Sistemul de Garanție-Returnare în România. Trei luni de la lansare: impact, provocări, rezultate

Într-o Românie tot mai preocupată de protejarea mediului înconjurător, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas esenția în direcția colectării și reciclării eficiente a ambalajelor de băuturi. Este un instrument meticulos, practic și transparent pentru semnalizarea adoptării circularității economice și a unei profunde schimbări de comportament la nivelul societății. La aproximativ trei luni de la implementarea acestui sistem, am efectuat o evaluare succintă a impactului, performanțelor și provocărilor întâmpinate până în prezent de Sistemul de Garanție-Returnare.

Am analizat, în special, doi indicatori relevanți: evoluția volumului și a ratei de colectare a ambalajelor SGR și gradul de notorietate și adopție a Sistemului, printre consumatori, comercianți și producători.

Conform datelor raportate, în primele trei luni de funcționare a SGR producătorii de băuturi au pus pe piață peste 500 de milioane de ambalaje. Dacă în luna decembrie au apărut aproximativ 45 de milioane de ambalaje SGR, în luna ianuarie numărul lor a crescut de patru ori, ajungând la puțin sub 180 de milioane de ambalaje puse pe piața din România. Iar în februarie, numărul lor a fost de șapte ori mai mare decât în prima lună de funcționare a SGR.

În primele 3 luni ale Sistemului de Garanție-Returnare (decembrie - februarie) s-au recuperat aproximativ 23 de milioane de recipiente de plastic, sticlă sau metal. Lună după lună, SGR a sărit de la 31.000 de ambalaje returnate în decembrie 2023, la 2,2 milioane în ianuarie și la 21 milioane în februarie, de aproape 700 de ori mai mult decât în prima lună de funcționare a SGR (decembrie 2023). Practic, după trei luni am recuperat mai bine jumătate din ambalajele puse pe piață în decembrie. Conform declarațiilor făcute de Ministrul Mediului, un ciclu de recuperare al unui ambalaj din piață este de minimum 4 luni. Dar punere pe piață nu înseamnă și prezență la raft. Multe din aceste produse încă sunt prezente în stocurile distribuitorilor sau comercianților, iar consumatorii încă nu au acces la întregul volum de ambalaje SGR puse pe piață.

Pe lângă progresele evidente în ceea ce privește colectarea și reciclarea ambalajelor, este important să recunoaștem și să apreciem și gradul de implicare al populației, fără de care nu era posibilă această evoluție a SGR. În luna februarie, rata medie de returnare a ambalajelor prin SGR a ajuns peste 6%. Cea mai mare rată de returnare se înregistrează la plastic – 8,82% în februarie 2024 față de 0,09% în decembrie 2023;

Până în acest moment, din cei 80.000 de potențiali operatori economici, s-au înscris în SGR peste 70.000 de participanți (producători și comercianți). Iar aproximativ 30.000 de comercianți au semnat contractul cu RetuRO, ceea ce înseamnă că peste o treime dintre ei (37.5%) pot organiza puncte de returnare în Sistemul de Garanție-Returnare.

În plus, am demarat în luna februarie o amplă campanie de infomare door-to-door, prin care ne dorim să ajungem la peste 50 de mii de comercianți - din retailul mic și tradițional - pentru a-i asista în procesul de semnare a contractelor cu retuRO, pentru a le explica aplicat cum funcționează Sistemul de Garanție-Returnare, cum să semnalizeze produsele cu garanție la raft sau cum să își organizeze punctele de returnare.

În ceea ce privește percepția consumatorilor asupra SGR, aceștia sunt tot mai conștienți de proiect și realizează că ambalajele au valoare și sunt motivați să returneze, fapt confirmat de cele peste 23 de milioane de ambalaje returnate în primele trei luni de funcționare. Rata medie de colectare prin SGR a crescut de aproape 121 de ori în primele trei luni (de la 0,05% la 6,07%), evidențiind dorința și capacitatea populației de a contribui la protejarea mediului înconjurător. Aceasta este o dovadă clară a faptului că românii încep să conștientizeze importanța reciclării și să acționeze în consecință.

