În PE s-a votat Regulamentul care obligă România să primească migranți: trebuie să le asigurăm locuințe și alte facilități

Pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic. Vor fi actualizate și criteriile potrivit cărora se stabilește statul membru responsabil de examinarea cererilor de protecție internațională (așa-numitul „Regulament Dublin”).

Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră introduce un mecanism de intervenție în situațiile în care sosirile cresc brusc. Astfel, țările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii.AdChoices

Într-o situație de criză, statul membru care se confruntă cu o astfel de situație ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita din partea altor state membre măsurile de sprijin și de solidaritate care sunt cele mai potrivite pentru nevoile sale în scopul gestionării situației și care presupun o solidaritate sporită în comparație cu cea prevăzută în Regulamentul (UE) 2024/...+ pentru a atenua responsabilitatea statului membru privind gestionarea unei situații de criză. Măsurile sporite de solidaritate și de sprijin ar putea lua forma unor relocări intra-UE, a unor contribuții financiare, a unor măsuri de solidaritate alternative sau a unei combinații între acestea”, se arată în Regulament.

Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă (screening). Astfel, li se va verifica identitatea, li se vor colecta date biometrice și vor fi supuse unui control de securitate și unui examen medical. Întreaga procedură va dura maximum șapte zile. Statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.

La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale. Procesarea cererilor de azil la frontierele UE va trebui să se facă mai rapid în viitor, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile.

Datele persoanelor care sosesc neregulamentar în Uniune, inclusiv amprentele digitale și imaginile faciale pentru cei cu vârsta de peste șase ani, vor fi înregistrate în baza de date Eurodac, care va fi reformată. Autoritățile vor putea să menționeze și dacă o persoană poate reprezenta un risc de securitate, a avut un comportament violent sau arme asupra sa.

Parlamentul a aprobat și noi standarde uniforme pentru toate statele membre, care se vor aplica la recunoașterea statutului de refugiat sau de persoană eligibilă pentru protecția subsidiară. Persoanele care se califică pentru protecție vor beneficia totodată de o serie de drepturi conform acelorași standarde. Statele membre vor evalua situația din țara de origine pe baza informațiilor primite de la Agenția Uniunii Europene pentru Azil. Statutul de refugiat va fi reexaminat periodic. Persoanele care solicită protecție vor trebui să rămână pe teritoriul statului responsabil cu prelucrarea cererii lor sau al statului în care a fost acordată protecția.

Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. Solicitanții de azil înregistrați vor putea începe să lucreze cel târziu la șase luni după depunerea cererii. Condițiile de detenție și restrângerea dreptului la liberă circulație vor fi reglementate, pentru a-i descuraja pe solicitanți să se mute dintr-o țară a Uniunii în alta.

Un nou cadru legislativ privind relocarea și admisia umanitară va permite țărilor Uniunii să primească voluntar refugiați din țări terțe recunoscuți ca atare de Agenția pentru refugiați a ONU (UNHCR). Aceștia ar urma să ajungă pe teritoriul UE în mod legal, organizat și sigur. Textul raportoarei Malin BJÖRK (Suedia, Stânga) a fost adoptat cu 452 voturi pentru, 154 împotrivă și 14 abțineri. Citiți mai multe despre cadrul UE privind relocarea.

După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani. În cazul Directivei privind condițiile de primire, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a modifica legislația națională.

Prin adoptarea acestor rapoarte, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor de a consolida rolul UE în abordarea tuturor formelor de migrație ilegală și de a consolida protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene, respectând în același timp drepturile omului, de a aplica reguli comune în mod uniform în toate statele membre cu privire la primirea migranților, de a consolida rolul UE și a reforma sistemul european de azil, bazat pe principiile solidarității și al responsabilității echitabile, exprimate în propunerile 42(2), 43(1), 43(2), 44( 1), 44(2), 44(3), 44(4) din concluziile Conferinței privind Viitorul Europei.

(Fluierul)