Comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevicius: Deşi se află în război, Ucraina se reconstruieşte

"Acest război se desfăşoară la graniţa Uniunii Europene, dar totodată în Europa", a spus el, referindu-se la războiul de agresiune condus de Rusia împotriva Ucrainei ca la "un rău de nedescris", care provoacă "suferinţe umane uriaşe", în timp ce ucrainenii nu luptă doar pentru ei înşişi şi pentru ţara lor, dar şi "pentru noi toţi", a spus oficialul european în deschiderea mesei rotunde "Reconstrucţia Ucrainei pe criterii de sustenabilitate", organizată în cadrul festivalului Noul Bauhaus European.

El a evidenţiat faptul că acest război are totodată un impact dezastruos şi asupra mediului, în mai multe forme, menţionând ''în primul rând eventualitatea unui atac nuclear'', dar şi impactul asupra vieţii sălbatice din ariile protejate, daunele provocate de scurgerile de petrol, de combustibili toxici sau substanţe periculoase, cauzate de distrugerea infrastructurii ucrainene, pe lângă problemele legate de resurse vitale cum ar fi apa, şi multe altele.

Vorbind despre eforturile de reconstrucţie în acest context, comisarul a menţionat proiectul european Phoenix, care se concentrează pe dezvoltarea sustenabilă din punctul de vedere al protecţiei mediului a oraşelor ucrainene, prin sisteme moderne de canalizare şi de gestionare a deşeurilor, fabrici nepoluante şi afaceri care gestionează eficient resursele existente şi contribuie în acelaşi timp la dezvoltare.

Sinkevicius a explicat că proiectul Phoenix are o componentă de urgenţă, care presupune proiecte dezvoltate pe termen scurt, şi o componentă axată pe proiecte pe termen lung.

"Aici aş vrea să spun că sunt întrebat adesea de ce este nevoie să depunem tot acest efort şi să investim toate aceste resurse dacă rachetele ruseşti vin apoi în urma noastră şi distrug totul. Ei bine, oamenii continuă să trăiască acolo, acesta este răspunsul meu," a punctat comisarul european.

El a plasat efortul de reconstrucţie şi în contextul procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană: "Bineînţeles, putem grăbi acest proces de aderare la Uniunea Europeană şi putem ajuta Ucraina să obţină beneficiile maxime pe care Uniunea şi instituţiile financiare le pot oferi şi care vin la pachet cu intrarea pe piaţa unică".

Potrivit comisarului european, UE urmează să investească 50 de milioane de euro în decurs de patru ani pentru reconstrucţia Ucrainei. El a insistat pe şansa pe care o are Ucraina acum nu doar să se reconstruiască, dar să o facă într-un mod sustenabil, realizând tranziţia către o societate mai bună în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător şi eficienţa energetică.

Discursul oficialului european a fost urmat de un mesaj video din partea Oleksandrei Azarhina, viceministru pentru comunităţi, teritorii şi dezvoltarea infrastructurii a Ucrainei, care a explicat cât de mari sunt daunele suferite de Ucraina, insistând pe ideea că ţara sa are nevoie să se reconstruiască pe baza principiului "reconstruieşte mai bine", promovat şi de Noul Bauhaus European.

"Noi dezvoltăm acum un sistem digital care se numeşte DREAM [Digital Restoration EcoSystem for Accountable Management] şi avem deja 3000 de proiecte adaptate la nevoile Ucrainei. Există, de asemenea, o platformă care ne spune exact care proiecte sunt aliniate cu principiile Noului Bauhaus European şi care mai au nevoie de schimbări", a relevat ea, subliniind totodată faptul că Ucraina continuă să aibă mare nevoie de bani pentru a-şi putea reveni din dezastrul suferit.

Arhitectul polonez Huber Trammer a subliniat că Europa ar trebui să înveţe din modul în care Ucraina se reconstruieşte folosind infrastructura deja existentă, clădirile existente, pe care le repară, le readuce la viaţă. ''Ceea ce îmi place cel mai mult la Noul Bauhaus European este faptul că nu construieşte lucrurile de la zero, ci le reconstruieşte, reparându-le pe cele deja existente'', a spus el, "în timp ce Europa este mai obişnuită în prezent să demoleze mai întâi şi apoi să facă o construcţie nouă, pur şi simplu".

La fel ca şi ceilalţi vorbitori, el a subliniat şi necesitatea ca procesul de reconstrucţie a Ucrainei să aibă loc chiar acum, în loc să se aştepte încheierea războiului. ''Oamenii nu îşi pot opri viaţa pentru a aştepta sfârşitul războiului, motiv pentru care reconstrucţia are loc deja, iar după escaladarea războiului este cu atât mai necesară'', a subliniat Hubert Trammer, oferind şi câteva exemple concrete de proiecte de reconstrucţie care au loc în Ucraina, precum proiectul Gurtum, care se concentrează pe redeschiderea şcolilor ucrainene, sau proiectul Unbroken, care este un centru ce oferă tratament şi reabilitare şi unde foarte mulţi pacienţi răniţi în război vin să îşi pună proteze.

O altă participantă la dezbatere, Ludovica Gregori, doctorand la Departamentul de Arhitectură din cadrul Universităţii din Florenţa, Italia, a vorbit despre faza de reconstrucţie care a avut loc în ţara sa după cutremurul din 2016, proiectul său de studiu fiind denumit 'Reconstrucţie socială post-calamitate în Italia'. Ea a observat cu această ocazie asemănările existente între nevoile pe care oamenii le au când se confruntă cu asemenea dezastre, fie că este vorba de dezastre naturale, cum este un cutremur, sau de un război. În ambele cazuri, oamenii au nevoie în primul rând de adăpost, a subliniat ea.

Pierre Heilbronn, trimisul special al preşedintelui francez pentru ajutorarea şi reconstrucţia Ucrainei, a insistat şi el asupra importanţei de a ajuta Ucraina să se reconstruiască, să-şi refacă infrastructura, iar celebrul arhitect japonez Shigeru Ban, a spus că a fost impresionat de tot efortul şi creativitatea depuse în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, aşa cum a fost el prezentat de interlocutorii săi.

Masa rotundă dedicată efortului de reconstrucţie a Ucrainei a fost moderată de Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei UE pentru probleme interne, migraţie şi securitate internă.

Festivalul Noul Bauhaus European s-a încheiat vineri cu Ceremonia de decernare a premiilor NEB: https://new-european-bauhaus.europa.eu/festival_en.

(Fluierul)