>

Această poveste a fost publicată inițial de Real Clear Wire

De Michael Miklaucic
> Real Clear Wire

Parisul s-a alăturat orașelor care găzduiesc forumuri internaționale de securitate, alături de Munchen, Varșovia, Doha, Singapore și mai mult dec�t c�teva altele.Este o presupunere corectă că această proliferare a conferințelor de securitate reflectă o nesiguranță tot mai mare și o teamă larg răsp�ndită față de destrămarea ordinii globale liberale, bazate pe reguli.Dar două lucruri despre forumul de la Paris �l deosebesc de multe altele; a fost o chemare de mobilizare a unei Franțe mulțumitoare; și un apel pentru adaptarea educației militare profesionale prin educație transformatoare pentru a pregăti următoarea generație de lideri de securitate pentru provocările mediului de securitate global �n evoluție.

Forumul de apărare și strategie de la Paris a avut loc �n perioada 13-14 martie și la care au participat 2600 de participanți din 68 de țări.�n discursul său de deschidere �n plen, președintele lituanian Gitanas Nausėda a dat un ton sobru:�"Așa cum Cehoslovacia nu l-a mulțumit pe Hitler; Ucraina nu-l va satisface pe Putin.Nici statele baltice sau Polonia...Rusia nu se poate opri; poate fi oprit doar...(Altfel) alții vor �nvăța lecția că folosirea forței �mpotriva intereselor occidentale funcționează...Nu mai putem proceda �ntr-un mod asemănător păcii.�

�ntr-adevăr, există război �n Europa, război �n Orientul Mijlociu, insurgență jihadistă �n toată Africa, tensiune �n creștere �n str�mtoarea Taiwan, iar Iranul și Coreea de Nord amenință cu ravagii vecinilor lor.Se pare că simpla anarhie este dezlegată asupra lumii.Lider mondial după lider mondial a avertizat că acestea sunt cele mai periculoase vremuri din viața noastră.Incertitudinea și teama �n creștere nu sunt nejustificate.

Nu este surprinzător că s-a scr�șnit din dinți la Forumul de la Paris despre războiul dintre Rusia și Ucraina.Deși victoria finală a lui Putin este departe de a fi asigurată, nici �nfr�ngerea Rusiei și perspectiva unui conflict �nghețat cu Rusia �n ocuparea a 20% din Ucraina ar fi o lovitură gravă pentru Europa și Occident.Putin este din ce �n ce mai brutal �n țară și belicos �n străinătate, ameninț�nd țările baltice, nordice, Moldova și chiar Polonia, ca să nu mai vorbim de amenințările rusești din ce �n ce mai frecvente � at�t implicite, c�t și explicite � cu escaladarea nucleară.

Starile din prima linie, inclusiv statele baltice și nordice, Polonia, Rom�nia și Moldova au tras un semnal de alarmă constant, dar liderii statelor mai mari � �n special Franța, Germania și Statele Unite � par �nghețați pe picior din spate � prea frică de escaladarea pentru a face ceea ce este necesar pentru a �nvinge Rusia.Iar teama lor de escaladare a fost complet dominată de strategia lui Putin "de la escaladare la de-escaladare�, lăs�nd Occidentul descurajat efectiv.

Acesta a fost contextul primului Forum de Apărare și Strategie de la Paris.

Dar stai! pe 26 februarie, președintele Macron a spus ceea ce niciun alt lider occidental nu a vrut să spună: ghetele NATO pe teren �n Ucraina nu pot fi excluse! A fost acesta doar un alt exemplu �n care Macron a fost Macron? Sau și-a dat Macron �n sf�rșit că Putin nu poate fi liniștit, că Europa este �n război cu Rusia și că poporul francez trebuie să fie pregătit pentru un timp de război? �și făcea capul sau injecta cu viclenie ambiguitate strategică pentru a semăna �ndoială �n planul final al lui Putin pentru Ucraina? Ca să nu mai vorbim că anul acesta Franța va atinge �n sf�rșit ținta NATO de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

