Cine sunt soldații de elită care pot intra oricând în România: Klaus Iohannis le-a dat undă verde/ Video

"Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice in politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei", se arată în scrisoarea preşedintelui Ioahnnis transmisă Parlamentului.

Potrivit documentului citat, "în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia".

"În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de Răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, îin cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei", se detaliază în scrisoare.

Preşedintele Iohannis evidenţiază că "pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie - 72 de ore - a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de Răspuns a NATO pe teritoriul naţional".

"În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (...) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii si/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024", se mai arată în scrisoare.

Trupele VJTF sunt considerate „vârful de lance” al NATO, o forță principală de lovire formată din până la 20.000 de militari de elită. VJTF se bazează pe operatori de Forțe Speciale, dar are și componente de comunicații, terestre, de aviație sau marină. Conform normelor NATO, trupele VJTF sunt constituite pe baze rotaționale și trebuie să fie gata de luptă în țara care are o criză de securitate în două, cel mult trei zile.

Unitățile VJTF fac parte din forța de răspuns a Aliată (NATO Response Force – NRF – n.red.) care este mult mai numeroasă mai ales după ce Rusia a atacat Ucraina și se dimensionează pe undeva pe la 80.000 de militari. De precizat, unitățile VJTF au fost înființate de NATO în urma Summitului din Țara Galilor, în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea.

(Fluierul)