentru propagandă contra regimului. A murit în timpul anchetei în 1952 (din arhiva Securităţii rezultă că s-a sinucis).
APOSTOLESCU, Ion.
      
Contabil la I.A.R. Braşov. A fost arestat şi a trecut, în perioada 1951-1953, pe la lagărul de la Midia.
APOSTOLESCU, Tuliu.
      
Comisar şef din Galaţi. A fost omorât de sovietici pe 25 ianuarie 1945 (în clădirea Poliţiei).
APOSTOLESCU, Vasile.
      
Colonel de stat major, născut pe 1 ianuarie 1900 la Călăraşi. A urmat  Dreptul la Iaşi şi a primit ordinul „Mihai Viteazulpentru merite deosebite. A fost arestat în martie 1950, anchetat timp de 5 ani sub tortură şi judecat de Tribunalul Militar într-un proces înscenat (fără probe). Eliberat în 1955, a murit în acelaşi an din cauza tratamentului la care a fost supus de Securitate.
APOSTOLESCU, Zaharia.
      
A trecut, condamnat, pe la Gherla şi Baia Sprie.
APOSTOLINI, Iani.
      
Partizan din Bucovina. A fost împuşcat pe 16 decembrie 1949 în luptele cu Securitatea de pe Muntele Bancu.  
APOSTOLIU, Dimitrie.
      
Originar din Sibiu, fost redactor la „Dreptateaîn 1945. A încercat în 1948 să fugă în Turcia, cu o barcă, dar a fost prins la Varna şi condamnat pentru trecerea frauduloasă a frontierei.
APOSTOLU, Ioan D.
      
Preot din Feredeni, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 5 mai 1947 şi închis la Gherla.
APOSTU, Gheorghe.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
APOSTU, Ion.
      
Preot ortodox, născut la Hârlău în 1921, paroh în Deleni, judeţul Iaşi. A fost condamnat în 1958, pentru „uneltire contra ordinii socialeşi a murit la Aiud.
APOSTU, Ion.
      
Student. A fost condamnat în 1948 şi a trecut în 1950 prin acţiunea de reeducare practicată în penitenciarul din Piteşti.
APOSTU, Ion.
      
Student teolog din Orăştie. A fost condamnat, iar în 1951 se afla la Peninsula.
APOSTU, Maricica.
      
A fost condamnată în 1950 la 10 ani de închisoare.
APOSTU, Victor.
      
Din Tecuci. A fost condamnat.
APREOTESEI, Gavril Gheorghe.
      
Din comuna Taşca, judeţul Neamţ. A fost omorât de un grup de secui în septembrie 1944.
ARAGIAN, Lazăr.
      
Din Checea, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 ianuarie 1951 la Frumuşiţa.  
ARAGIAN, Vesa.
      
Din comuna Beregsău Mic, judeţul Timiş. A fost deportat la Răchitoasa, pe 18 iunie 1951, împreună cu membrii familiei: Miliţa, Neva şi Slobodan.
ARAGIANSCHI, Crista.
      
Din Diniaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, împreună cu membrii familiei: Marina, Bata, Lelena şi Biliana.
ARAGIANSCHI, Iulia.
      
Ţărancă din Rudna, judeţul Timiş. A fost deportată în 18 iunie 1951 la Olaru, unde a şi murit.
ARAGIANSCHI, Milan.
      
S-a născut în Bărăgan, cu părinţii deportaţi.
ARAGIANSCHI, Miloş.
      
Din Rudna, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1851 la Olaru, împreună cu membrii familiei: Radinca, Slobodan, Bora, Nicola şi Iulcat.
ARAMĂ, Constantin.
      
Ţăran din Ciucurova, judeţul Tulcea, născut pe 14 decembrie 1924. A fost arestat în 1949 ca participant la mişcarea de rezistenţă dobrogeană şi condamnat la 3 ani de închisoare.
ARAMĂ, Constantin C.
      
  Poliţist, născut pe 30 august 1900 la Horodiştea, judeţul Botoşani. A murit pe 6 aprilie 1962 în domiciliu obligatoriu, după ce trecuse prin închisori.
ARAMĂ, Ecaterina C.
      
Fiica lui Constantin Aramă din Horodiştea, judeţul Botoşani. A fost arestată pe 18 martie 1949 pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontiereişi a murit în acelaşi an în Spitalul Central din Iaşi.
ARAMĂ, Nicolae.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ARAMĂ, Ştefan.
      
Din Constanţa. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Constanţa. A murit în închisoare după 13 ani de detenţie.
ARAMĂ, Ştefan Şt.
      
Inginer. A fost arestat şi a stat închis la Constanţa, Jilava şi Baia Sprie (tatăl său, Ştefan Aramă, arestat împreună cu el, a murit în închisoare).
ARAMĂ, Ştefan V
      
. Născut pe 25 iulie 1934 la Galaţi. A fost arestat pe 29 august 1958 şi condamnat pe 3 martie 1959 la 25 de ani de muncă silnică.
ARAMĂ, Vasile R.
      
Născut pe 23 noiembrie 1908 la Tichileşti, judeţul Brăila. A fost condamnat pe 18 septembrie 1948 şi arestat, pentru a doua oară, pe 30 iulie 1958.
ARAMIS, Vanghele.
      
Din Constanţa. A fost arestat în 1958, cu un grup de greci, fiind condamnat în acelaşi an de Tribunalul Militar Constanţa pentru activitate îndreptată împotriva regimului.
ARAPU, Constantin.
      
Inginer. A murit în închisoare.
ARAPU, Constantin I.
      
Născut în 27 februarie 1885 la Botoşani. A fost arestat pe 15 august 1949 şi a murit pe 27 august 1954 la Ocnele Mari.
ARAPU, Petre.
      
A trecut în 1950 prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti.
ARAPU, Petre.
      
Student. A fost arestat în mai 1948 de Securitatea din Braşov şi condamnat la 15 ani de muncă silnică.
ARĂU, Costea S.
      
Din Dobrogea, născut pe 15 octombrie 1905 în Bulgaria. A fost arestat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din regiune.
ARĂU, Gheorghe Gioga St.
      
Ţăran macedonean, născut pe 1 ianuarie 1920 şi stabilit în 1940 în localitatea Panduru, judeţul Tulcea. A participat, în comitetul de organizare, la înfiinţarea în martie 1948 a mişcării de rezistenţă din pădurile Babadagului. După ciocnirea de la Cobadin (în care Gogu Puiu, înconjurat de Securitate, s-a sinucis),  a fost arestat - în noaptea de 29/30 iulie 1949 - şi împuşcat la marginea satului Panduru.
ARBORE, Ion D.
      
Preot ortodox din comuna Dimăcheni (în prezent Corlăteni, judeţul Botoşani), născut în 1889. A fost deţinut politic în perioada 1947-1948 la Dorohoi, Suceava, Jilava şi Gherla, iar în perioada 15.08.1952-1953 la Botoşani, Suceava şi Galeş. A murit în 1956. 
ARBORE, Ion P.
      
General de brigadă, născut pe 23 februarie 1892 la Cucuteni, judeţul Iaşi, numit pe 14 iulie 1943 subsecretar de stat pentru aprovizionarea populaţiei şi armatei, şeful Statului Major al Armatei a III-a. A fost arestat în 1946 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, fiind închis în penitenciarele din Jilava, Aiud şi Văcăreşti, unde a murit pe 25 decembrie 1954. 
ARBOREANU, Ecaterina.
      
Născută pe 22 august 1921 la Lenauheim, judeţul Timiş. În  18 iunie 1951 a fost deportată în Bărăgan.
ARBOREANU, Mircea.
      
Ţăran din comuna Lenauheim, judeţul Timiş. A fost arestat, împreună cu soţia, şi trimis în Bărăgan în iulie 1951.
ARCADE, Florea.
      
Elev-plutonier din Ilişeşti, judeţul Suceava, partizan în grupul condus de Macoveiciuc. A fost arestat de N.K.V.D. şi Siguranţă, în noaptea de 27/28 iulie 1945, prin trădarea lui Simion Tudosi. A fost judecat de Curtea Marţială a Corpului IV Teritorial şi condamnat (sentinţa nr. 1161/12.09.1946).
ARCAN, Catinca Ecaterina.
      
Călugăriţă de la Mănăstirea Vladimireşti, născută pe 9 septembrie 1921 la Vadu Roşca, judeţul Vrancea. A fost arestată în 1957 şi a murit la Securitatea din Galaţi.
ARCAN, Gheorghe.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
ARCAN, Ion.
      
