Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cea mai slabă creştere din ultimii 10 ani

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut cu numai 1,9% în 2023, faţă de 2022 şi marchează astfel cea mai slabă creştere din ultimii 10 ani.

Consumul privat a avut în 2023 cea mai slabă creştere din ultimii zece ani. Şi în anul pandemiei, 2020, consumul a crescut mai bine, cu 2,2%.

Jucătorii din piaţă spun însă că cifrele nu sunt alarmante şi 2024 va fi mai bun, chiar dacă 2023 a fost un an prost pentru evoluţia consumului privat din România, din cauza inflaţiei şi dobânzilor ridicate, scrie ZF.

„Anul 2023 nu a avut o evoluţie spectaculoasă. Cum spuneam, la fel ca anii precedenţi, ’21-’22. Trebuie înţelese ciclurile economice şi retailerii vă asigur că îşi fac calculele foarte bine şi vedem mesaje pozitive în piaţă, atât ca număr de deschideri noi, cât şi ca număr de remodelări. De asemenea, ştim foarte bine de cele două consolidări care s-au întâmplat pe parcursul anului trecut: Carrefour a achiziţionat Cora, Ahold Delhaize este în tranzacţie cu Profi”, spune Daniel Mocanu, directorul general al DAAS Epta România, cel mai mare jucător din industria frigului din România, care livrează echipamente frigorifice retailerilor şi jucătorilor din logistică. Declaraţiile sale au fost făcute marţi la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

Datele statistice susţin ce spune omul de afaceri: vânzările retailerilor au crescut cu numai 1,9% în 2023 faţă de 2022, cea mai slabă evoluţie din ultimii 10 ani. Spre comparaţie, în 2020, anul cu cele două luni de lockdown, volumul cifrei de afaceri din vânzările cu amănuntul au crescut cu 2,2%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna decembrie 2023 situaţia este mai grea: avansul vânzărilor în volum este de numai 0,1%, în condiţiile în care vânzările de carburant scad cu două cifre. De asemenea, s-au mai înregistrat scăderi în sectorul mobilei, electrocasnicelor şi electronicelor. Vânzările de alimente au crescut, cu toate acestea, cu 4,7%, mai arată datele INS.

Eugen Sinca, analist financiar la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, remarcă însă că, în 2023, vânzările de carburanţi au tras în jos cifrele şi, dacă acestea sunt excluse, creşterea cifrei de afaceri din retail ar fi de 3,8%.

„Slăbiciunea persistentă în vânzările de carburanţi auto pe tot parcursul anului 2023 ar putea fi legată de adoptarea graduală a vehiculelor electrice şi hibride şi de schimbarea comportamentului consuma­torilor şi ridică unele întrebări cu privire la procesul de eşantionare a datelor. Vânzările cu amănuntul excluzând carburanţii auto au crescut cu 3,8% an/an în 2023, uşor sub creşterea de +3.9% an/an în 2022”, scrie Eugen Sinca.

Consumul privat înseamnă circa 60% din economia României şi este de departe cel mai important segment economic. Analiştii financiari, dar şi piaţa, se aşteaptă la o relansare a consumului în 2024, pe măsură ce veniturile reale cresc în continuare şi dobânzile scad.

„Prognozele anului 2024 par a fi pozitive. Să sperăm că nu apare o criză monumentală la est de noi, care ar putea duce atunci la dezastre”, a mai spus şeful DAAS Epta România, Daniel Mocanu.

Eugen Sinca scrie că avansul consumului din 2024 va veni din creşterea salariilor reale, adică ce este peste inflaţie, iar şomajul va rămâne la un nivel similar cu cel din 2023: „Creşterea salariilor reale este probabil să atingă un maxim de cinci ani pe măsură ce inflaţia îşi pierde din viteză şi salariile nominale cresc la rate cu două cifre. Numărul de angajaţi în economie este stabil la un nivel maxim istoric, iar rata şomajului a rămas neschimbată”.

Dincolo de cifrele din prognoze, în România este spaţiu de creştere a consumului şi din faptul că practic retailul are o pondere mai mică în economie decât în alte ţări, cum ar fi Polonia, dar şi Franţa, SUA sau Germania: „Noi considerăm că România are încă spaţiu de creştere. Dacă ar fi s-o comparăm doar cu Polonia, la o ţară cu o populaţie de două ori mai mică, retailul românesc este de trei ori mai puţin dezvoltat. Există loc de cel puţin o dublare a consumului în România”, mai spune Daniel Mocanu.

(Fluierul)