Evaziunea fiscală din sectorul produselor petroliere accizabile a ajuns într-o situație gravă, scăpând complet de sub control.

Evaziunea fiscală din sectorul produselor petroliere accizabile a ajuns într-un punct critic, punând presiune pe bugetul de stat cu pierderi de sute de milioane de euro. Aceasta este alimentată de legislația depășită, iar lacunele legislative sunt exploatate de grupuri infracționale transfrontaliere, care folosesc firme fantomă în România pentru a obține atestate de comercializare de la autoritățile vamale fără nicio dificultate.

Autoritățile de control sunt confruntate anual cu descoperirea prejudiciilor uriașe, însă nu au mijloacele necesare pentru a recupera sumele pierdute din cauza structurii complexe a lanțurilor de distribuție și a dispariției repetate a firmelor implicate în evaziune. Aceste practici continuă să submineze echilibrul bugetar al statului.

În prezent, există peste 1.000 de firme care dețin atestate de comercializare fără depozitare, iar multe dintre acestea dispar anual, intră în insolvență sau sunt vândute către persoane fără solvabilitate, făcând aproape imposibilă urmărirea și recuperarea prejudiciilor. Deși autoritățile au cerut modificarea legislației pentru a reglementa mai strict aceste activități, intervențiile legislative au fost blocate de interese economice considerabile și de influențele provenite din sumele mari obținute ilegal din aceste tranzacții.

În România, se tranzacționează anual peste 7 milioane de tone de produse petroliere accizabile (precum benzină și motorină), în valoare de aproximativ 60 miliarde de lei, iar sectorul petrolier este unul dintre cele mai vulnerabile la evaziune, din cauza unei legislații permisive și învechite. În fiecare zi sunt vândute aproximativ 20.000 de tone de produse, iar acest volum imens de tranzacții face imposibil un control fizic sau documentar în timp real, iar verificările ulterioare sunt extrem de dificil de realizat.

Multe dintre tranzacțiile evazioniste se desfășoară între firme care nu dețin depozite, iar produsele trec prin mai multe societăți, unele dintre acestea fiind folosite doar pentru a înregistra tranzacții fictive și a ascunde evaziunea. Un exemplu notabil este schema de evaziune descoperită în colaborare cu procurorii europeni, în care o rețea de comercianți angro din România, susținuți de grupuri infracționale italiene, a generat un prejudiciu de peste 300 milioane de euro, cea mai mare parte a acestuia afectând bugetul României.

În ciuda descoperirii și destructurării unor astfel de scheme, recuperarea prejudicilor a fost minimă, iar legislația nu a suferit modificări semnificative, astfel că rețelele evazioniste continuă să opereze nestingherite. Multe dintre firmele implicate în aceste fraude dispar rapid după ce au desfășurat tranzacții cu volume mari de produse, iar autoritățile nu au resursele necesare pentru a recupera banii datorati.

Sistemul actual permite firmelor să obțină atestate de comercializare de la autoritățile vamale cu ușurință, fără o verificare amănunțită a solvabilității acestora sau a provenienței fondurilor. Aceste firme, adesea cu capital redus și fără active reale, rulează cantități mari de produse petroliere și dispar rapid, lăsând în urmă datorii mari la bugetul de stat.

De asemenea, grupurile evazioniste folosesc antrepozite fiscale pentru a transfera produse fără plata taxelor către stat, iar prin tranzacții multiple și implicarea de firme fantomă, dispar lunar sume semnificative de TVA și accize. Aceste practici sunt susținute de autorități vamale locale care, din diverse motive, nu sunt suficient de vigilenți în identificarea potențialelor fraude.

În acest context, se impune cu urgență reformarea legislației din domeniul petrolier pentru a crea un sistem de control mai transparent și mai eficient. Acesta ar trebui să asigure o trasabilitate completă a produselor energetice, de la producător sau importator până la consumatorul final, pentru a înlătura evaziunea fiscală și a asigura o colectare mai bună a accizelor și TVA-ului.

Întrebări la care autoritățile trebuie să răspundă:

Care este valoarea totală a prejudiciului adus bugetului de stat de evaziunea fiscală din domeniul petrolier, conform schemelor descrise?

Câte sume din acest prejudiciu au fost recuperate și care sunt motivele pentru care fenomenul continuă să crească, afectând în continuare bugetul?

De ce nu s-au adoptat măsuri legislative pentru a opri introducerea pe piața românească a unor cantități mari de motorină provenind din firme obscure, în special din partea cetățenilor italieni, având în vedere anchetele deja finalizate (exemplul EUROPETROL)?

Este normal ca firme noi, de multe ori cu acționari străini sau fără solvabilitate, să poată obține autorizații de expeditor înregistrat sau atestate de comercializare fără depozitare, fără un control riguros al fondurilor și solvabilității acestora?

Sunt autoritățile competente în domeniul vamal și fiscal depășite numeric sau profesional, sau sunt lacunele legislative atât de mari încât acțiunile de control preventiv sunt ineficiente, iar recuperarea prejudiciilor este minimă față de sumele evazionate?

(Fluierul)