Născut în 1943. Ąmpuşcat pe 4 decembrie 1957, la vârsta de 14 ani, în timpul revoltei ţărăneşti de împotrivire la colectivizare din Vadu Roşca, judeţul Vrancea. Deschiderea focului asupra sătenilor s-a soldat cu opt morţi, numele lor fiind înscris pe un monument.
ARCANU, Dumitru.
      
Ţăran din Vadu Roşca, judeţul Vrancea. A fost arestat pe 4 decembrie 1957 ca participant la revolta ţărănească din comună şi bătut bestial de Securitatea din Galaţi, fiind apoi condamnat. 
ARCHER, Samuel.
      
În octombrie 1948 se găsea, condamnat, în închisoarea din Jilava.
ARCHIDEAN, Ion I.
      
Mecanic sondor, născut pe 17 mai 1908 în judeţul Cluj. A fost arestat pe 23 august 1950 şi a murit la Gherla pe 24 iunie 1958.
ARCHIP, Victoria.
      
Din judeţul Galaţi. A trecut prin mai multe închisori.
ARCHIROPOL, Ion.
      
Învăţător din Oltina, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Jilava, Aiud şi Gherla.
ARCUŢ, Grigore.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ARDEI, Gheorghe.
      
Ţăran din Domneşti, judeţul Argeş, născut în 8 octombrie 1901, colaborator al colonelului Arsenescu în cadrul mişcării de rezistenţă. A fost arestat pe 14 aprilie 1949, chinuit la Securitatea din Piteşti (de cpt. Cârnu), condamnat la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 478/11.05.1950) şi închis la Piteşti, Jilava şi Gherla. A murit pe 15 octombrie 1951, în urma traumatismelor suferite în timpul anchetei.
ARDEIAŞ, Marin I.
      
Cizmar, născut în 12 februarie 1900. A murit în închisoare pe 31 martie 1958.
ARDELEA, Constantin.
      
S-a născut în 1913. A murit în 1964.
ARDELEA, Gheorghe.
      
Din Bucureşti (Str. Cezar Bolliac). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
ARDELEAN, Dumitru.
      
Ţăran din comuna Dragomireşti, judeţul Maramureş. A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Cluj-Napoca şi închis la Peninsula.
ARDELEAN, Ion.
      
Funcţionar, născut în 1917 la Sântandrei, Bihor. A fost chinuit de Securitatea din Oradea şi condamnat la 5 ani de închisoare.
ARDELEAN, Ion.
      
A murit în 1958 la Gherla.
ARDELEAN, Ion. N
      
ăscut pe 22 aprilie 1929 la Fâneţe, în Ţara Moţilor. A fost arestat în 1952 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de temniţă grea (sentinţa nr. 1/3.01.1953), fiind trimis în continuare, în 1964, cu domiciliu obligatoriu la Fundata, comuna Perieţi, judeţul Ialomiţa.
ARDELEAN, Maria.
      
S-a născut la 22 martie 1903 în comuna Supuru de Jos. A fost condamnată de Judecătoria din Satu Mare la 4 ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în închisorile din Mislea şi Târgşor.
ARDELEAN, Petru.
      
Din Reşiţa (Str. Eftimie Murgu nr. 18). A fost arestat pe 15 august 1954 şi trimis în colonia de muncă forţată de la Peninsula, unde a stat 2 ani.
ARDELEANU.
      
Din Piatra-Neamţ. A fost condamnat şi a stat închis la Aiud.
ARDELEANU.
      
Cioban, unul dintre membrii mişcării de rezistenţă din munţi. A murit la Gherla în perioada 1953-1954.
ARDELEANU, Augustin.
      
Student din judeţul Sălaj. A fost arestat şi condamnat în 1949.
ARDELEANU, Domnica.
      
Născută pe 15 mai 1914 la Poiana Sărată. A fost condamnată.
ARDELEANU, Dumitru.
      
Din Arad. A fost condamnat.
ARDELEANU, Gheorghe.
      
Student din Cluj-Napoca. A fost arestat în 1948, chinuit în anchetele Securităţii şi închis în penitenciarele din Piteşti şi Târgu Ocna (unde a ajuns în 1950, bolnav de T.B.C.).
ARDELEANU, Gheorghe.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ARDELEANU, Hedviga.
      
Din Arad. A fost condamnată.
ARDELEANU, Ileana.
      
Funcţionară în comuna Mişca, judeţul Arad. A fost arestată în decembrie 1956 ca implicată în mişcarea de rezistenţă a lui Adrian Mihuţ. A fost condamnată în 1957, de Tribunalul Militar Timişoara, la 10 ani de muncă silnică (cu lotul Adrian Mihuţ).
ARDELEANU, Ilie.
      
A fost condamnat în 1948 şi închis în penitenciarul din Gherla, după 1949.
ARDELEANU, Ilie E.
      
Ţăran, născut în 10 iulie 1896 la Pecica, judeţul Arad. A fost arestat pe 16 august 1952 şi închis la Galeş, unde a murit pe 21 august 1953.
ARDELEANU, Ion.
      
A murit în 1952 la Gherla.
ARDELEANU, Iuliu.
      
Preot greco-catolic în Iapa şi apoi în Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, născut pe 8 septembrie 1888 la Băbăşeşti, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a P.N.Ţ. A fost arestat pe 13 februarie 1952 şi a murit la Peninsula pe 2 martie 1953.
ARDELEANU, Leon.
      
Locotenent. A fost împuşcat, pentru răzvrătire împotriva guvernului, la Gherla, în 1960.
ARDELEANU, Lucian.
      
Din Bucureşti. A fost arestat.
ARDELEANU, Maria.
      
Din Cluj-Napoca. A fost internată într-un lagăr de muncă forţată, pentru 24 de luni, prin Decizia M.A.I. nr. 377/30.08.1951, pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950.
ARDELEANU, Matei.
      
Din Arad. A fost condamnat.
ARDELEANU, Nicolae.
      
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
ARDELEANU, Nicolae.
      
Preot din judeţul Bihor. A fost arestat în aprilie 1945 la Caracal.
ARDELEANU, Petre.
      
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
ARDELEANU, Petre N.
      
Şef de cuib legionar, născut în 25 martie 1895 la Perieţi, Ialomiţa. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi internat pentru 2 ani în lagărul de muncă forţată de la Midia, unde a stat de fapt 4 ani şi a murit pe 27 aprilie 1952.
ARDELEANU, Roman.
      
Din Arad. A fost condamnat.
ARDELEANU, Saşa (Alexandru).
      
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla. Fiind considerat reeducat a fost folosit de oamenii lui Eugen Ţurcanu pentru a aduna informaţii despre deţinuţii din atelierele închisorii (el lucrând la magazia de alimente).
ARDELEANU, Ştefan.
      
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 27 iulie 1913. A fost deportat în Bărăgan în 1951.
ARDELEANU, Teodor.
      
Din Tecuci. A fost condamnat.
ARDEU.
      
Preot ortodox din satul Pricaz, judeţul Hunedoara. A stat închis în 1958 la Securitatea din Deva.
ARGATU, Ilarion.
      
Călugăr la Mănăstirea Căldăruşani. A fost arestat şi închis pentru atitudinea sa de împotrivire la ateism.
ARGENTI, Ana.
      
A fost arestată în 1947 şi a trecut, pe la Ministerul de Interne, Văcăreşti şi Mislea.
ARGEŞ, Radu.
      
Scriitor. A fost arestat şi condamnat.
ARGETOIANU, Constantin.
      
Născut în 1871 la Craiova, doctor în fizică, licenţiat în drept la Paris, secretar şi consilier de legaţie la Viena, senator, ministru de Justiţie (1918), de Finanţe (1920), de Interne (1920-1921), al Agriculturii (1927), de Industrie şi Comerţ (1938), Consilier regal şi prim-ministru (1939). A fost arestat pe 5/6 mai 1950 şi închis la Sighet, unde a murit pe 6 februarie 1952  în  (în celula nr. 12).
ARGHIR, Mircea.
      
Născut pe 3 iunie 1954 în domiciliu obligatoriu, în care a stat 2 ani şi 2 luni, după care a venit, împreună cu părinţii, în comuna Valu lui Traian, judeţul Constanţa.
ARGHIR, Nicolae.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 3 septembrie 1921 în localitatea Vasile Alecsandri, judeţul Tulcea. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
ARGHIR, Nicolae C.
      
Moşier, născut în 23 iulie 1893 la Bârlad. A murit în închisoare în 1958.
ARGHIR, Sultana.
      
