Reacțiile miniștrilor din Guvernul 'din umbră' al AUR: planurile de guvernare ale oamenilor lui George Simion

CONSULAȚI AICI LISTA GUVERNULUI ”DIN UMBRĂ” AL AUR

Am contactat cele mai importante nume de pe lista Guvernului ”din umbră” al AUR și am încercat să vedem care le sunt planurile de viitor.

”În primul rând aș dori să menționez că în AUR avem cel puțin 3 variante, 3 opțiuni pentru fiecare minister. Ideea ar fi că dacă ar fi să ajung ministrul Justiției primul lucru pe care l-aș face ar fi să introducem răspunderea magistraților.

Fără răspunderea magistraților nu avem cum să progesăm ca societate. Vom face toate procedurile necesare pentru ca o astfel de schimbare să vină inclusiv din partea societății.”, a spus Ramona Ioana Bruynseels, pentru ȘTIRIPESURSE.RO.

”Nu sunt în AUR, sunt lider al PNCR. Alianța AUR se pregătește pentru guvernarea României și în mod evident am discutat și despre cine și cum își poate folosi cât mai bine expertiza pentru binele României.

Discuții exploratorii au existat, dar bineînțeles la modul general.

Noi ne pregătim pentru alegerile europarlamentare și pentru a avea în Parlamentul European cât mai mulți oameni care să apere cu adevărat interesele României.”, a spus Cristian Terhes.

”Să fiu sincer nu știu mare lucru, nu am discutat.

Consider că la Finanțe ar trebui ca banii să se ducă în investiții. Banii folosiți în România se duc pe importuri, noi nemaiavând cu adevărat o industrie.

Faptul că nu avem industrie și investiții, asta ne duce în situația în care exportăm materie primă și aducem în țară produsele.

De ce alții pot și noi nu putem. Nu consider că le putem face pe toate, dar trebuie să avem nișele noastre, în care noi să producem și materia primă, dar și produsul final.

În ceea ce privește investițiile străine, îi așteptăm cu drag pe oamenii de afaceri străini să vină și să investească, dar în România și să ofere salarii românilor”, a spus Timotei Onoriu.

”Nu am vorbit cu nimeni despre asta.

Nu m-am gândit niciodată, iar o poziție de felul acesta...

Nu mi s-a propus niciodată, nici nu m-am gândit niciodată la această chestiune”, a spus Daniel Florea.

”Nu știu nu de această listă. Toți membri partidului sunt la dispoziția și eu pot să vă spun că avem cel puțin 3 oameni la fel de buni sau mai buni ca mine, pentru fiecare minister.

Eu personal nu am informații, dar pot să vă spun că și dacă voi fi ministru și dacă nu voi fi, eu sunt implicat 100% pentru a genera politici bune, pentru a îmbunătăți situația turismului din România.”, a spus Mohammad Murad.

Ilan Laufer, ministerul Economiei și Antreprenoriatului

”Nu stiu daca mă aflu pe listă sau nu, daca sunt pe lista ma onoreaza. Daca as reveni la Minister, principal pentru mine ar fi un nou program StartUp Nation. In forma pe care l-am facut in 2017-2018. Programe de stimultare a productiei pentru IMM-uri si revigorarea companiilor de stat care sunt in subordinera Ministerului. O legea functionala a parteneriatul public privat.”, a spus Ilan Laufer.

”Dacă aș fi ministrul educației într-un viitor Guvern AUR, primul lucru pe care l-aș face ar fi să propun rescrierea manualului de istorie a românilor astfel încât elevii să conștientizeze importanța celui mai mare Proiect de țară din istoria noastră: Marea Unire a Românilor din 1918. Tinerii trebuie să știe cum a fost posibilă realizarea unui asemenea proiect.

Avem datoria de a acționa pentru reîntregirea României pe cale pașnică, diplomatică, cu argumente de ordin etnic, lingvistic, istoric, politic, precum și cu argumente de drept internațional.

Toți cetățenii României trebuie să știe că reunirea românilor și reîntregirea României reprezintă șansa reafirmării noastre ca națiune demnă și respectată, care să-și aducă contribuția majoră la dezvoltarea culturii și științei universale, așa cum s-a întâmplat după Marea Unire a Românilor din 1918, prin intermediul unor personalități precum:

