Omul cu mască de fier: misteriosul prizonier condamnat la o soartă crudă

Mare parte din ceea ce știm despre Eustache Dauger provine din corespondența dintre temnicerul său, Bénigne Dauvergne de Saint-Mars, și superiorii săi din Paris.

Există foarte puține informații despre el înainte de perioada petrecută în închisoare, cum ar fi circumstanțele în care a fost arestat și cum a ajuns să poarte masca.

Cea mai veche mențiune despre prizonierul mascat datează din 1669 și a fost o scrisoare trimisă de Marchizul de Louvois, ministrul regelui Ludovic al XIV-lea, lui Bénigne Dauvergne de Saint-Mars, guvernatorul închisorii Pignerol din Pinerolo, Piemont, pe atunci parte a Franței. În scrisoarea sa, Louvois îl informa pe Saint-Mars că un prizonier pe nume Eustache Dauger urma să sosească în următoarea lună sau cam așa ceva (sfârșitul lunii august a acelui an), notează gadgetreport.ro.

Această misivă a dezvăluit câteva note interesante, inclusiv una referitoare la cazarea prizonierului. Louvois l-a instruit pe Saint-Mars să pregătească o celulă cu mai multe uși, una care se închidea peste cealaltă, care trebuiau să împiedice orice persoană din exterior să asculte înăuntru. A fost autorizată doar o singură vizită pe zi a guvernatorului, pentru a se asigura hrana și orice altceva de care prizonierul avea nevoie.

De asemenea, prizonierului trebuia să i se spună că, dacă vorbea despre altceva decât despre nevoile sale imediate, urma să fie ucis, dar, după cum a declarat Louvois, prizonierul nu ar fi trebuit să aibă nevoie de prea multe, întrucât era „doar un valet”. Potrivit multor versiuni ale acestei legende, prizonierul purta masca în permanență

Potrivit documentelor, Eustache Dauger a servit într-adevăr drept valet unui alt oaspete al închisorii, Nicolas Fouquet, marchiz de Belle-Île, un fost superintendent al finanțelor care fusese încarcerat de Ludovic al XIV-lea sub acuzația de deturnare de fonduri. Lui Dauger i s-a permis să îl însoțească pe marchiz atunci când servitorul său principal, La Rivière, nu se simțea bine.

Închisoarea Pignerol, cunoscută mai degrabă sub numele de Fortul Pinerolo, a servit ca închisoare de stat renumită pentru utilizarea sa în detenția prizonierilor politici și militari de rang înalt. Locul a jucat un rol important în timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea al Franței în secolul al XVII-lea.

Faptul că Dauger a servit ca valet este un punct central, mai ales în ceea ce privește unele speculații conform cărora Dauger ar fi fost de fapt un membru al familiei regale franceze. Mulți cercetători și istorici au susținut că protocolul din secolul al XVII-lea făcea de neconceput ca un bărbat cu sânge regal să servească drept valet, punând la îndoială acele sugestii conform cărora Dauger ar fi fost rudă cu regele.

Cea mai populară dintre toate legendele referitoare la acest prizonier se referă la neamul său. S-a spus că Omul cu mască de fier era fiul Annei de Austria și al cardinalului Mazarin și, prin urmare, un frate vitreg nelegitim al regelui Ludovic al XIV-lea, o idee transformată într-o carte de Alexandre Dumas intitulată Vicontele de Bragelonne.

Cu toate acestea, cartea a introdus o schimbare substanțială: l-a făcut pe prizonier un geamăn identic al lui Ludovic al XIV-lea. Povestea continuă spunând că bărbatul a fost ținut ascuns din cauza drepturilor sale la tron. Gemenii reprezentau o amenințare la adresa succesiunii ordonate, dar nimeni nu putea ucide un prinț regal, așa că cel de-al doilea geamăn a fost mascat și întemnițat. Alte povești spun că prizonierul era într-adevăr fratele regelui, dar nu geamănul său.

O altă teorie interesantă îi aparține lui Louis Gendron, un istoric militar francez care a dat peste niște scrisori codificate, transmise ulterior lui Etienne Bazeries în cadrul departamentului criptografic al armatei franceze în anii 1890. După trei ani lungi de decriptare, Bazeries a reușit să citească unele mesaje din Marele Cifru al lui Ludovic al XIV-lea.

Una dintre scrisorile scrise de Louvois se referea la un prizonier și îl identifica drept generalul Vivien de Bulonde și făcea referire specifică la crima lui de Bulonde. De Bulonde a fost acuzat de lașitate în timpul asediului de la Cuneo în 1691. Îngrijorat de sosirea trupelor inamice din Austria, el a ordonat o retragere grabnică, lăsând în urmă munițiile și oamenii răniți.

Acest lucru l-a înfuriat pe rege, care a ordonat „să fie condus la fortăreața de la Pignerol, unde va fi închis într-o celulă și păzit noaptea, iar ziua i se va permite să se plimbe pe creneluri cu un 330 309”. S-a sugerat că „330” însemna masca, iar „309” reprezenta un „punct”. Cu toate acestea, această teorie nu a fost verificată, iar datele sunt, de asemenea, neconforme cu alte înregistrări.

Teoria conform căreia Omul cu masca de fier este Eustache Dauger este cea mai acceptată. Cu toate acestea, nu este clar dacă acesta a fost numele său real sau un pseudonim. Se știe că în 1637 s-a născut un bărbat pe nume Eustache Dauger de Cavoye, fiul unui căpitan din gărzile cardinalului Richelieu. Mai târziu s-a alăturat armatei regale, dar în cele din urmă a fost forțat să demisioneze în dizgrație după ce a ucis un tânăr băiat într-o încăierare la beție, fiind ulterior încarcerat.

La scurt timp după ce s-a plâns surorii sale de tratamentul la închisoare, în 1678, regele a emis un edict prin care de Cavoye nu mai avea voie să comunice cu nimeni decât în prezența unui preot, scrie gadgetreport.ro.

Problema cu teoria conform căreia de Cavoye este același Eustache Dauger ca și bărbatul despre care se spune că a fost pedepsit cu masca de fier este că de Cavoye a fost deținut în închisoarea Saint-Lazare, în timp ce Omul cu masca de fier se afla la Pignerol. În plus, există dovezi semnificative că de Cavoye a murit în anii 1680, cu mult înaintea mai celebrului Eustache Dauger.

La 18 septembrie 1698, Saint-Mars și-a preluat noua funcție de guvernator al închisorii Bastiliei din Paris, aducându-l cu el pe prizonierul mascat. Acesta a fost plasat într-o celulă solitară în cea de-a treia cameră preambulată a turnului Bertaudière. Al doilea comandant al închisorii, de Rosarges, trebuia să îl hrănească. Locotenentul du Junca, un alt ofițer al Bastiliei, a observat că prizonierul purta „o mască de catifea neagră”.

Omul cu masca de fier a murit la 19 noiembrie 1703 și a fost înmormântat a doua zi sub numele de Marchioly. Se pare că toată mobila și îmbrăcămintea sa au fost distruse ulterior, pereții celulei sale au fost răzuiți și albiți cu var, iar tot ceea ce era făcut din metal pe care omul îl deținea a fost topit.

(Fluierul)