Născută pe 3 martie 1893 în localitatea Vasile Alecsandri, judeţul Tulcea. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
ARGHIRESCU.
      
Elev din Piatra-Neamţ. A fost arestat când avea 16 ani, iar în 1952, la Cernavodă, a rămas fără trei degete în urma unui accident. Deoarece a adus ziare din exterior pentru deţinuţi, a fost chinuit de ofiţerul politic Zamfirache, care l-a bătut peste degetele nevindecate pentru a afla de la cine primea ziarele, nereuşind însă să-l determine să trădeze.
ARGHIRESCU, Alexandru.
      
A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în Piaţa Palatului Regal.
ARGHIRESCU, Nicolae.
      
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
ARGHIROPOL, Ion.
      
Învăţător din Oltina, judeţul Constanţa. A stat închis la Gherla şi Minele de plumb.
ARGHIROPOL, Pompiliu.
      
Inginer. A fost arestat pe 29 iulie 1952 şi condamnat în septembrie, acelaşi an, de Tribunalul Militar Constanţa, în urma unui proces înscenat.
ARGINT.
      
Preot ortodox la biserica din Drumul Sării. A fost condamnat.
ARGINT, Dumitru.
      
Preot ortodox la Biserica Văcăreşti din Bucureşti, născut pe 16 iunie 1907 în comuna Ţişcani, judeţul Vrancea. A fost arestat în 1948 pentru multiplicarea de publicaţii interzise şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 303/8.03.1949) la 4 ani şi 6 luni de închisoare, pedeapsă suplimentată apoi cu încă 5 ani, dar a fost eliberat în 1954.
ARGINTARU, Haralambie.
      
Preot ortodox din parohia Cloşani, judeţul Gorj. A fost închis în perioada iulie 1959 - aprilie 1960.
ARGINTARU, Ştefan.
      
Originar din Negru Vodă, judeţul Constanţa. Fiind pus sub urmărire de Securitate, în 1948, a fugit la Bucureşti unde a lucrat ca fierar betonist. A fost arestat în 1951 şi închis la Poarta Albă.
ARHIDEANU, Ion.
      
Născut în 1900. A murit pe 24 iunie 1958 la Gherla.
ARHIP.
      
Student la Academia Comercială din Braşov. A fost arestat în 1948 şi supus operaţiunii de reeducare în penitenciarul din Piteşti, în 1950.
ARHIP, Mihai.
      
Din Godineşti. A fost internat pentru o perioadă de 24 de luni într-un lagăr de muncă forţată (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950), începând cu 20 septembrie 1951.
ARICIOAIE, Ion.
      
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a fost bătut de studenţii reeducaţi în 1950.
ARIF. Zulghefil C.
      
Născut pe 11 iunie 1918. A stat închis 1 an şi 2 luni.
ARINE, Remus.
      
Student la Electromecanică în Iaşi. A fost condamnat în 1949 şi se afla în 1952 la Poarta Albă.
ARION.
      
A fost arestată în februarie 1951 şi a fost judecată, împreună cu alte persoane arestate, în urma înscenării realizate în jurul Legaţiei Marii Britanii din Bucureşti.
ARION, Ilie.
      
Ţăran din Băişoara, judeţul Cluj. A fost condamnat, în 1950, la 2 ani de închisoare (împreună cu grupul partizanilor condus de căpitanul Ionescu-Diamandi) şi închis la Gherla.
ARION, Ion.
      
Moşier. A murit în penitenciarul din Jilava.
ARION, Mihail I.
      
Moşier, născut pe 21 iunie 1893 la Ploieşti. A fost torturat în timpul anchetei la Securitate şi a murit  la Jilava.
ARION, Oituz.
      
Din Tecuci. A fost condamnat.
ARION, Tache.
      
Din Tecuci. A fost condamnat.
ARION, Teodor.
      
A fost condamnat la 6 ani de temniţă grea, împreună cu lotul de partizani din Băişoara.
ARISTIDE, Despina.
      
Din Dobrogea, născută pe 5 iunie 1906 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 1 lună.
ARISTIDE, Jean.
      
Avocat din Fălticeni. A fost arestat în mai 1948, condamnat în octombrie 1948 de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Suceava şi Aiud, după care i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Pe 16 iunie 1959 i s-a înscenat un nou proces.
ARITON, Ion.
      
Fost membru al P.N.Ţ., născut pe 9 martie 1909, la Frumuşiţa, judeţul Galaţi. A fost arestat pe 19 august 1958, pentru că a încercat să-şi ascundă atelajele şi a manifestat adversitate faţă de colectivizare. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 506/10.10.1958) la 8 ani de închisoare şi confiscarea averii pentru „uneltire contra ordinii sociale.
ARITON, Luca.
      
Din Cernavodă, născut pe 19 ianuarie 1916 la Chindăreşti. A stat 3 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
ARITON, Virgil S.
      
Erou din primul război mondial, colonel în armată, născut pe 21 aprilie 1895. A fost arestat pe 11 ianuarie 1951 şi apoi pe 3 aprilie 1956 pentru activitate îndreptată împotriva regimului comunist. A murit pe 3 mai 1960 în temniţa din Gherla.
ARJOCEANU, Cireşica.
      
Din Târgu Jiu (văduva avocatului Arjoceanu, căsătorită cu generalul Alexandru Tătărăscu). A stat în stare de arest de la 11 aprilie 1952 până la 14 aprilie 1954 (în 1954 generalul a murit la Sighet). 
ARJOCEANU, Vasile.
      
Avocat din Târgu Jiu, deputat şi fruntaş al P.N.Ţ. din judeţul Gorj. A fost arestat pe 15 august 1949, chinuit de Securitatea din Craiova şi, condamnat, a trecut pe la Jilava şi Peninsula. 
ARMANDA, Gabriel.
      
Din Craiova. A fost condamnat.
ARMAŞ, Nistor.
      
Ţăran din Cornereva, judeţul Caraş-Severin, partizan în grupul colonelului Ion Uţă. A participat la luptele contra Securităţii de la Valea Roşului şi a fost rănit de soldaţii din Batalionul 9, condus de ofiţerii Dicescu şi Giughici Ristea (în timp ce ţăranul Horia Izbaşa a fost împuşcat mortal), reuşind să scape. Ulterior a fost arestat, condamnat şi închis în lagăre de muncă forţată, fiind semnalat la Peninsula.
ARMAŞU.
      
Profesor cu studii superioare în Franţa. A trecut, condamnat, prin Gherla.
ARMAŞU, Ion.
      
Ţăran din Plugova, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în Banat pentru sprijinul acordat partizanilor din Semenic şi a ajuns, condamnat în 1949, la închisoarea din Timişoara şi, în 1951, la Peninsula.
ARMAŞU, Petru I.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
ARMEANCA, Anton St.
      
Ţăran, născut pe 4 noiembrie 1907 în comuna Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman. A fost condamnat la 5 ani de lagăr, deoarece a acţionat în ianuarie 1961 pentru retragerea ţăranilor din colectivă.
ARMEANCA, Gherghina R.
      
Ţărancă, născută pe 5 decembrie 1910 în comuna Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman. A fost condamnată la 4 ani de lagăr, deoarece, în ianuarie 1961, s-a alăturat celor care cereau ieşirea din colectivă şi restituirea bunurilor care le aparţineau.
ARMEANCA, Iancu N.
      
Ţăran din Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman, născut pe 7 octombrie 1904. A fost condamnat la 4 ani de lagăr, deoarece, în ianuarie 1961, s-a alăturat celor care cereau restituirea cererilor de înscriere în colectivă.
ARMEANCA, Stan St.
      
Ţăran din Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman, născut pe 20 mai 1935. A fost condamnat la 5 ani de lagăr, deoarece, în ianuarie 1961, a pătruns cu forţa în primărie, cerând restituirea cererilor de înscriere în colectivă.
ARMEANU, Despa.
      
Din Dobrogea, născut pe 13 februarie 1922 în Grecia. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.
ARMEANU, Ilie.
      
Din Techirghiol, născut pe 28 iulie 1933 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani.
ARMEANU, Ivăniţă.
      
Din Techirghiol, născut pe 13 august 1930 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani.
ARMEANU, Marcel.
      
Elev. În 1948 a fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi închis în penitenciarul din Piteşti, unde a acceptat să facă parte din grupul deţinuţilor reeducaţi.
ARMEANU, Marcel.
      
Din Ocniţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost condamnat la 6 luni de închisoare (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950).
ARMEANU, Stere.
      