Cu toate acestea, consumatorii își doresc mai multe puncte de returnare și un proces mai fluid de recuperare a garanției. În același timp, comercianții se confruntă cu provocări legate de implementarea SGR-ului, unii amânând adoptarea acestuia, în timp ce alții experimentează cu diferite proceduri de returnare pentru a găsi cea mai optimă soluție. Important de precizat și că Ministrul Mediului a recomandat comercianților ca atunci când întâmpină probleme cu funcționarea automatelor de colectare, să permită consumatorilor să returneze manual ambalajele SGR.

Implementarea unui nou sistem, așa cum este cazul SGR, poate avea nevoie de timp pentru a fi înțeles și adoptat de toată lumea. Este necesară răbdare și educație continuă pentru a încuraja și motiva oamenii să se implice activ în procesul de returnare și reciclare a ambalajelor. Este important să ne concentrăm pe evoluția pe termen lung și să recunoaștem că schimbările durabile necesită timp și efort. Prin educație și conștientizare constantă putem spera să vedem o creștere a implicării și a efectelor pozitive ale Sistemului.

SGR-ul nu este doar un instrument de colectare a ambalajelor, ci și o modalitate de a proteja mediul înconjurător și de a promova economia circulară. Cu un potențial de a crea aproximativ 600 de locuri de muncă verzi, unul dintre obiectivele SGR este acela de a oferi producătorilor de băuturi acces la materie primă reciclată, pentru a fi utilizată la realizarea de noi ambalaje.

Este important de menționat că alte 14 state europene au implementat sisteme de garanție-returnare, iar studiile de caz arată că în țările în care a fost implementat, ratele de colectare au crescut până la 90%, într-un interval de 2, până la 3 ani. În momentul lansării Sistemului de Garanție-Returnare, România avea o rată de colectare separată a deșeurilor de doar 13%, situându-se pe unul dintre ultimele locuri în UE. După 3 luni de zile, SGR a atins deja jumătate din această rată de colectare națională, pe partea de ambalaje de băuturi.

RetuRO are în prezent două centre de colectare funcționale în județele Cluj și Timiș, iar în următoarele 3 luni urmează să deschidă altele în județele Brașov, Ilfov, Dolj, Bacău și Prahova. Așa cum am anunțat încă de la momentul lansării Sistemului, acestea vor fi deschise treptat, pe măsură ce apar din ce în ce mai multe ambalaje SGR în piață. În acest moment, capacitatea de procesare a celor două centre RetuRO, de la Bonțida și Giarmata, este de aproape 1,4 miliarde de ambalaje. De aproape trei ori mai mult decât toate ambalajele SGR puse pe piață până în acest moment.

Reticența implementării SGR la unii comercianți, problemele tehnice de la automatele de colectare, procedurile de returnare a ambalajelor și recuperare a garanției încă neuniforme pentru consumatori sunt unele dintre cele mai frecvente provocări întâmpinate în primele trei luni de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare.

RetuRO a luat act și de existența unor proceduri judiciare îndreptate împotriva prevederilor normative din H.G. nr. 1074/2021, în special din partea mai multor producători de vinuri vizați de această reglementare. Procesele în cauză sunt împotriva Guvernului României și urmăresc suspendarea și anularea reglementării SGR, în contextul încercării producătorilor de vinuri de a nu mai fi supuși cerințelor din cadrul acestui sistem.

De asemenea, RetuRO a întreprins anumite demersuri judiciare și în legătură cu un număr extrem de redus de producători, care au decis să conteste în justiție valabilitatea unora dintre clauzele contractului de prestări-servicii încheiat cu administratorul SGR. RetuRO a obținut deja câștig de cauză în primă instanță într-un proces inițiat de un producător de ape minerale.

Important de precizat și că garanțiile pe care producătorii le plătesc pentru fiecare ambalaj pe care îl pun pe piață și care au aceeași valoare de 50 de bani, sunt imediat recuperate de aceștia în momentul în care produsele sunt facturate și livrate către distribuitori și comercianți, motiv pentru care nu există niciun argument pentru ca ele să fie încadrate ca “pierderi” de către producătorii de băuturi.

În final, Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas înainte în direcția protejării mediului înconjurător și a promovării unei economii sustenabile în România. Cu toate provocările și dificultățile întâmpinate, angajamentul față de protejarea planetei noastre rămâne o prioritate pentru toți cei implicați în acest proces.

(Fluierul)