Constantin Brâncuși („părintele sculpturii moderne”), George Enescu (geniu al muzicii universale), Lucian Blaga (filozof, poet, creator de cultură), Eugen Ionescu (creatorul teatrului absurd), Emil Cioran (unul dintre marii gânditori ai tuturor timpurilor), Mircea Eliade (cel mai apreciat istoric al religiilor), Maria Cebotari (născută la Chișinău, una dintre cele mai mari soprane din lume), Béla Bartók (născut în Banat, interpret de geniu al folclorului muzical românesc, poate cel mai important compozitor maghiar), Victor Brauner (extraordinar pictor suprarealist), Benjamin Fundoianu/ Fondane (reprezentant al avangardei literare), Marcel Iancu („omul-orchestră al avangardei europene interbelice”), Tristan Tzara (poet avangardist, cofondator al dadaismului), Paul Celan (poet modern de valoare universală), Nicolae Steinhardt (genial filozof creștin), Nicolae Noica (filozoful spiritului românesc), Victor Babeş (co-autor al primului tratat de bacteriologie din lume, precursor al imunologiei moderne), Traian Vuia (pionier al aviației mondiale), Ion Cantacuzino (microbiolog, imunolog; a inventat „metoda Cantacuzino” de vaccinare antiholerică, folosită și azi), Nicolae Paulescu (descoperitorul pancreinei, numită și insulină, pe care a folosit-o în tratarea diabetului, descoperire care a salvat zeci de milioane de vieţi), Nicolae Donici (astronom născut la Chișinău; a cercetat astronomia soarelui și a planetelor, a cromosferei și a luminii zodiacale), Henri Coandă (creatorul primului avion cu reacție din lume, fără elice), Grigore Antipa (precursor al hidrobiologiei), Emil Racoviţă (fondatorul biospeologiei și al primului institut de speologie din lume, la Cluj), Hermann Oberth (unul dintre părinții fondatori ai zborurilor spaţiale, ai rachetei și ai astronauticii), Dimitrie Mangeron (matemetician născut la Chișinău; a creat teoria accelerațiilor reduse, utilizată în pregătirea zborurilor spațiale), Ştefan Procopiu (fizician specialist în teoria cuantelor; a descoperit, alături de Niels Bohr, „Magnetonul Bohr-Procopiu”; a descoperit depolarizarea longitudinală a luminii), Nichita Stănescu („inovator lingvistic și poetic”), George Emil Palade (laureat al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină) și foarte mulți alții.

*

O asemenea Generație de Aur poate să fie urmată de o nouă Generație de Aur. În noile manuale de istorie, fundamentul viitoarei Generații de Aur trebuie să fie cele trei acte ale Marii Uniri a Românilor din 1918:

I. În 27 Martie 1918, Sfatul Țării a votat la Chișinău Actul Unirii, prin vot nominal deschis: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”

II. La 28 Noiembrie 1918, la Cernăuți, Congresul General al Bucovinei a votat în UNANIMITATE, cu sprijinul reprezentanților germani și polonezi, unirea cu România: „După sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile ..., cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdile dezrobirii noastre. De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.”

III. La 1 Decembrie 1918, „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează [în UNANIMITATE] unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. /.../”

*

În noile manuale de istorie trebuie să se sublinieze faptul că Marile Puteri, precum China — prin declarațiile publice ale liderului suprem Mao Zedong din 1964, Statele Unite al Americii — prin Rezoluția 148 a Senatului SUA din 28 iunie 1991, Uniunea Europeană — prin Rezoluția Parlamentului European din 19 sept. 2019, au susținut explicit sau implicit reunirea românilor și reîntregirea României.

Viitoarele manuale de istorie trebuie să includă declarațiile liderului suprem al Chinei Mao Zedong, făcute în anul 1964, care a condamnat public politica expansionistă a Moscovei, arătând că „pământuri cucerite [nejustificat] de sovietici sunt foarte multe. /.../ Ei și-au declarat teritoriu propriu o parte a României”. Mao Zedong a dat exemple de politică expansionistă a Moscovei și față de alți vecini ai URSS, precum China, Japonia, Mongolia, Polonia și Finlanda. În același an, ambasada Chinei de la București a difuzat o hartă a României care includea teritoriile anexate ilegal de URSS în 1940, Basarabia și Bucovina de nord.

Cred că noile manuale de istorie de liceu ar trebui redea aproape integral Rezoluția 148 adoptată de Senatul SUA în 28 iunie 1991, care prezintă argumente de drept internațional, de ordin etnic, lingvistic, istoric și politic, care demonstrează că reunirea românilor este îndreptățită și că va fi recunoscută internațional:

« Prezenta REZOLUȚIE exprimă convingerea Senatului că Statele Unite ale Americii trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi din Bucovina de Nord.

