Campanie dedicată creşterii conştientizării sănătăţii mintale în rândul adolescenţilor, lansată de INSP/Raport UNICEF: 33% din adolescenţii români au stări de tristeţe

INSP lansează, în luna februarie, o campanie de conştientizare şi de informare a tulburărilor mintale în rândul adolescenţilor şi a aparţinătorilor acestora.

Depresia, anxietatea şi tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire şi dizabilitate în rândul tinerilor.

Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii şi ale anilor de viaţă sănătoasă pierduţi, afectând calitatea vieţii.

Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei şi adolescenţei, având simptome diverse, adesea nerecunoscute şi subevaluată clinic. Din această cauză, doar 50% dintre adolescenţi primesc un diagnostic corect de tulburare depresivă înainte de a ajunge la vârsta adultă.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, sinuciderea este printre principalele cauze de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-29 de ani. Totodată, depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii şi 8,3% dintre adolescenţi, în regiunea europeană a OMS.

Fiind o boală cu o gamă largă de simptome, care sunt adesea subevaluate adecvat, 30% dintre adolescenţi sunt estimaţi a avea simptome subclinice de depresie. Cu toate acestea, nouă milioane de adolescenţi din Europa (cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani) trăiesc cu tulburări mintale, anxietatea şi depresia reprezentând mai mult de jumătate din toate cazurile.

Potrivit unui raport UNICEF efectuat în anul 2021, 33% din adolescenţii români cu vârste între 11 si 15 ani au raportat o dispoziţie tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de ţări incluse într-un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Într-un studiu realizat în România în anul 2020, din aproximativ 10.000 de adolescenţi respondenţi, 48,9% dintre tineri au avut cel puţin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau trişti tot timpul şi nu puteau scăpa de tristeţe, 21,5% au avut perioade în care s-au simţit depresivi în ultimele şase luni.

Copiii şi tinerii au fost afectaţi în mod special de restricţiile şi fluctuaţiile din perioada pandemiei, iar subiectul sănătăţii şi a bunăstării mintale a acestora a fost abordat deficitar, potrivit aceluiaşi raport UNICEF. În starea de alertă, s-a înfiinţat prima linie de consiliere psihologică pe tema COVID-19, dedicată elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice, însă informarea publică în legătură cu accesul la acest serviciu nu a fost una adecvată.

Deşi sunt deseori asociate împreună, depresia este definită diferit faţă de anxietate.

Depresia este o tulburare a dispoziţiei care provoacă un sentiment persistent de tristeţe si pierderea interesului faţă de activităţile cotidiene.

Anxietatea este răspunsul natural al corpului la stres, fiind un sentiment de frică sau de teamă în legătură cu evenimente viitoare în viaţă.

La nivelul simptomelor, depresia se manifestă prin pierderea apetitului pentru viaţă în general, (auto)izolarea socială, stări persistente de tristeţe şi vinovăţie, dificultăţi de concentrare şi de luare a unor decizii, gânduri suicidale sau tullburări de somn.

Pe de altă parte, anxietatea se manifestă mai mult sub forma stărilor de agitaţie şi de nelinişte, senzaţia de pierdere a controlului şi manifestări fizice precum atacuri de panică, senzaţia de nod în gât, bătăi accelerate ale inimii, respiraţie rapidă sau transpiraţii ale mâinilor şi picioarelor.

(Fluierul)