Risc mare de producere a unor avalanşe, în Munţii Parâng-Şureanu şi Ţarcu-Godeanu, la altitudini mari/ Risc însemnat, în alte masive

Potrivit datelor de la ANM, este risc însemnat (3 din 5) de producere a unor avalanşe în Munţii Făgăraş, la altitudini de peste 1.800 de metri.

Astfel, în partea superioară a stratului se menţine stratul cu rezistenţă redusă, care măsoară pe alocuri 25-30 de centrimetri, depus peste straturi mai vechi, mai stabile. În zona crestelor se întâlnesc plăci de vânt cu rezistenţă scăzută, îndeosebi pe versanţii estici şi sudici. În profunzime rezistenţa stratului este în creştere, fiind intercalate mai multe cruste de gheaţă. În zonele adăpostite sunt prezente în continuare depozite şi troiene de zăpadă însemnate. Încălzirea vremii va aduce temperaturi uşor pozitive la altitudini de peste 2.000 de metri. Pe fondul insolaţiei şi al temperaturilor ridicate care se vor înregistra, se va produce o umezire a stratului de zăpadă în partea sa superioară. În special la supraîncărcări, pe pantele mai înclinate, stratul instabil de la suprafaţă poate fi dislocat, ducând la declanşarea de avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari.

Risc însemat este şi în Munţii Rodnei, Călimani-Bistriţei, unde, la peste 1.800 de metri, la suprafaţa zăpezii se întâlnesc local 15-25 centimetri de zăpadă proaspătă, depusă peste un stratmai vechi de zăpadă, care prezintă în continuare rezistenţă mai redusă. În profunzime stratul este îngheţat şi compact, cu multiple cruste de gheaţă. În zonele adăpostite sunt troiene şi acumulări mai însemnate, iar în zona crestelor plăci de vânt recente. Vântul va fi intens în perioada următoare şi va viscoli ninsoarea care se va mai depune şi va spulbera zăpada. Pe pantele suficient de înclinate, straturile de la suprafaţă cu rezistenţă redusă vor putea aluneca peste cele mai dure, din profunzime, ducând la declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, riscul fiind prezent mai ales la supraîncărcări.

De asemenea, este risc însemnat în Munţii Bucegi. La peste 1.800 de metri, vântul puternic va viscoli ninsoarea şi spulbera zăpada, dar stratul nu va înregistra modificări importante. Temperaturile vor înregistra o creştere accentuată, la valori pozitive diurne la orele amiezii, la altitudini de peste 2.000 de metri. Pe fondul insolaţiei şi al temperaturilor crescute, stratul de zăpada se va umezi în partea superioară şi în special pe versanţii însoriţi vor fi condiţii pentru curgeri superficiale ce pot angrena stratul cu rezistenţă redusă din partea superioară a stratului, care mai măsoară pe alocuri 20-25 cm. Se regăsesc în continuare plăcile de vânt din apropierea crestelor, mai ales pe versanţii estici şi sudici, precum şi unele depozite în zonele adăpostite. În profunzime, stratul mai vechi este în general îngheţat şi compact. În aceste condiţii, stratul cu rezistenţă redusă de la suprafaţă poate aluneca peste cele mai dure din partea inferioară, mai ales la supraîncărcări, favorizând declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi cu totul izolat mari.

În schimb, meteorologii consideră că este risc mare (4 din5) de producere a unor avalanşe în Munţii Parâng-Şureanu. Astfel, la peste 1.800 de metri, ninsorile recente au depus local 20-30 de centimetri de zăpadă proaspătă peste stratul preexistent, care încă are stabilitate şi rezistenţă relativ redusă, şi care are pe alocuri grosimi de 20-25 de centimetri. În profunzime stratul este îngheţat şi stabilizat. Vântul puternic a format plăci de vânt în apropierea crestelor şi troiene sau depozite mari de zăpadă. Pe pantele suficient de înclinate se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi mari, prin alunecarea straturilor mai puţin stabilizate de la suprafaţă sau prin ruperea plăcilor de vânt din zona crestelor, riscul fiind amplificat la supraîncărcări.

La altitudini mai mici de 1.800 de metri, riscul este însemnat.

Risc mare este şi în Munţii Ţarcu-Godeanu, la peste 1.800 de metri. Aici, s-au depus local peste 30-40 de centimetri de zăpadă proaspătă, cu coeziune slabă cu stratul de zăpadă subiacent, care are încă o rezistenţă redusă. Trecător va mai ninge slab. Vântul puternic va viscoli ninsoarea, spulbera zăpada şi va reduce vizibilitatea. În zonele adăpostite sunt depozite mari şi troiene de peste 1-2 metri. În zona crestelor sunt cornişe, iar spre creste sunt formate plăci de vânt, care se pot rupe cu uşurinţă la supraîncărcări, în timp ce altele noi vor continua să se formeze. Atât spontan, cât mai ales la supraîncărcări, sunt condiţii favorabile pentru declanşarea unor avalanşe de dimensiuni medii şi mari.

La altitudini mai mici de 1.800 de metri, riscul este însemnat.

În Masivul Vlădeasa riscul este moderat, iar în Ceahlău – redus.

Datele ANM sunt valabile până marţi seară.

(Fluierul)