Războiul din Ucraina intră în al treilea an, iar perspectivele sunt sumbre. Factorii care ar putea influenţa sprijinul occidental

Când a început invazia Ucrainei, în 24 februarie 2022, unii au prezis că ar putea dura doar trei zile până când forţele ruseşti vor captura capitala Kiev. Pe măsură ce războiul intră în al treilea an, liderul rus, Vladimir Putin, pare să aştepte ca sprijinul occidental pentru Ucraina să pălească. Deşi sprijinul pentru Ucraina în rândul europenilor rămâne larg, abia dacă 10% dintre aceştia mai cred că Ucraina poate învinge Rusia, potrivit unui sondaj la nivelul UE, o formă de "acord de compromis" fiind considerată cel mai probabil punctul în care se va ajunge pentru ca armele să tacă.

În afară de tragedia umană, se estimează că numai costurile de reconstrucţie au ajuns acum la aproape jumătate de trilion de dolari, adică de 2,8 ori mai mult decât producţia economică anuală a Ucrainei. De la invazie, guvernele occidentale au oferit 100 de miliarde de dolari pe an - 60 de miliarde de dolari în ajutor militar şi 40 de miliarde de dolari în ajutor bugetar.

Între timp, pe teren, lucrurile nu merg în direcţia dorită. Ucraina, care spera ca 2023 să-i aducă victorii cel puţin la fel de răsunătoare care cele din 2022, a pierdut teritoriu, în condiţiile în care ajutorul extern, în special cel american, este blocat, iar asta a început să se cunoască direct pe front.

Nemulţumirile cresc la Washington, unde principalul adversar republican al lui Joe Biden, Donald Trump, se pregăteşte pentru alegerile din noiembrie.

Liderii europeni ar putea fi, de asemenea, tentaţi să facă o analiză asupra unor sume de bani din activele ruseşti îngheţate, care în prezent sunt blocate şi care ar putea fi acordate Kievului.

Astfel, pe măsură ce războiul din Ucraina intră în cel de-al treilea an, conflictul va fi determinat nu doar pe câmpul de luptă, ci şi în capitalele occidentale şi în alte locuri aflate departe de linia frontului.

Forţele ucrainene sunt epuizate, au rămas fără muniţie şi sunt forţate să se retragă în unele zone, iar capacitatea Kievului de a respinge invazia Rusiei depinde în mare măsură de sprijinul militar, financiar şi politic al Occidentului.

Proiectul de lege blocat în Congresul american care include un ajutor de aproximativ 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina - mare parte din el militar - este vital pentru forţele Kievului, spun oficialii occidentali şi ucraineni.

"Fiecare săptămână pe care o aşteptăm înseamnă că vor fi mai mulţi oameni ucişi pe linia frontului din Ucraina", a declarat şeful NATO, Jens Stoltenberg, la sfârşitul săptămânii trecute.

Senatul american a adoptat proiectul de lege, care include, de asemenea, ajutoare pentru Israel şi Taiwan, la 13 februarie. Dar se confruntă cu o rezistenţă puternică din partea republicanilor apropiaţi de fostul preşedinte Donald Trump din Camera Reprezentanţilor. Preşedintele Camerei, Mike Johnson, a rezistat presiunilor din partea Casei Albe de a convoca un vot asupra proiectului de lege.

Este de aşteaptat să mai dureze ceva timp până când măsura va fi adoptată, dacă va fi adoptată.

O mare parte din război a degenerat în bătălii de artilerie crâncene, ambele părţi trăgând mii de obuze în fiecare zi.

Ucraina a putut lansa mai multe obuze decât Rusia în mare parte din 2023, dar situaţia s-a schimbat, deoarece Moscova a accelerat producţia şi a importat muniţie din Coreea de Nord şi Iran, spun analiştii.

Michael Kofman, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank cu sediul la Washington, estimează că artileria rusă trage de cinci ori mai mult decât cea ucraineană.

Un factor vital pentru Kiev în acest an va fi "dacă partenerii occidentali pot recupera decalajul faţă de producţia de artilerie rusă şi dacă pot furniza Ucrainei proiectilele şi muniţiile de care are nevoie", a declarat profesorul Justin Bronk, cercetător la grupul de reflecţie britanic RUSI, un think tank în domeniul apărării.