Din Techirghiol, născut pe 18 mai 1930 în Grecia. A stat, cu domiciliu obligatoriu, 1 an şi 9 luni.
ARMEANU, Steriana.
      
Din Dobrogea, născută pe 1 iulie 1931 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 9 luni.
ARMEANU, Tănase.
      
Din Dobrogea, născut pe 15 august 1928 în Grecia. A stat 1 an şi 9 luni cu domiciliu obligatoriu.
ARMEANU, Teodor.
      
Din Bârlad. A fost internat în lagăr pentru o perioadă de 1 an, prin Decizia nr. 377/30.08.1951 a M.A.I.
ARMEANU, Teodor.
      
Elev la Liceul „Roşca Codreanudin Bârlad. A fost condamnat prin sentinţa nr. 81/30.01.1958, la 3 ani de închisoare, fiind denunţat de colegul său, Gh. Stoian. 
ARMEANU, Tudor.
      
Profesor. A fost arestat şi condamnat în 1949.
ARNAT, Cristian.
      
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
ARNĂUT, Maria.
      
Din Slobozia Mare, Basarabia, născută în 1876. A fost deportată în 1941 de N.K.V.D. în Siberia, unde a şi murit.
ARNĂUTU, Ion.
      
Preot ortodox, născut în 1905 la Doanca, judeţul Olt, unde a devenit ulterior paroh. A fost arestat în 1959, condamnat la 3 ani de închisoare şi trimis la Poarta Albă.
ARNĂUTU, Ion I.
      
S-a născut în 4 noiembrie 1910 la Piscu Vechi, judeţul Dolj. A fost arestat pe 6 august 1952 şi pe 5 februarie 1959.
ARNĂUTU, Ion (Jenică) Gh.
      
Sublocotenent, născut pe 20 septembrie 1923 în satul Ungureni, comuna Mândreşti, judeţul Botoşani, membru al mişcării de rezistenţă din munţii Bucovinei, conduse de Grigore Sandu şi Dumitru Crăciun, membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 16 decembrie 1949, după o rezistenţă armată soldată cu împuşcarea a trei membri ai grupului, şi torturat în timpul anchetei. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică de Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa nr. 781/19.09.1950, procuror fiind cpt. Ion Puişor), a trecut prin închisorile din Suceava, Iaşi, Jilava, Aiud, Gherla şi Râmnicu Sărat. Protestând împotriva condiţiilor inumane din închisorile cu deţinuţi politici, a fost torturat şi a murit pe 2 noiembrie 1959, la Râmnicu Sărat, fiind apoi aruncat în groapa comună.      
ARNĂUTU, Maria.
      
Ţărancă, născută în 1876 la Slobozia Mare, Basarabia. A fost deportată de sovietici în 1941 în Siberia, unde a şi murit.
ARNĂUTU, Marin.
      
Preot ortodox. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova în 1958 şi închis până în 1964. A murit după eliberare.
ARNĂUTU, Nicolae.
      
Ofiţer în rezervă, născut la Codlea pe 23 iulie 1923, angajat ca mecanic de locomotivă. A fost arestat în 1958 şi torturat cumplit în timpul anchetelor la care a fost supus de Securitate. După 14 luni de tortură a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică, în urma unui proces înscenat, în care a fost acuzat că ar fi membru al organizaţiei „Vulturul negru. A trecut prin închisorile din Codlea, Jilava, Mărgineni şi Aiud, fiind graţiat pe 19 aprilie 1964.
ARNĂUTU, Nicolae S.
      
Din Dobrogea, născut pe 25 decembrie 1918 în Bulgaria. A fost arestat în 1949, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Dobrogea, şi condamnat la 7 ani de închisoare.
ARNĂUTU, Ştefan N.
      
Născut în 1925. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică.
ARNĂUŢOIU, Anton.
      
Fost ofiţer, fratele eroilor din mişcarea de rezistenţă din judeţul Argeş, bolnav de T.B.C. A fost arestat de mai multe ori. Pe 25 ianuarie 1950, pe un ger de -27 de grade, a fost ridicat din spitalul de la Trei Scaune şi torturat de căpitanul Cârnu la Bucureşti (până a început să verse sânge). A stat apoi, grav bolnav, la sanatoriul din Dobriţa.
ARNĂUŢOIU, Ion Iancu T.
      
Învăţător şi revizor şcolar, născut pe 11 octombrie 1887 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş, locotenent în rezervă în primul război mondial (cu multe decoraţii), membru marcant al P.N.Ţ. S-a implicat în mişcarea de rezistenţă „Haiducii Musceluluicondusă de doi dintre fiii săi: Toma şi Petre. A fost arestat în 1949 şi condamnat până în 1956. Pe 22 iunie 1958 a fost arestat din nou, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (compus din: lt. col. Ioan Brancovici, lt. col. Gh. Dihocescu, col. Horaţiu Bob, maior Fănică Munteanu şi col. Iancu Chimirel) la 18 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 119/4.06.1959) şi a murit pe 4 august 1962 în penitenciarul din Focşani.
ARNĂUŢOIU, Laurenţia.
      
Mama conducătorilor mişcării de rezistenţă „Haiducii Muscelului(Petre şi Toma), născută Diaconescu, pe 18 septembrie 1894 în comuna Berevoieşti, judeţul Argeş. A fost arestată în iunie 1949, condamnată şi închisă până în 1955 la Piteşti, Jilava şi Mislea. Arestată din nou, în 1958, a fost condamnată la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 18/13.02.1960) de Tribunalul Militar Bucureşti. A fost chinuită de Securitatea din Piteşti şi a trecut prin închisorile din Miercurea-Ciuc şi Gherla, unde a murit în 1962.
ARNĂUŢOIU, Maria.
      
Născută Plop, în Basarabia. A participat la lupte cu grupul „Haiducii Muscelului(condus de soţul ei, Toma Arnăuţoiu) timp de 10 ani. Trădată în 1958, a fost arestată şi  condamnată în 1959 la muncă silnică pe viaţă. A fost anchetată şi torturată de Securitatea din Piteşti (de echipa condusă de căpitanul Cârnu) şi a murit în închisoarea din Miercurea-Ciuc, în 1962, fără   să-şi mai vadă fiica (pe Oana).
ARNĂUŢOIU, Oana.
      
Fiica lui Toma Arnăuţoiu şi a Mariei Plop-Arnăuţoiu (alintată de tatăl ei „Floarea de colţ). S-a născut în 1956 în Grota de la Poienărei, comuna Nucşoara, judeţul Argeş. La vârsta de 2 ani a fost dusă la orfelinatul din Câmpulung, mama ei fiind arestată. A fost înfiată, purtând apoi numele de Ioana Voicu.
ARNĂUŢOIU, Petre I.
      
Născut pe 16 ianuarie 1926 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş. A condus mişcarea de rezistenţă „Haiducii Musceluluidin sudul Munţilor Făgăraş, cu fratele său, Toma, după retragerea lui Gh. Arsenescu. A fost arestat (prin trădare) în 1958, condamnat la moarte (sentinţa nr. 107/19.05.1959) şi executat pe 18 iulie 1959 la Jilava, de faţă fiind: judecătorul Constantin Cincă, procurorii Ştefan Fulger şi Gheorghe Niculescu şi comandantul închisorii, lt. col. Mihai Gheorghiu. Soţia sa, Victoria Arnăuţoiu, a fost de asemenea condamnată.  
ARNĂUŢOIU, Toma I.
      
Ofiţer de cavalerie, născut pe 14 februarie 1921 la Nucşoara, judeţul Argeş, cu domiciliul în Bucureşti (Str. Vasile Lascăr nr. 18), conducător al mişcării de rezistenţă „Haiducii Muscelului(după retragerea lui Gh. Arsenescu), din partea de sud a Munţilor Făgăraş. A fost arestat (prin trădare) în 20 mai 1958, condamnat la moarte de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 107/19.05.1959) şi executat pe 18 iulie 1959 la Jilava.
ARNĂUŢOIU, Victoria (Tora).
      
Soţia lui Petre Arnăuţoiu (unul din conducătorii mişcării de rezistenţă „Haiducii Muscelului). A fost chinuită prin închisori.
ARNĂUŢOIU, Victoria I.
      
Casnică, născută pe 23 aprilie 1928 în comuna Corbi, judeţul Argeş. A fost arestată.
ARNOLD, Ata.
      
Arhitect. A fost arestat în 1951 şi a trecut în 1952 pe la Colonia km. 4.
ARNOLD, Despina.
      
