Salariile sunt în creștere, dar oamenii nu se înghesuie la angajare: Sectorul de activitate în care au dispărut peste 500.000 de angajați

Fabricile din România au pierdut aproape 500.000 de angajaţi în ultimii 25 de ani, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în prezent, în industria prelucrătoare lucrează 1,09 milioane de oameni, pe când în anul 2000 numărul lor era de 1,56 milioane.

În România, mai mulţi factori influenţează stabilitatea industriei prelucrătoare. În primul rând, întreruperile lanţului de aprovizionare, care au atins apogeul în timpul pandemiei, încă afectează industria. Astfel, când producătorii nu pot asigura materiile prime de care au nevoie, se poate ajunge la reducerea orelor de lucru ale angajaţilor.

Salariile plătite de companiile din industrie au crescut în ultimii ani, dar sunt încă sub media pe economie. Salariul mediu net din industria prelucrătoare a ajuns la 4.325 de lei în februarie 2024, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Spre comparaţie, salariul mediu net pe economie a ajuns la aproape 4.900 de lei în a doua lună din acest an, în creştere cu puţin peste 14% de la an la an.

Unul dintre factorii care au condus la creşterile salariilor angajaţilor din fabrici este lipsa forţei de muncă cu care se confruntă companiile din acest sector. Problema penuriei de forţă de muncă în industria prelucrătoare este una cu care angajatorii de pe piaţa locală se confruntă de mulţi ani, astfel că lipsa de muncitori calificaţi a fost o provocare continuă pentru industrie de ani de zile.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că, în ultimul trimestru din anul 2023, cele mai multe locuri de muncă vacante din economia locală erau în industria prelucrătoare, de peste 7.800. „Industria prelucrătoare pune accentul pe uman, în sensul în care operaţiunile specifice acesteia nu pot fi înlocuite de roboţi într-un procent mare. Au nevoie de personal calificat în anumite meserii, care să poată opera utilajele şi să se adapteze mediului de lucru.

Din nefericire, lipsa unui cadru educaţional în care tinerii să înveţe o meserie şi să aibă o calificare în acest sens reprezintă un motiv în plus pentru care industria prelucrătoare are cele mai multe locuri de muncă vacante”, spunea anterior pentru ZF Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România.

Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, susţine că problema forţei de muncă în industria prelucrătoare din România este destul de complexă şi are mai multe cauze. În primul rând, ea spune că o parte din această lipsă de forţă de muncă poate fi atribuită migraţiei forţei de muncă spre alte ţări, unde condiţiile de muncă sau salarizarea sunt mai atractive.

„În al doilea rând, există o lipsă de adaptare a educaţiei şi formării profesionale la cerinţele reale ale pieţei muncii, ceea ce duce la lipsa de angajaţi calificaţi în această industrie. De asemenea, un alt factor care contribuie la această problemă este şi schimbarea tehnologică rapidă din industria prelucrătoare, care necesită abilităţi şi calificări noi, pe care mulţi angajaţi nu le deţin”, spunea ea anterior pentru ZF.

Industria prelucrătoare din România este aproape sinonimă cu automotive-ul. Cele mai mari 20 de companii din industria prelucrătoare au avut în 2022 o cifră de afaceri cumulată de aproape 145 mld. lei, în creştere cu 28% faţă de anul anterior, apăsând încă o dată pedala de acceleraţie după un 2021 care a adus o încetinire din cauza crizei materiilor prime, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului..

(Fluierul)