Cum va ajunge “România Neutră” climatic până în 2050? Anul acesta, ţara noastră trebuie să reducă emisiile de CO2 din sectorul deşeurilor cu 20%

Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deşeurilor.

Până în anul 2025, România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenite din sectorul deşeurilor, faţă de valoarea din anul 2019.

În acelaşi timp, potrivit angajamentelor asumate ca parte a planului „România Neutră”*, până în 2050, ţara noastră ar trebui să ajungă la neutralitate climatică. În sectorul deşeurilor, acest obiectiv se traduce prin generarea de 1.386 de kilotone de emisii de gaze cu efect de seră din deşeuri în 2050, faţă de 5.941 kt generate în 2019.

Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în Uniunea Europeană într-un top al ţărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 mii de kilotone de emisii de CO2 în anul 2019**. 

10% dintre deşeurile municipale vor fi eliminate prin depozitare până în 2035;

Până în 2030, cantitatea de deşeuri municipale va fi redusă cu 10% pe cap de locuitor, comparativ cu 2017 (de exemplu, pentru deşeuri municipale solide: de la 228 kilograme pe cap de locuitor la 204 kg/cap de locuitor);

Creşterea ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje;

Până în 2030, 20% din emisiile de metan produse de deşeurile nereciclabile vor fi folosite pentru producţia de energie;

Volumul de deşeuri municipale incinerate/co-incinerate va creşte la 500 de mii de tone anual. 

România trebuie să reducă cu 20% cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES), provenită din sectorul deşeurilor, până în 2025, comparativ cu valorile din 2019, potrivit planului naţional “România Neutră”*. Obiectivul final este atingerea neutralităţii climatice până în 2050, adică reducerea cu 99% a emisiilor nete provenite din toate industriile.

În sectorul deşeurilor, în perioada 1990 – 2019, nivelul emisiilor de CO2 a crescut în mod constant cu aproape 17%. Ulterior însă, el a intrat pe un trend descendent, previziunea fiind ca, până în 2025, să scadă cu 3% faţă de valoarea de acum 34 de ani.

Ţintele cresc însă până în 2050, când emisiile nete ar trebui să fie mai mici cu 73% faţă de anul 1990, anul de referinţă al statelor membre.

Angajamentele au fost asumate de ţara noastră ca urmare a semnării Acordului de la Paris în anul 2016, alături de restul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Fiecare stat are obligaţia de a elabora şi implementa o strategie pe cel puţin 30 de ani, privind reducerea emisiilor de gaze din toate sectoarele, inclusiv cel al deşeurilor.

Potrivit ultimelor cifre ale Parlamentului European, România ocupă locul 10 în UE într-un top al ţărilor membre cu cele mai mari emisii de GES, cu peste 112 de mii de kilotone de emisii CO2 în anul 2019**. Primele locuri ale acestui clasament, cu emisii mai mari decât ale României, sunt ocupate de Germania, Anglia, Franţa, Italia, Polonia, Spania, Olanda, Cehia şi Belgia.

Din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din România, 5% provin din gestionarea ineficientă a deşeurilor.

Începând cu anul 2030, companiile vor avea obligaţia să valorifice o cantitate de 75% dintre deşeurile de ambalaje generate, cu 10 procente mai mult decât în prezent. De asemenea, potrivit Pactului Verde European, trebuie limitat şi excesul de ambalare, iar în următorii 6 ani, toate ambalajele de pe piaţa Uniunii Europene trebuie să fie reutilizabile sau reciclabile, precum cele realizate din material biodegradabil, mai punctează specialiştii de la Clean Recycle.

În cazul în care România nu îndeplineşte cerinţele climatice, riscă amenzi şi taxe de mediu mai mari impuse de Uniunea Europeană, care ar putea fi suportate tot de către companii, prin creşterea impozitelor.

„Reducerea emisiilor nete cu 3% până în 2025, comparativ cu nivelul din 1990, reprezintă o provocare majoră, deşi procentul pare modest. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o colaborare strânsă între autorităţi, populaţie şi mediul de afaceri, precum şi investiţii în infrastructura de gestionare eficientă a deşeurilor. Până în 2030, emisiile nete din acest sector trebuie să scadă cu 30% faţă de cele din 1990, ceea ce implică un angajament ferm şi o viziune pe termen lung”, declară Cosmin Monda, fondator şi CEO Clean Recycle.

Pentru a-şi îndeplini obiectivele de mediu în sectorul deşeurilor, ţara noastră a început implementarea mai multor măsuri:

În 2023, peste 700 de companii active în România, din portofoliul Clean Recycle, au redus emisiile de CO2 prin reciclare, cu 95 de mii de tone. Acestea au pus pe piaţă anul trecut 135 de mii de tone de ambalaje, din care a fost valorificată o cantitate de peste 87 de mii de tone (conform obiectivului global de reciclare a deşeurilor de ambalaje în 2023, de 65%).

Până în anul 2050, România trebuie să ajungă la neutralitate climatică, adică să îşi reducă cu 99% emisiile nete provenite din toate industriile, potrivit strategiei naţionale*.

Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, după China şi Statele Unite ale Americii.

Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori. Clean Recycle gestionează un portofoliu de peste 700 de companii care produc şi pun pe piaţă deşeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG şi retail, agribusiness, automotive, distribuţie, producţie industrială, farmaceutice ş.a.

(Fluierul)