Din Dobrogea, născută pe 5 iunie 1906 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 5 ani.
ARNOLD, Petre.
      
Din localitatea Mihail Kogălniceanu, născut pe 19 ianuarie 1927. A stat 5 ani cu domiciliu obligatoriu.
ARON.
      
Protopop din Sibiu. A fost închis. 
ARON, Aron.
      
Preot romano-catolic. A fost condamnat în 1950.
ARON, Constantin.
      
Născut pe 15 august 1913 în judeţul Călăraşi. A fost condamnat în 1952 la 2 ani de închisoare şi a murit în noaptea de 21/22 ianuarie 1953 la Salcia, în urma torturii la care a fost supus de brigadierul Scripcaru şi miliţianul Covrig, care l-au bătut şi l-au scufundat în apa îngheţată.
ARON. Ion N.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 10 februarie 1910. A stat 1 an cu domiciliu obligatoriu.
ARON, Ion.
      
Din comuna Nou Român, judeţul Sibiu. A fost condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgaraş.
ARON, Mircea.
      
Funcţionar în Reghin. A fost condamnat în 1952, cu lotul preotului Eusebiu Cutcan, la 25 de ani de muncă silnică în procesul intentat reprezentanţilor Bisericii Greco-Catolice.
ARON, Victor.
      
Protopop ortodox din Arad. A fost închis.
ARONEANU, Romul B.
      
Născut pe 18 mai 1896 la Retiş, judeţul Sibiu. A fost arestat pe 1 august 1958 pentru propagandă făcută împotriva regimului comunist şi a murit pe 30 octombrie 1959 la Gherla.
ARONEASA, Ion.
      
Ţăran din Cincu, judeţul Braşov. A fost arestat pentru găzduirea unor partizani în iarna anilor 1950/1951. 
ARONEASA, Otilia.
      
Studentă. A fost arestată şi anchetată de Securitatea din Braşov, fiind condamnată în 1949.
ARONEASA, Romul.
      
A fost arestat de Securitatea din Braşov în iunie 1948, în legătură cu organizaţia condusă de Radu Ţuţu. 
ARPAD.
      
Muncitor din Transilvania. A trecut, condamnat, pe la lagărul din Peninsula, lucrând ca zidar în perioada 1950-1953.
ARPAD, Ianoş.
      
A murit la Gherla în 1958.
ARPSHAFEN, Kira.
      
De origine rusă. A fost arestată şi condamnată în 1957 pentru că participase la cercul cultural creat în jurul lui Nicolae Porsena.
ARSENE, Dan.
      
S-a aflat, arestat, în 1949, la închisoarea din Jilava.
ARSENE, Dumitru.
      
Născut pe 2 octombrie 1908 la Ştefăneşti, judeţul Argeş. A fost condamnat la 7 ani de închisoare.
ARSENE, Maria.
      
Din judeţul Constanţa. A stat timp de 1 an cu domiciliu obligatoriu.
ARSENE, Nicolae I.
      
Ţăran, născut în 24 decembrie 1897 la Borduşani, judeţul Ialomiţa, membru al P.N.L. A fost arestat pe 10 iulie 1950, condamnat la 2 ani de închisoare şi a murit pe 7 decembrie 1951 la Văcăreşti.
ARSENE, Pavel.
      
Din judeţul Constanţa, născut pe 3 noiembrie 1925. A stat 1 an şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
ARSENE, Raveca.
      
Ţărancă din comuna Gura Râului, judeţul Sibiu. A fost arestată în timpul răzmeriţei împotriva colectivizării (din iulie 1949). A fost anchetată şi chinuită de Securitatea din Sibiu (de Crăciun şi oamenii lui).
ARSENESCU, Cornel.
      
S-a aflat, condamnat, în 1950, la închisoarea din Jilava.
ARSENESCU, Gheorghe.
      
Colonel, născut în 30 mai 1907 la Câmpulung, judeţul Argeş, fost comandant al Regimentului 30 Infanterie Muscel şi şef al Statului Major al Diviziei a 3-a în timpul războiului. În 1948 pune bazele mişcării de rezistenţă „Haiducii Musceluluiîmpotriva comunismului. După arestarea soţiei sale, în 1949, urmărit de Securitate, se ascunde în Bucureşti şi Nucşoara. Vândut de un achizitor de fructe (Croitoru), este arestat pe 1 februarie 1960. În urma procesului, din februarie 1962, este condamnat la moarte şi executat pe 29 mai 1962 la Jilava.
ARSENESCU, Maria.
      
Născută Buduluca, pe 15 noiembrie 1914 la Câmpulung, judeţul Argeş (soţia colonelului Gheorghe Arsenescu). A stat închisă la Canal, în perioada 1951-1954, pentru sprijinul pe care l-a acordat partizanilor. După arestarea soţului a fost şi ea arestată, pe 1 februarie 1960 şi, după 2 ani de anchetă, a fost adusă în faţa Tribunalului Militar, care a condamnat-o la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 11/12.02.1962). A trecut prin închisorile din Jilava, Târgşor, Piteşti şi Miercurea-Ciuc, fiind eliberată prin graţiere în 1964.
ARSENESCU, Mihai (Mişu).
      
Fost poliţist, născut în 1916 în comuna Grumăzeşti, judeţul Neamţ. Arestat în 1949, a avut o comportare demnă, a refuzat munca forţată şi a fost trimis (în lanţuri) pe 1 noiembrie 1951, cu un grup de grevişti, de la Peninsula la Poarta Albă.
ARSENESCU, Petre.
      
Jurist. A fost arestat în august 1952 şi închis la Galeş.
ARSENESCU, Pompiliu A.
      
Născut în 25 februarie 1905. A fost arestat la Bucureşti pe 5 noiembrie 1958, anchetat de Securitate, condamnat pe 10 ianuarie 1959 de Tribunalul Militar Bucureşti la 10 ani de închisoare pentru omisiune de denunţ şi închis la Jilava şi Aiud, unde a murit pe 11 mai 1962.
ARSIN, Jivco.
      
Din comuna Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Fundata, comuna Perieţi, împreună cu membrii familiei: Velinca, Duşan, Ivanca şi Miliţa (Ştefănuţ).
ARSIN, Paia.
      
Ţăran din comuna Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Viişoara, împreună cu membrii familiei: Miliţa, Miroslav şi Olga.
ARSIN, Vasa.
      
Din comuna Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Fundata, comuna Perieţi, împreună cu membrii familiei: Maria, Liubiţa, Boşiţa şi Covinca.
ARSINTE, Petre.
      
Student în Iaşi, originar din Piatra-Neamţ, născut în 1927. A fost arestat pe 2 mai 1949 la cămin şi torturat, timp de o lună, de locotenentul de securitate Blehan şi anchetatorii Lică Kaufman şi Hascal. Tortura a continuat la Securitatea din Roman (unde a fost chinuit de căpitanul Davidovici şi de Lazarovici). A fost apoi transferat la Galata, iar pe 30 decembrie 1949 a fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi (împreună cu circa 30 de persoane, pe care de fapt nu le cunoştea, ca membru într-o organizaţie considerată subversivă). După eliberare a absolvit o facultate în Braşov (în 1955). În 1961 a fost din nou arestat, de Securitatea din Focşani, şi condamnat.
ARSU, Gheorghe.
      
Ţăran din comuna Râuşor, judeţul Braşov, născut în 1923, participant la mişcarea de rezistenţă condusă de Ion Gavrilă, rănit pe 15 august 1950 în timpul unei lupte cu Securitatea. A fost arestat în noaptea de 14/15 noiembrie 1950, împreună cu alţi partizani (Silviu Socol, Ion Duminică, Nicolae Stanciu şi familia Pică), în casa lui Valer Pică, trădaţi de pădurarul Lepşa (în ambuscadă a fost împuşcat Marcel Cornea). A fost judecat pe 1 noiembrie 1951 şi executat pe 7 noiembrie 1951 la Braşov.
ARTENIA.
      
Călugăriţă de la Mănăstirea Văratec, izgonită din mănăstire (împreună cu alte maici). A fost arestată în 1958 şi a trecut prin închisoarea de la Miercurea-Ciuc.
ARTIMESCU, Maria.
      
A fost arestată în 1952, împreună cu membrii organizaţiei legionare de la Facultatea de Litere, condamnată şi închisă la Mislea.
ARTIMESCU, Tică.
      
Ţăran din comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în noaptea de 7/8 februarie 1949, pe valea Bolvaşniţei, împreună cu grupul Domăşneanu. A fost condamnat.
ARŢĂREANU.
      