Întrucât principatul românesc al Moldovei a fost fondat ca stat independent în secolul al XIV-lea;

Întrucât Moldova a fost invadată în 1806 de armata rusă şi anexată de Imperiul Rus în 1812 ca urmare a Tratatului ruso-turc de la Bucureşti; [n.n.: anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus a fost ilegală întrucât s-a făcut prin violarea normelor de drept internațional valabile în epocă, și prin încălcarea de către Imperiul Otoman și de către Imperiul Rus a tratatelor și înțelegerilor acestora cu Principatul Moldovei] /…/

Întrucât, la 9 aprilie [27 martie pe stil vechi] 1918, Adunarea Constituantă a votat unirea Moldovei cu Regatul României;

Întrucât Statele Unite, Franţa, Italia, Marea Britanie, Japonia şi celelalte state aliate au aprobat și recunoscut în mod expres reunirea Moldovei cu România în Tratatul de pace de la Paris din 28 oct. 1920;

Întrucât forţele armate ale Uniunii Sovietice au invadat Regatul României la 28 iunie 1940 şi au ocupat estul Moldovei şi Bucovina de Nord şi Herţa, încălcând Carta Ligii Naţiunilor, Tratatul de la Paris din 1920, Tratatul general pentru renunţarea la război din 1928 [n.n.: Pactul Briand-Kellogg], Pactul româno-sovietic de Asistență Reciprocă din 1936, Convențiile pentru definirea agresiunii din 1933, precum şi principii general recunoscute ale dreptului internaţional;

Întrucât anexarea Moldovei, a nordului Bucovinei și a Herței a fost convenită prospectiv în anumite protocoale secrete ale Pactului de neagresiune încheiat între Guvernul Uniunii Sovietice și Reich-ul German la 23 aug. 1939; [n.n.: Pactul Stalin-Hitler (Ribbentrop-Molotov), semnat la Moscova]

Întrucât între 1940 şi 1953 sute de mii de români din Moldova şi Bucovina au fost deportaţi de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în Asia centrală şi Siberia;

Întrucât guvernul Statelor Unite și-a declarat în mod repetat refuzul de a recunoaște confiscarea forțată a teritoriului în conformitate cu termenii așa-numitului Pact Stalin-Hitler, inclusiv anexarea sovietică a Estoniei, Letoniei și Lituaniei din 1940;

Întrucât guvernele Regatului Unit, ale Uniunii Sovietice și ale Statelor Unite sunt părți ale Cartei Atlanticului din 14 aug.1941, în care semnatarii și-au declarat „dorința de a nu exista schimbări teritoriale care să nu fie în concordanță cu voința liber exprimată a popoarelor în cauză” și și-au afirmat dorința „de a vedea restabilite drepturile de suveranitate și de autoguvernare ale celor care au fost privați de ele cu forța” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial;

Întrucât, la 31 aug. 1989, Consiliul Suprem al Moldovei a declarat limba română ca limbă oficială a Republicii și a restabilit alfabetul latin interzis de Guvernul sovietic în timpul ocupației Moldovei ca alfabet al limbii române scrise; /.../

Întrucât, la 27 apr.1990, Consiliul Suprem al Moldovei a restaurat drapelul României ca drapel oficial al republicii; /.../

Întrucât, la 16 dec.1990, peste opt sute de mii de români s-au adunat la cea de-a doua Mare Adunare Națională din capitala Moldovei, Chișinău, pentru a declara independența națională a românilor din teritoriile ocupate;

Întrucât poporul Moldovei a refuzat să participe la referendumul sovietic din 3 martie 1991, în ciuda eforturilor guvernamentale sovietice de a amenința și intimida poporul moldovenesc să accepte un nou tratat unional; [n.n.: pentru menținerea URSS]

Întrucât statele semnatare ale Actului final de la Helsinki au acceptat principiul egalității în drepturi a popoarelor și dreptul lor la autodeterminare;

Și întrucât, în conformitate cu art. 8 din Actul final de la Helsinki „toate popoarele au întotdeauna dreptul, în deplină libertate, de a-și decide, când și dacă doresc, statutul lor politic intern și extern, fără ingerințe externe, și să-și urmeze după cum doresc dezvoltarea lor politică, economică, socială și culturală”.

În consecință, decidem că rezoluția bine cumpănită a Senatului este că Guvernul Statelor Unite ar trebui: 1). să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Moldova și din Bucovina de nord ocupate de Uniunea Sovietică, și să emită o declarație în acest sens; și 2). să susţină eforturile viitoare ale guvernului Moldovei să negocize în mod pașnic, dacă dorește, reunirea României cu Moldova și cu Bucovina de Nord, după cum este stabilit în Tratatul de pace de la Paris din 1920, conform normelor predominante ale dreptului internațional și Principiului 1 al Actului Final de la Helsinki.»

București, ... februarie 2024

Prof. Univ. Dr. Sorin Ilieșiu, Prim-vicepreședinte al Senatului AUR, reprezentant al societății civile din România între anii 1990-2012, autor al Proclamației pentru România (2005) și al Raportului pentru condamnarea regimului comunist din România ca nelegitim și criminal (2005)”, a transmis Sorin Ilieșiu.

(Fluierul)