Macron a fost respins imediat de cancelarul german Olaf Scholz, dar declarația sa incomodă a aprins o dezbatere aprinsă.Pe 8 martie, ministrul polonez de externe Radek Sikorski a declarat că prezența forțelor NATO �n Ucraina este "nu de neconceput�; și că l-a "apreciat� pe președintele francez pentru că nu a exclus ideea.�ntr-un interviu din 10 martie, președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, a declarat că nu se opune desfășurării oficiale a trupelor alianței �n Ucraina.La doar c�teva zile mai t�rziu, ministrul finlandez de externe Elina Valtonen a fost de acord că țările occidentale nu ar trebui să excludă ideea de a trimite trupe �n Ucraina.Liderii baltici s-au exprimat multă vreme cu privire la gravitatea amenințării ruse.Luna trecută, ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat miercuri că este recunoscător pentru dezbaterea pe care a inițiat-o Macron, adăug�nd că "nimic nu poate fi scos de pe masă, nicio opțiune nu poate fi respinsă din m�nă�, �n timp ce prim-ministrul estonian Kaja Kallas a insistat că nu ar trebui să fie nimic.exclus �n efortul de a se asigura că Ucraina c�știgă și Rusia pierde războiul.Ambiguitatea din poziția occidentală pe care a introdus-o Macron ar trebui salutată.Nu este �n interesul Occidentului să-și limiteze propriile opțiuni.

Pe l�ngă problemele de actualitate ale zilei, Forumul de Apărare și Securitate de la Paris a oferit o perspectivă asupra cerințelor umane pentru securitatea europeană viitoare, dincolo de doar militarul.Potrivit generalului Benoit Durieux � director al Institutului de Studii Superioare de Apărare Națională � "Trebuie să g�ndim �ntr-un cadru mai larg � dimensiunea non-militară a apărării naționale�.Inclusiv cum să contracarăm narațiunile statelor autoritare.� Un flux de sesiuni axat pe necesitatea de a atrage cei mai buni și mai străluciți ai Franței la vocația de securitate națională.O sesiune despre negocierea coercitivă a subliniat realitatea incomodă că nu toate conflictele au opțiuni c�știg/c�știg.La Școala Militară, generalul Durieux �ncurajează pedagogia transformatoare �n educația militară profesională pentru a-și cultiva strategii cu g�ndire critică necesare pentru a predomina �n secolul 21 și a subliniat conducerea Ecole de Guerre �n acest sens.

Generalul Thierry Burkhard, șeful de stat major al forțelor armate franceze, a �ncheiat forumul cu o caracterizare foarte sobră a mediului de securitate actual; "Dinamica forței a �nlocuit sistemul de drept.Folosirea puterii militare a devenit din nou un semn de exprimare sau afirmare a suveranității� Există dorința de a crea o ordine alternativă de către țările al căror numitor comun este respingerea Nordului, adică a Vestului.Rusia vrea să dăr�me edificiul dreptului internațional pus �n aplicare după cel de-al Doilea Război Mondial.�

Este acest aparent ferment �n Franța suficient pentru a-i motiva pe liderii europeni și americani � pentru a-i trezi din plimbarea somnambulă către �nfr�ngere? Va trezi publicurile somnambulante europene? Este posibil ca ambiguitatea strategică a lui Macron și Forumul de Apărare și Strategie de la Paris să indice o Franță mai hotăr�tă strategic? Asta ar fi foarte binevenit, dar vorbirea este vorba; va cheltui apărarea franceză la 2%? Va fi Franța prima care va staționa forțele la sol �n Ucraina? Este Franța dispusă să numească cacealma lui Putin? Chiar dacă Franța preia conducerea, vor urma alții? Vom vedea.

Michael Miklaucic este membru senior la Universitatea Națională de Apărare și redactor-șef al revistei PRISM.Opiniile exprimate �n acest articol sunt ale lui și nu sunt declarații oficiale de politică sau opinie Universitatea Națională de Apărare sau Departamentul de Apărare.

Postarea Se �nt�mplă ceva �n Franța? a apărut prima dată pe The Gateway Pundit.

(Fluierul)