Avocat, şeful lojii masonice „Lanţul Dunării, care îşi avea sediul la subsolul Cercului Militar. A fost condamnat şi a murit la Văcăreşti.
ARUSOI, Elena.
      
Din Selemet, Basarabia. A fost deportată pe 6 iulie 1949 în Siberia, unde a stat 10 ani.
ARUSOI, Ştefan.
      
Din Selemet, Basarabia. A fost deportat pe 6 iulie 1949 în Siberia, împreună cu soţia şi copilul, unde a stat 10 ani.
ARUSOI, Teodor.
      
Din Selemet, Basarabia. A fost deportat în 1941, cu soţia şi doi copii, în Siberia, de unde nu s-a mai întors.
ARUSTI, Nicolae A.
      
Din Ţigăneşti. A fost condamnat.
ARVINTE, Dumitru.
      
Din Dobrogea, născut pe 19 noiembrie 1919. A stat 3 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ARVUNESCU, Gheorghe.
      
Sergent T.R. din Regimentul 2 Pionieri de Gardă. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
ARVUNESCU, Gheorghe Gh.
      
Din Slănic, judeţul Prahova. A fost împuşcat mortal de Stan Bucur, de la Comandamentul de Poliţie, pe 13 ianuarie 1945.
ARZ, Maria.
      
Din comuna Slimnic (nr. 380), judeţul Sibiu, născută pe 2 februarie 1920. A fost deportată de N.K.V.D. în Dombas, de unde s-a înapoiat pe 13 aprilie 1947.
ARZOIU, Ion.
      
Ţăran din judeţul Dâmboviţa. În 1949 a fost arestat şi închis la Jilava şi Poarta Albă.
ASAFTEI.
      
A murit în închisoarea din Gherla.
ASAFTEI, Andrei.
      
Paroh romano-catolic în Iaşi, arestat în 1950. Din cauza subalimentaţiei din închisori s-a îmbolnăvit de osteomalacie. Pieptul i s-a transformat într-o cocoaşă, reducându-i-se înălţimea de la 1,90 la 1,40 m. A venit acasă din închisoare în patru labe şi a murit în scurt timp în chinuri.
ASAFTEI, Radu.
      
Ţăran din Nereju. A fost ucis pe 23 iulie 1950, în luptele din judeţul Vrancea, între Putna şi Zabala, în timpul răscoalei ţărăneşti îndreptate împotriva colectivizării.
ASAVEI, Hrisostom.
      
Ieromonah de la Mănăstirea Durău, născut la Bistricioara, judeţul Neamţ, membru al „Gărzilor Decebal. A fost arestat în septembrie 1949, cu lotul de la Schitul Durău.
ASAVINEI, Constantin.
      
Ţăran din comuna Păuneşti, judeţul Vrancea. A fost arestat în legătură cu revolta din 1950 şi a trecut prin penitenciarele de la Galaţi şi Gherla.
ASAVINEI, Gheorghe I.
      
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
ASAVINEI, Gheorghe N.
      
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
ASCHER, Andrei H.
      
Inginer chimist, născut în 31 mai 1912 la Braşov. A fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică, prin sentinţa nr. 32/1975 a Tribunalului Teritorial Bucureşti şi a murit pe 28 mai 1977 la Aiud.
ASIM, Husein M.
      
Muncitor din Fărcaşele, lângă Caracal, judeţul Olt, născut pe 14 martie 1903 la Aspachivi, în Bulgaria. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Peninsula pe 6 februarie 1953.
ASIM, Tenzile.
      
Din Constanţa, născut pe 23 noiembrie 1923. A stat, din 1950, cu domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni.
ASIP, Cheazim.
      
Născut pe 1 februarie 1921 în judeţul Constanţa. A stat 3 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
ASLAN.
      
Elev din Craiova. A fost chinuit de Securitatea din Craiova şi a trecut, condamnat, pe la închisoarea din Târgşor şi lagărul de la Peninsula.
ASLAN, Elena.
      
Din Roman. A fost arestată.
ASLAN, Mircea.
      
Avocat din Tulcea. Arestat de Securitate, s-a aflat în 1949, condamnat, în închisoarea din Constanţa.
ASMARANDEI, Gheorghe I.
      
Învăţător din Teţcani, membru în comitetul judeţean al P.N.Ţ., născut în 13 iulie 1900 la Poduri, judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Midia pe 4 iulie 1953 (din arhivele Securităţii rezultă că a murit pe 6 iulie 1953 la Poarta Albă).
ASSAN, Constantin (Bebe).
      
Proprietarul fabricii de pâine din Şoseaua Ştefan cel Mare din Bucureşti. A fost arestat după naţionalizare şi aruncat de la etajul cinci al Prefecturii Poliţiei Capitalei în timpul anchetei.
ASTANEI, Gheorghe.
      
Din Neamţ. A fost condamnat. 
ASULTANEI, Dumitru.
      
Din Roman. A fost condamnat.
ASVITZ, Veaceslav.
      
Elev din Orhei. A fost arestat pe 4 aprilie 1941 ca participant la mişcarea de rezistenţă îndreptată împotriva ocupaţiei sovietice. A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică şi trimis în lagărele din Siberia.
ASZTALOS, Ştefan.
      
Din Târgu Mureş. A murit în Delta Dunării, în 1960, în lagărul de la Grindu.
AŞTILEANU, Vasile.
      
Preot greco-catolic. A fost arestat pentru convingerile religioase. Pe 25 aprilie 1955 se afla la Securitatea din Timişoara. Prin 1968 a trecut la Biserica Ortodoxă şi a devenit vicar al Mitropoliei Sibiului şi apoi episcop al Aradului. A murit la Arad.
ATANASE, Alexandru Dincă.
      
Arhiereu, vicar patriarhal, cu titlul „Bârlădeanul, locţiitor de episcop al Râmnicului din 1945. A fost scos din funcţie după 1948 şi obligat să intre în Mănăstirea Neamţ.
ATANASE, Serafim.
      
Din Domaşnea. A fost arestat în 1949 pentru sprijinul acordat partizanilor.
ATANASE, Stela.
      
Născută pe 17 septembrie 1944. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
ATANASE, Tănase.
      
A fost împuşcat de sovietici în septembrie 1944, pe Şoseaua Colentina din Bucureşti.
ATANASE, Zamfir.
      
Profesor din Focşani. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin închisoarea din Jilava.
ATANASESCU.
      
A fost semnalat în închisoarea din Gherla.
ATANASIEI, Emilia L.
      
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
ATANASIU.
      
Inginer, fost director general în Ministerul Construcţiilor, care s-a ocupat de Fabrica de Piese de Schimb din Râşnov. A fost condamnat în 1950 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud. În 1955 se afla la Lugoj.
ATANASIU.
      
Colonel. A fost închis în lagărul de la Caracal.
ATANASIU, Cornel (Pavelescu).
      
Din Focşani. A fost arestat în 1948 şi a stat 5 ani, nejudecat, în închisoarea din Jilava şi la Midia, în brigada de pedepsiţi.
ATANASIU, Costin (Pavelescu).
      
Fiul lui Octav Atanasiu (Pavelescu), din Focşani. A fost condamnat în 1948, pentru „uneltire împotriva regimului comunist, la 15 ani de muncă silnică. A executat pedeapsa integral.
ATANASIU, Cristea.
      
Colonel, fost comandant al pompierilor, membru al unei loji masonice. A fost arestat şi a trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Aiud.
ATANASIU, Dumitru.
      
Din Buda. A fost împuşcat de un ofiţer sovietic pe 4 noiembrie 1945 în Tecuci la vârsta de 56 de ani.
ATANASIU, Dumitru.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ATANASIU, Dumitru.
      
Ziarist şi romancier (a scris romanul Nyusu şi a publicat la „Curentul, „Neamul românesc, „Strajaşi „Vremea nouă), născut în 1888. A fost arestat în 1949, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Jilava, Peninsula şi Poarta Albă. După eliberare a devenit informator al Securităţii (una din victimele sale a fost maiorul George Vlădescu, care a murit în închisoarea din Gherla).
ATANASIU, Floarea.
      
Născută pe 16 aprilie 1927 la Constanţa. A stat 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
ATANASIU, Gheorghe.
      
Din Roşcani, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
ATANASIU, Ilie.
      
Ţăran din Morunglav, judeţul Dolj. A fost arestat în februarie 1962 de Securitatea din Craiova.
ATANASIU, Ion.
      
Din Bucureşti (Aleea Mântuleasa nr. 8). A fost arestat în timpul marii manifestaţii de pe 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
ATANASIU, Mihai.
      
