Sughiţul: care sunt cauzele, cele mai rapide şi mai eficiente remedii şi când trebuie să ne facem griji

Un fenomen involuntar şi tranzitoriu, de obicei inofensiv, însă uneori este un semn de avertizare.

Toată lumea este lovită de un sughiţ brusc şi persistent, care face dificilă vorbirea sau chiar mâncarea. Acest fenomen, absolut tranzitoriu, este mai frecvent decât credeţi şi afectează oameni de toate vârstele, inclusiv la nou-născuţi.

Este vorba despre o contracţie involuntară şi ritmică a diafragmei, muşchiul care separă toracele de abdomen şi care joacă un rol fundamental în respiraţie. Iată ce spun specialiştii despre atunci când sughiţăm.

Baza sughiţului este iritarea nervului frenic care supără diafragma. Printre cele mai frecvente cauze se numără: @ schimbări bruşte de temperatură; @ ingerarea de alimente sau băuturi prea calde sau prea reci; @ stres sau emoţii puternice; @ distensie gastrică datorată ingestiei excesive de alimente; @ alcool, băuturi carbogazoase; @ chili; @ fum.

În cele mai multe cazuri, sughiţul este o tulburare temporară care se rezolvă de la sine în câteva minute. Cu toate acestea, în unele cazuri, poate persista ore sau chiar zile. În aceste cazuri, ar trebui să consultaţi un medic pentru a exclude prezenţa oricăror cauze medicale subiacente.

Sughiţul care durează mai mult de 48 de ore, numit sughiţ persistent sau insolubil, poate fi un simptom al mai multor afecţiuni medicale. De exemplu, patologii gastrointestinale: @ reflux gastroesofagian: conţinutul acid al stomacului se ridică în esofag, iritând diafragma; @ gastrită: inflamaţia mucoasei gastrice poate irita diafragma; @ hernie hiatală: o porţiune a stomacului urcă în piept printr-o deschidere a diafragmei; @ ulcer peptic: o rănire la stomac sau duoden poate irita diafragma.

Mai rar, poate fi legat de patologii neurologice, cum ar fi:

@ tulburări ale sistemului nervos central: cum ar fi scleroza multiplă, accident vascular cerebral sau traumatisme craniene; @ encefalită: o inflamaţie a creierului; @ meningită: o inflamaţie a meningelor, membranele care înconjoară creierul şi măduva spinării. În unele cazuri, se poate datora altor patologii, cum ar fi:

@ pericardită: o inflamaţie a pericardului, membrana care înconjoară inima; @ insuficienţă renală: acumularea de toxine în sânge poate irita diafragma; @ diabet zaharat: alterarea metabolismului glucozei poate afecta sistemul nervos si poate provoca sughitul caracteristic; @ medicamente: unele medicamente, cum ar fi corticosteroizii, pot avea ca efect secundar sughitul; @ cauze idiopatice: în cazuri foarte rare, sughitul persistent, din păcate, nu are o cauză identificabilă.

Deşi cultura populară oferă diverse remedii împotriva sughiţului, eficacitatea lor nu a fost dovedită ştiinţific. Cu toate acestea, unii oameni par să beneficieze de soluţii precum:

@ ţine respiraţia: respiraţia profundă şi ţinerea respiraţiei timp de 10-25 de secunde favorizează relaxarea diafragmei, ameliorând contracţiile involuntare; @ alimente: ingerarea unei linguriţe de zahăr, oţet sau lămâie poate stimula nervul vag, influenţând controlul sughiţului; @ Manevra Valsalva: suflarea cu nasul blocat şi urechile închise creste presiunea intratoracică, favorizand distensia diafragmei.

(Fluierul)