21:18 2024-03-24
intpolitic - citeste alte articole pe aceeasi tema
Comentarii Adauga Comentariu
_ Oamenii care trăiesc în oraşe îşi pierd, încet-încet, capacitatea de a digera fructele şi legumele (studiu)
Oamenii care trăiesc în oraşe îşi pierd, încet-încet, capacitatea de a digera fructele şi legumele (studiu)
Alimentaţia occidentală duce o lipsă serioasă de fibre, iar acest lucru ar putea schimba în mod fundamental modul în care intestinele noastre digeră materia vegetală.
Chiar dacă fructele şi legumele reprezintă o parte esenţială a dietei umane, oamenii de ştiinţă abia încep să înţeleagă modul în care corpul nostru descompune cel mai abundent compus organic de pe Pământ: celuloza, materialul dur care căptuşeşte pereţii celulari ai plantelor şi care se regăseşte sub formă de fibre alimentare în fructe şi legume.
Acum, un nou studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători a descoperit bacterii necunoscute până acum, ascunşi în intestinul uman, care sunt capabili să descompună celuloza.
Timp de decenii, s-a presupus că celuloza nu poate fi descompusă de organismul uman aşa cum se întâmplă în intestinele vacilor, cailor, oilor sau ale altor mamifere rumegătoare.
Abia în 2003 oamenii de ştiinţă au descoperit bacterii din intestinul uman care ar putea digera până la urmă aceste fibre.
Analiza exhaustivă a folosit mostre de fecale pentru a testa microbiomul intestinal al oamenilor din diferite epoci şi regiuni.
Descoperirile sugerează că avem mai multe în comun cu animalele de fermă decât am crezut cândva.
Se pare că intestinele noastre posedă mai multe specii de bacterii mâncătoare de celuloză care ne-au scăpat până acum din vedere.
O specie este puternic asociată cu mamiferele ungulate (copitate) care mestecă, alta cu primatele şi alta cu oamenii.
Toate trei aparţin genului Ruminococcus – despre care se ştie că are deja reprezentanţi în intestinele umane sănătoase (şi nesănătoase) – şi posedă gene implicate în digestia celulozei.
În probele fecale de la vânători-culegători, populaţii rurale şi oameni antici care au trăit între 1.000 şi 2.000 de ani în urmă, cele trei tipuri de bacterii erau abundente.
Cu toate acestea, la populaţiile din societăţile moderne, industrializate, aceleaşi bacterii intestinale erau „rare în mod vizibil”.
„Aceste constatări implică, în mod colectiv, un declin al acestor specii în intestinul uman, probabil influenţat de trecerea la un stil de viaţă occidentalizat”, scriu autorii studiului, conduşi de specialistul în microbiologie, Sarah Moraïs, de la Universitatea Ben-Gurion, din Israel.
Este posibil, explică cercetătorii, ca, dacă bacteriile Ruminococcus sunt private de fibre vegetale, numărul lor în intestin să scadă.
Această posibilitate trebuie încă investigată, dar autorii studiului actual consideră că „ar putea exista un potenţial pentru reintroducerea sau îmbogăţirea intenţionată a acestor specii în intestinul uman” prin suplimente alimentare sau probiotice specializate.
În prezent, unele studii sugerează că actualele recomandări privind consumul de fibre sunt prea scăzute în societăţile industrializate şi că, drept urmare, sănătatea umană ar putea avea de suferit.
Cercetările iniţiale arată că suplimentele de celuloză, ca şi fibrele vegetale, pot avea ca rezultat beneficii multiple şi variate pentru sănătate, inclusiv modificări ale microbiomului intestinal, ale răspunsurilor imunitare şi ale expresiei genice.
Însă, în ansamblu, această cale de cercetare este „mai degrabă neexplorată”. În timp ce asocierile par promiţătoare, mecanismele care stau la baza acestora sunt în mare parte un mister.
Studiul actual este un important pas înainte, deoarece scoate la lumină bacterii intestinale necunoscute anterior, care pot fi jucători importanţi în sănătatea intestinului uman din punct de vedere evolutiv.
Prin urmare, este posibil ca traiul cu animalele să ne fi îmbunătăţit capacitatea de a digera plantele. De când s-au instalat în intestinele noastre, aceste bacterii Ruminococcus s-au adaptat corpului uman.
În comparaţie cu speciile de Ruminococcus din intestinele altor mamifere şi primate non-umane, cele din organismul uman par să se fi adaptat la noul lor ecosistem şi să fi achiziţionat gene de la bacteriile intestinale învecinate.
După mii de ani, însă, această reuşită de „colonizare” ar putea fi ameninţată. În unele părţi ale lumii, este posibil ca intestinul uman să nu mai ofere un cămin adecvat pentru aceste bacterii.
Ce efecte are acest lucru asupra sănătăţii noastre nu este cunoscut în prezent.
Studiul a fost publicat recent în revista Science.
Comentarii:
Adauga Comentariu