S-a aflat, condamnat, în închisoarea din Gherla.
ATANASIU, Mircea.
      
Elev la Liceul „Titu Maiorescudin Giurgiu. A fost arestat pentru organizarea manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Giurgiu.
ATANASIU, Octav (Pavelescu).
      
Din Focşani. A fost arestat în 1949 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru „uneltire împotriva regimului comunist. A executat pedeapsa integral.
ATANASIU, Puiu.
      
Fost prizonier de război, originar din judeţul Vrancea. În 1959, după revenirea în ţară, a fost arestat de comunişti şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. Arestarea sa a fost cauzată de înmormântarea creştinească pe care i-a făcut-o prietenului său, George Fonea, poetul prizonierilor.
ATANASIU, Romeo.
      
Din Constanţa, născut pe 6 iunie 1949. A stat, împreună cu părinţii, 1 an şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
ATANASIU, Teodor.
      
Fost aviator. A fost condamnat în 1949 şi trimis la Canal.
ATANASIU, Teohari.
      
Născut pe 13 aprilie 1938. A stat 1 an şi 7 luni cu domiciliu obligatoriu.
ATANASIU, Victor.
      
Avocat din Piteşti. A fost arestat pentru prima oară în 1947 şi din nou, pe 15 august 1949, trimis la Canal şi apoi, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
ATANASOVICI, Florica.
      
S-a născut pe 16 aprilie 1896 la Bucureşti. A fost arestată în ianuarie 1950. A trecut pe la Malmaison, Jilava şi Mislea, fiind eliberată în iunie 1960.
ATANGEA, Anton A.
      
Născut pe 31 martie 1884 la Zorlenţu Mare, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 22 august 1952 şi a murit la Gherla în 1960.
ATANGEA, Nicolae.
      
Din Arad. A fost condamnat.
ATHANASIU, Corneliu.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat.
ATOFANI.
      
Student la Medicină în Iaşi. A fost condamnat în 1948 şi a trecut închis pe la Suceava, Piteşti (unde a fost supus operaţiunii de reeducare) şi Aiud.
ATUDOREI, Dumitru Gh.
      
Fost ajutor de primar la Iaşi, născut pe 10 martie 1900 în  Miclăuşeni, judeţul Iaşi. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 15 ani de muncă silnică. A fost închis din 27 iulie 1948 până la 5 octombrie 1955, când a fost graţiat.
ATUDORICESCU, Savel.
      
Născut pe 25 februarie 1922 în localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 1 lună.
AUBERMAN, Anton A.
      
A trecut prin închisoarea din Aiud.
AUGURA.
      
Diacon din Ismail. A fost arestat, torturat de N.K.V.D. şi trimis apoi în lagărele sovietice. A murit în lagărul din Vorkuta, în Munţii Urali, datorită condiţiilor grele de detenţie.
AUGUSTIN.
      
Inginer din Turda. A fost arestat în 1960 de Securitatea din Cluj-Napoca, pentru că a spus bancuri politice.
AUGUSTIN, Filip.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr pe 20 septembrie 1951.
AUNGUROAICEI, Emil.
      
A fost arestat în 1948 la Iaşi cu lotul „Universităţii. A fost condamnat în octombrie 1948 în grupul lui Eugen Ţurcanu şi a trecut prin închisorile din Iaşi şi Suceava.
AURICĂ, Veronica.
      
Din judeţul Galaţi. A fost condamnată.
AURITE, Oliviu.
      
Avocat din Câmpulung Moldovenesc. A fost închis la Suceava, Jilava şi Canal.
AUZ, Ionel.
      
Din satul Goleni, Basarabia, născut în 1939. A fost deportat împreună cu familia, pe când avea doi ani, şi a murit în tren, în drum spre Siberia.
AUZ, Iulia.
      
Născută în 1908 în satul Goleni, Basarabia (mama lui Ionel Auz). A fost deportată pe 6 mai 1941 de N.K.V.D. şi a murit în Siberia.
AUZ, Mihail.
      
Originar din satul Goleni, Basarabia. A fost deportat de N.K.V.D., în 1949, într-un lagăr din regiunea Habarovsk.
AUZ, Teodor.
      
Născut în 1906 în satul Goleni, Basarabia. A fost arestat de N.K.V.D. şi deportat în 1941 în Urali, la Vorkuta, unde a şi murit.
AVARVAREI.
      
Economist din Moldova. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Iaşi şi se afla la Peninsula în 1951.
AVARVAREI.
      
Din Piatra-Neamţ. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi a trecut prin închisorile din Suceava şi Aiud.
AVARVAREI, Constantin.
      
Din comuna Ciudei, Storojineţ. A acţionat în 1944 în grupul de partizani condus de Constantin Cenuşă (în Bucovina) şi s-a retras cu trupele germane după 23 august 1944.
AVARVAREI, Nicolae A.
      
Muncitor din Panciu, născut pe 28 decembrie 1902 la Gârleni, judeţul Bacău. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 27 ianuarie 1953 la Poarta Albă.
AVASILOAIE, Vasile.
      
Agricultor, născut pe 1 mai 1895 la Săuceşti, judeţul Bacău. A murit pe 2 martie 1953 în colonia 5 Culme.
AVASILOAIEI.
      
Elevă din Piatra-Neamţ. Arestată în 1948 (la vârsta de 14 ani şi 6 luni), a fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Iaşi, Jilava şi Mislea.
AVĂDANEI, Constantin I.
      
Ţăran, născut în 1909, din comuna Dobreni, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 15 august 1952 pentru că n-a lucrat o bucată de teren. Condamnat la 1 an de închisoare, a murit pe 5 martie 1953 în temniţa din Văcăreşti.
AVĂDANEI, Marin.
      
Învăţător din judeţul Neamţ. A murit în închisoarea din Aiud în mai 1953.
AVĂDANEI, Nicolae I.
      
Fratele lui Constantin Avădanei, născut pe 13 august 1921 la Dobreni, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 12 iulie 1948 la Iaşi, condamnat la 2 ani de închisoare (sentinţa din 22.03.1949) şi închis în penitenciarul din Suceava. Pe data de 19 aprilie 1949 a fost trimis la Aiud, unde a murit în 7 mai 1950.
AVĂTAFULUI, Gheorghe.
      
A murit în închisoarea din Gherla în 1959.
AVĂTAFULUI, Ion.
      
Din Galaţi. A fost condamnat.
AVĂTAFULUI, Nicolae I.
      
Născut pe 5 februarie 1895 la Păltiniş, judeţul Suceava. A fost arestat pe 12 iulie 1958 şi închis la Gherla, unde a murit în 1960.
AVÂRVARI.
      
Din Târgu-Neamţ. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud.
AVERESCU, Viorel.
      
Din Bucureşti. A fost condamnat şi a trecut în 1949 pe la închisoarea din Piteşti.
AVGANTE, Enache.
      
Din Baia, judeţul Tulcea, născut pe 2 august 1908 în Grecia. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 20 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 544/7.10.1949). A fost executat pe 23 martie 1950 la Timişoara, pe baza dispoziţiei date de Alexandru Nicolski.
AVGANTI, Angelica.
      
Din Valu lui Traian, judeţul Constanţa, născută pe 1 martie 1930 în Grecia. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 1 lună.
AVIUZAN.
      
Locotenent. A fost condamnat şi a trecut prin închisoarea din Aiud.
AVIZUHA.
      
Originar din Cluj-Napoca, cu doi copii. A fost împuşcat în 1949 în lagărul de la Cernavodă, după care a fost aruncat în Dunăre.
AVNI, Simion.
      
  Condamnat în 1950. A trecut pe la Jilava şi Caransebeş.
AVORNICESEI, Constantin.
      
Din Iaşi. A fost condamnat.
AVORNICESEI, Gheorghe.
      
Din judeţul Iaşi. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Iaşi.

(Fluierul)


Linkul direct catre Petitie

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! - Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi - Semneaza si tu !

