România riscă să mai aștepte alți 13 ani pentru aderarea deplină în Schengen: 'În teorie, totul este posibil' / Adina Vălean prezintă două scenarii posibile

Adina Vălean: Calendarul, dacă există, e cunoscut de cei care sunt şefi de dosar, adică cei de la Afaceri Interne (Ministerul de Interne - n.r.). Eu nu îl cunosc, nu ştiu să existe. Ştiu că există ambiţia de a intra cât mai repede. Am văzut şi eu declaraţii care vorbesc despre un proces ireversibil, despre faptul că există speranţă, poate chiar sfârşitul anului.

Adina Vălean: Chestiunea cu Schengen este atât de subiectivă încât e greu să fii obiectiv. Pur şi simplu poate să fie un moment pe care nu îl cunoaştem încă, dar care va apărea şi va crea o breşă. La fel de bine se poate să existe o încăpăţânare, o opoziţie la aderarea noastră şi cu spaţiul terestru, care să dureze etern, deci e greu de spus.

Adina Vălean: Dacă vă spun că da, îi necăjesc pe cetăţeni. În teorie, totul este posibil: se poate să intrăm anul acesta, se poate să mai aşteptăm foarte multă vreme. Nu ştim nici viitorul Schengen care va fi. Economic, ne-ar fi foarte util să avem şi Schengen-ul terestru, asta este clar. Şi nu numai economic, ci şi din punctul de vedere al impactului pe care o frontieră Schengen îl are în regiunea respectivă pentru locuitori. Trebuie insistat în continuare şi găsite soluţii politice pentru a rezolva Schengen-ul terestru. Pe de altă parte, trebuie să ne pregătim şi noi cumva aceste frontiere. Sunt lucruri care depind şi de noi: a avea condiţii foarte civilizate, a avea un sistem de coadă electronică, a încuraja parcări securizate cu toate facilităţile în zonă, astfel încât să nu se creeze o coadă la frontieră, introducerea documentelor electronice care să se verifice electronic. Toate aceste măsuri le-am văzut atunci când am făcut coridoarele verzi din timpul pandemiei, când se închiseseră toate graniţele între state, chiar şi cele Schengen.

Adina Vălean: În primul rând, trebuie să avem autostrada de la Constanţa până la frontiera de Vest a României. Asta depinde de noi. Şi mai departe, depinde de fiecare stat membru, dar în principiu fiecare răspunde de dezvoltarea infrastructurii din ţara lui, iar noi sprijinim foarte mult trecerile dincolo de frontieră. Adică verigile lipsă, cum se întâmplă pentru trenuri. Deci, da.

Adina Vălean: Este Trans-European Transport Network (TEN-T).

Adina Vălean: În 2030 ar trebui ca reţeaua să fie completată.

Adina Vălean: N-o spun eu, asta spune legea europeană. Acesta este un regulament european, e obligatoriu.

Adina Vălean: Ca politician şi reglementator european, mai mult decât să propui legislaţie, n-ai ce face. Decât să cauţi finanţare, ceea ce facem - de aceea s-au găsit atâtea fonduri care ajută la finanţarea infrastructurii.

Adina Vălean: 50 de miliarde de euro, numai din Connecting Europe Facility. Sunt 1.500 de proiecte. Dar aceştia sunt bani în cofinanţare. Tipul ăsta de mecanism financiar a fost inventat pentru a atrage şi bani privaţi mai ieftini în infrastructură. Cu alte cuvinte, noi sau partenerii noştri financiari - cum e Banca Europeană de Investiţii - garantează cofinanţarea privată. Deci noi, pe lângă cei 50 de miliarde, de fapt am mai atras 71 de miliarde de euro din zona privată.

Adina Vălean: În ultimii 10 ani.

Adina Vălean: Da, acum ele vor fi coridoare europene, pentru că am unificat pe hartă autostrăzile cu coridoarele de marfă şi de tren, astfel încât să putem, în perspectivă, să avem mai multă sinergie şi multi-modalitate, adică să se completeze cele două tipuri de infrastructură. România a căpătat şi un coridor în plus, Nord-Sud, care trece până la noi şi care se conectează cu Constanţa pe zona Vest-Est. Deci în 2030, vă răspund din nou, conform legislaţiei europene.

Adina Vălean: Dar nici italienii n-au desfiinţat Alitalia. Au transformat-o în ITA. Nu au reuşit nici ei în cele din urmă. Piaţa de aviaţie în Europa este foarte competitivă şi gardianul acestei competitivităţi este Comisia Europeană, care trebuie să aprobe diversele scheme financiare în jurul companiilor aeriene. În situaţia asta se află şi ITA, care a făcut o solicitare de consolidare cu Lufthansa. Şi TAROM are un plan de restructurare pentru a i se aproba un ajutor de stat.  Ajutorul de stat nu-l dă Comisia. Ajutorul de stat vine din bugetul naţional şi Comisia Europeană îl aprobă. Planul de restructurare este bun, e consolidat şi ne aşteptăm la un răspuns, care sper să fie pozitiv, la sfârşitul lunii aprilie. Deci înseamnă că TAROM va fi restructurat şi nu doresc să fie desfiinţat.

Adina Vălean: Restructurare înseamnă că ei trebuie să dovedească că au o schemă care le va aduce profit şi nu vor merge în continuare în pierdere. Un Business Plan, practic.

Adina Vălean: Mai puţin decât vara trecută, deşi preconizăm o uşoară creştere a traficului. Deci mai mulţi călători.

Adina Vălean: Da, şi e în creştere. Cererea este foarte mare.

Adina Vălean: Toate partidele din România performează foarte prost în a nu descuraja femeile să participe la viaţa politică. Pentru că femeile n-au neapărat nevoie de o încurajare, dar au nevoie să nu fie descurajate. Eu cred că e şi o slabă înţelegere. În general, societăţile în care femeile sunt mai implicate în politică sunt şi societăţi mai prospere. Îmi pare rău că nu sunt mai multe femei pe listă.

(Fluierul)