De asemenea, liderii ucraineni au făcut presiuni asupra omologilor lor occidentali pentru a livra noi sisteme de arme, mai ales rachete cu rază de acţiune mai lungă pentru a lovi departe în spatele liniilor ruse. Este vorba de ATACMS din SUA şi Taurus din Germania. Acestea din urmă tocmai au fost respinse, joi, printr-un vot în Bundestag,

"Nu putem creşte producţia de muniţie peste noapte. Dar putem lua decizii imediat pentru a le livra ucrainenilor arme de care au cu adevărat nevoie", a declarat fostul şef al NATO Anders Fogh Rasmussen, un aliat apropiat al guvernului ucrainean.

Statele Unite au furnizat doar sisteme ATACMS mai vechi, cu rază medie de acţiune, dar administraţia Biden lucrează acum pentru a livra armament mai nou, cu rază de acţiune mai lungă. Cu toate acestea, orice astfel de demers poate depinde de aprobarea în Congres a proiectului de lege privind ajutorul militar, care este în prezent blocat în Camera Reprezentanţilor.

Cancelarul german Olaf Scholz a rezistat rugăminţilor Kievului şi ale unor aliaţi NATO de a furniza sistemul foarte avansat Taurus. Oficialii germani au invocat preocupări legate de faptul că rachetele ar putea escalada războiul în interiorul teritoriului rusesc şi ar putea fi văzute ca o implicare mai directă a Germaniei în conflict.

Războiul din Gaza, declanşat de atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, înseamnă că liderii occidentali au avut mai puţin timp şi energie politică pentru a se dedica Ucrainei. Dacă situaţia se va deteriora şi mai mult sau va escalada într-un război regional, acest lucru va fi şi mai mult amplificat.

De asemenea, liderii din Sudul Global au acuzat Occidentul de standarde duble în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de războaiele din Ucraina şi Gaza, ceea ce face mai dificil pentru Kiev şi aliaţii săi să obţină sprijin pentru un summit în sprijinul proiectului de pace al Ucrainei.

"Rusia beneficiază cu siguranţă de aceste evoluţii", a declarat Vsevolod Chentsov, ambasadorul Ucrainei la Uniunea Europeană. "Lucrăm cu Sudul Global, încercăm să îi implicăm cât mai mult posibil în eforturile noastre. Continuăm să lucrăm la asta, este o problemă dificilă", a mărturisit diplomatul, citat de Reuters.

Este posibil ca summitul să nu afecteze în mod direct câmpul de luptă, dar ar putea afecta starea de spirit şi moralul politic din Ucraina.

Ucraina şi unii dintre susţinătorii săi continuă să facă presiuni asupra NATO pentru a invita Kievul să se alăture alianţei militare - ai cărei membri se angajează să trateze un atac asupra unuia dintre ei ca pe un atac asupra tuturor - sau cel puţin să aducă ţara mai aproape de aderare. Dar Statele Unite, puterea predominantă a NATO, şi Germania se numără printre cei care se opun unui astfel de pas, argumentând că ar putea apropia alianţa de un conflict direct cu Rusia, spun diplomaţii.

Anders Rasmussen, fostul şef al NATO, lucrează cu guvernul ucrainean şi cu un grup de personalităţi internaţionale la o propunere care ar stabili o cale clară de aderare, cu scopul de a influenţa rezultatul summitului de la Washington.

Donald Trump, pe care sondajele deja îl cotează cu un uşor avantaj în faţa lui Joe Biden, a fost un critic înverşunat al NATO în calitate de preşedinte, ameninţând în repetate rânduri că se va retrage din alianţă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi a declarat frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât partea lor echitabilă.

În ceea ce priveşte războiul Rusiei din Ucraina, Trump a cerut o dezescaladare şi s-a plâns de miliardele cheltuite până acum, deşi a prezentat puţine propuneri politice tangibile de rezolvarea a conflictului.

Preşedintele Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, a luat decizia controversată de a candida pentru un al doilea mandat în mare parte pentru că era convins că îl va înfrunta pe Trump, în vârstă de 77 de ani, şi pentru că el crede că este democratul care îl poate învinge la alegerile din noiembrie. Dar americanii continuă să fie îngrijoraţi de preţurile ridicate şi pun la îndoială vârsta sa, planurile sale economice şi politicile sale privind frontiera şi Orientul Mijlociu.

Trump şi-a păstrat un avans impunător în faţa rivalilor săi pentru nominalizarea republicană, în pofida problemelor sale juridice tot mai mari. Cu toate acestea, un sondaj Reuters/Ipsos realizat la începutul acestei luni a arătat că unul din patru alegători republicani şi aproximativ jumătate dintre independenţii care au răspuns au declarat că nu l-ar vota pe Trump dacă ar fi condamnat de un juriu pentru o infracţiune penală.

(Fluierul)