Comentarii:


Adauga Comentariu



Citiți și cele mai căutate articole de pe Fluierul:

MOSTENIREA nestiuta a lui Ceausescu! America e SOCATA de ce a descoperit in Romania
ULTIMA ORA: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul

Avionul Egyptair prăbuşit: Analiza uneia din cutiile negre arată că s-a pronunţat cuvântul "foc"

Președintele Ecuadorului anunță noi măsuri fiscale în urma protestelor din ultima perioadă

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 octombrie

O bătrână de 87 de ani a murit în urma unui incendiu provocat de un coș de fum necurățat

Un nou deces provocat de virusul West Nile în România. Cele mai afectate județe

Washingtonul impune noi sancțiuni Cubei, menite să îi afecteze turismul

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 octombrie

FOTO | Depășire periculoasă. Patru persoane rănite, dintre care una în stare gravă, după ce două mașini s-au ciocnit în Vrancea

Ce face un comisar european și cât de important e portofoliul Transporturilor pentru România

STRĂINII NE SPUN SĂ VINDEM TOT, IAR ADEVĂRUL ÎI PUBLICĂ. Adevărul "Banca de Investiții Berenberg: Statul ar trebui să își reducă participațiile la OMV Petrom, Romgaz sau Electrica"

Fifor: Ce pierdeți din cauza lui Iohannis și Orban, doi aventurieri politici

Proteste în Catalonia: Platforma de mobilizare Tsunami Democratic, închisă de autorități, ar avea un server la București (presă)

Boris Johnson le cere deputaților să adopte fără întârziere acordul de Brexit

HOROSCOP de weekend, 19 - 20 octombrie 2019: Zodiile care vor fi obligate să se ocupe de unele chestiuni rămase restante în acest sfârșit de săptămână

Avertizare de la ANM: Cod galben de ceață densă în 10 județe, în orele următoare

VIDEO | Actrița Jane Fonda, arestată din nou pe treptele Capitoliului

Boris Johnson riscă să fie obligat să ceară amânarea Brexit și dacă noul acord va fi aprobat

Spania: Ministrul de interne avertizează că protestatarii catalani violenți riscă până la 6 ani de închisoare

CITATUL ZILEI

FOTO | Toaletă la preț de apartament, amenajată în curtea unei școli de la țară. Haznaua urât mirositoare a unei vile, la doar câțiva pași

#Colectiv. La patru ani de la tragedie, judecătorii încă nu au găsit vinovații. Procesul este și acum în primă instanță

Accidentul grav dintre o ambulanță și un taxi, surprins de camerele de supraveghere. Imagini VIDEO cu momentul impactului

Este uriasa colonizare a Europei cu imigranti islamici un atac organizat impotriva popoarelor Europei? ONU: "Europa ar avea nevoie până în 2025 de 159 de milioane de imigraţi" George Soros: "În felul acesta, rasa albă va dispărea"

Brigada Rutieră: Trafic restricționat pe bd. Unirii, zona fântâni, pentru ''Simfonia Apei''

Procedura demiterii lui Donald Trump: Secretarul american pentru Energie refuză să predea documente privind Ucraina

Conducerea PSD Caracal a fost dizolvată

Generația care tace și face. "Milenialii" muncesc mai mult și dorm mai mult decât generațiile anterioare

VIDEO | Proteste violente în Catalonia: Peste 200 de polițiști și 60 de manifestanți răniți, 17 arestați / Guvernul spaniol amenință cu închisoarea

Gabriela Firea a modificat proiectul "Oxigen": Toate mașinile sub Euro 5 vor plăti vinieta de București / Care sunt noile tarife | DOCUMENT

#Prezidențiale2019/Iohannis, la sediul PNL: Am venit la o ședință de campanie

Rudolph Giuliani ar fi cerut acordarea vizei americane pentru un fost oficial ucrainean

VIDEO | Prima misiune exclusiv feminină în afara Stației Spațiale Internaționale, un succes

Imagini rare din cel mai popular loc pentru turiștii din București. Furnicar de mașini în zona înaltă a Bucegilor

Doi titani ai tenisului, Rafael Nadal și Novak Djokovic, acuzați că au încălcat regulamentul ATP

Fiul lui Sile Cămătaru, căutat de polițiști, după ce ar fi înjunghiat un tânăr în fața unui club din Timișoara

Tomac face apel la votanții USR să îl susțină pe Paleologu la prezidențiale: Sunt dovezi care-l vulnerabilizează pe Barna

Bihor: Pompierul militar Adrian Bogoșel a câștigat al 10-lea titlu de campion național al MAI la judo

Invenție inedită: A apărut berea din coajă de vinete. Cine este în spatele acestei descoperiri

Accident grav în Cluj: Șase persoane au fost rănite într-o coliziune în care a fost implicată și o ambulanță

METEO de weekend, 19-20 octombrie 2019: Sfârșit de săptămână cu temperaturi ridicate în toată țara. Cum va fi vremea în București

Rămășițele pământești ale Reginei-Mamă Elena vor fi reînhumate astăzi la Curtea de Argeș

Fotbal: PSG, victorie clară contra lui Nice, în Ligue 1

Peste 61.000 de români CER "Opriți Jaful. Vreau să las moștenire copiilor mei această țară!". NATIONALIZAREA RESURSELOR, OPRIREA CONCESIONĂRILOR PE NIMIC ȘI INTERZICEREA VÂNZĂRII TERENURILOR LA STRĂINI - e cea mai semnată Petiție de pe PetițieOnline.net.

Republicăm acest articol după fabricarea de probe false de către procurorii DNA. Iată DOVADA că lupta ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI e o MARE MINCIUNĂ și o făcătură soroșiștă. Cum au fost MUȘAMALIZATE MARILE DOSARE DE JAF de ZECI DE MILIARDE din România

Camera Comunelor amână votul asupra acordului privind Brexitul

Timiș: Zeci de persoane evacuate din sauna unei săli de sport, unde a izbucnit un incendiu

Pași mici, dar siguri împotriva abuzurilor asupra româncelor Sute de oameni, la un MARȘ pentru protecția femeilor și fetelor față de violență

Dirijorul Daniel Barenboim, recompensat cu Premiul Konrad Adenauer al orașului Köln

Scrimă: Ana Maria Popescu, prima medalie pentru România la Mondialele Militare de la Wuhan, la spadă individual

Accident mortal: Un tânăr și-a pierdut viața, după ce a intrat cu mașina într-o poartă

Premierul Macedoniei de Nord cere alegeri anticipate, după refuzul UE de a începe negocierile de aderare

Incendiu la sauna unei săli de sport din Timișoara. Zeci de persoane au fost evacuate

MotoGP: Marc Marquez (Honda) va pleca din pole position la Marele Premiu al Japoniei

SCM Rm. Vâlcea și CSM București joacă astăzi în Liga Campionilor. Misiune extrem de dificilă pentru campioana României

Marea Britanie: Ședință extraordinară consacrată acordului cu privire la Brexit

CSM acuză ministerul Justiției pentru clasificarea raportului MCV: Este fără precedent și inadmisibil ca documentul să nu poată fi consultat

Trei români și un străin, salvați în urma transplantului, după moartea unui bărbat de 43 de ani

Forțele turce și forțele kurde siriene se acuză reciproc de încălcarea armistițiului

Fetiță de 10 ani, siluită pe tăpșan de amicul de 16 ani. Ce pedeapsă a primit făptașul pentru "viol în formă agravantă"


Pag.1 Pag.2 Pag.3 Pag.4 Pag.5 Pag.6 Pag.7
Pag.8 Pag.9 Pag.10 Pag.11 Pag.12 Pag.13 Pag.14 Pag.15
Pag.16 Pag.17 Pag.18 Pag.19 Pag.20 Pag.21 Pag.22 Pag.23
Pag.24 Pag.25 Pag.26 Pag.27 Pag.28 Pag.29 Pag.30 Pag.31
Pag.32 Pag.33 Pag.34 Pag.35 Pag.36 Pag.37 Pag.38 Pag.39
Pag.40 Pag.41 Pag.42 Pag.43 Pag.44 Pag.45 Pag.46 Pag.47
Pag.48 Pag.49 Pag.50 Pag.51 Pag.52 Pag.53 Pag.54 Pag.55
Pag.56 Pag.57 Pag.58 Pag.59 Pag.60 Pag.61 Pag.62 Pag.63
Pag.64 Pag.65 Pag.66 Pag.67 Pag.68 Pag.69 Pag.70 Pag.71
Pag.72 Pag.73 Pag.74 Pag.75 Pag.76 Pag.77 Pag.78 Pag.79
Pag.80 Pag.81 Pag.82 Pag.83 Pag.84 Pag.85 Pag.86 Pag.87
Pag.88 Pag.89 Pag.90 Pag.91 Pag.92 Pag.93 Pag.94 Pag.95
Pag.96 Pag.97 Pag.98 Pag.99 Pag.100 Pag.101 Pag.102 Pag.103

Nr. de articole la aceasta sectiune: 6122, afisate in 103 pagini.



ieri 05:13 CITATUL ZILEI