Motivul pentru care Ucraina nu poate, de fapt, să mobilizeze mai mulți soldați: situație dezastruoasă pe front

Din toamna trecută a devenit tot mai clar: epuizată și împuținată, armata ucraineană are nevoie de trupe proaspete cel puțin la fel de mult ca de muniție, fie și doar pentru a-și menține pozițiile, deoarece, de la eșecul contraofensivei lansate în vară, nu mai este vorba de recucerire. Mobilizarea a devenit un imperativ, recunoscut atât de societatea civilă, cât și de sfera politică. Dar este și un subiect exploziv, așa cum arată tergiversarea puterii și încetineala dezbaterilor parlamentare pe această temă.

La doi ani de la începutul invaziei ruse, avântul patriotic din primele zile, care a propulsat efectivele militarilor din partea ucraineană de la 260.000 la 700.000 de oameni, s-a epuizat, iar armata se chinuie să recruteze.

Amploarea pierderilor militare, pe care Zelenski le-a estimat la 31.000 la sfârșitul lunii februarie, în timp ce New York a publicat în august cifra de 70.000 de morți și 120.000 de răniți, a diminuat în mare măsură entuziasmul, la fel și imobilitatea frontului. Puțini sunt gata să meargă să se ascundă luni de zile în tranșee, fără alt obiectiv decât să reziste cu orice preț asalturilor unei armate rusești mai bine înarmate, al cărei număr pare, dacă nu inepuizabil, atunci mult superior.

În august, Oleksii Reznikov, pe atunci ministrul apărării, dădea asigurări că nu este necesară o mobilizare suplimentară și pleda pentru o raționalizare a recrutării. Dar lipsa personalului a devenit evidentă la sfârșitul verii. „Acesta este motivul pentru care brigăzile aparținând grupului Tavria [dislocate pe frontul de est] nu au mai putut continua ofensiva din septembrie-octombrie 2023 și au fost capabile doar să se apere”, scrie Centrul de Studii Orientale (CES) la Varșovia, într-un raport pe această temă.

La acest deficit se adaugă epuizarea trupelor dislocate de doi ani, care, din lipsă de înlocuitori, rămân tot mai mult în prima linie. „Nu este neobișnuit ca plutoanele să fie formate din doar câțiva soldați, iar companiile să aibă sub 50 de oameni (mai puțin de jumătate din totalul lor). Conform reglementărilor, acest lucru ar trebui să aibă ca rezultat automat replierea lor. În situația actuală de pe front, aceste subunități nu pot fi eliberate. Comandanții sunt astfel forțați să solicite subordonaților lor să servească mai mult timp, reducând timpul disponibil pentru somn, masă și igiena de bază”, relatează CES.

Recrutorii au fost, de asemenea, forțați să înroleze bărbați din ce în ce mai în vârstă, aducând vârsta medie a armatei ucrainene la aproximativ 43 de ani, cu zece ani mai în vârstă decât în ​​martie 2022, potrivit Time, făcând-o una dintre cele mai bătrâne din lume. Metodele de recrutare, uneori prea rapide, injustiția selecției și teama de a-și pierde viața pe front îi împing pe mulți ucraineni mai tineri să evite obligațiile militare.

Legea marțială adoptată pe 24 februarie 2022 le interzice bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara. Între februarie 2022 și 31 august 2023, circa douăzeci de mii de persoane au trecut însă ilegal granița cu România, potrivit BBC. Cei mai bogați au mituit direct agenții de recrutare, considerați a fi ușor coruptibili. Ievhen Borissov, directorul Centrului Teritorial de Recrutare (CTR) din Odessa, care a achiziționat o vilă de 4 milioane de euro în Marbella, Spania, a devenit cea mai cunoscută ilustrație a acestei corupții. Confruntat cu înmulțirea cazurilor, președintele Zelenski a decis, pe 11 august 2023, demiterea directorilor tuturor CTR-urilor, ceea ce nu a făcut decât să sporească dezorganizarea cronică.

În timp ce evidențele militare au fost relativ bine organizate pentru ucrainenii născuți în anii 1980 și în deceniile precedente, „această sarcină a fost neglijată în timpul crizei profunde care a afectat structurile militare de la începutul secolului al XXI-lea”, amintește CES. „Ca urmare, evidența persoanelor în vârstă de treizeci de ani și a tinerilor în vârstă de douăzeci de ani sunt incomplete (…), iar războiul a agravat și mai mult problema, în principal din cauza creșterii mișcărilor interne ale populației”, explică cercetătorii polonezi, subliniind inechitatea recrutării.

Volodimir Artiuk, șeful administrației militare a regiunii Sumi, explica în octombrie că doar 8% dintre cei incorporabili din capitală au fost efectiv mobilizați, în timp ce proporția era oficial de 40% în regiunea Zaporijia. Printre cei moblizați, clasele sociale cel mai puțin avantajate erau suprareprezentate.

Din toamna trecută există un consens asupra necesității de a mobiliza militari pe scară mai largă, dar și mai echitabil, dar Volodimir Zelenski, conștient de probleme și dornic să-și păstreze popularitatea în special în rândul tinerilor, care constituie nucleul electoratului său, pare reticent în a lua măsuri. Un proiect de lege inițial care reduce vârsta de recrutare de la 27 la 25 de ani a fost adoptat pe 30 mai, dar nu a fost încă ratificat.

Pe 19 decembrie 2023, șeful statului a anunțat că armata intenționează să mobilizeze între 450.000 și 500.000 de oameni suplimentari, adăugând totodată că nu este convins de bazele acestei cereri și l-a acuzat pe Valeri Zalujnî, pe atunci comandantul șef al armatelor, să elaboreze planuri în această direcție. Mulți au văzut-o ca pe o modalitate de a pune responsabilitatea acestei decizii dificile asupra unui comandament devenit deja țintă a criticilor după eșecul contraofensivei și importanța pierderilor în vieți omenești. Generalul Valeri Zalujnî, care nu și-a ascuns dezacordul cu președintele ucrainean pe această temă, a fost demis pe 8 februarie.

„Încă nu văd nevoia să mobilizez o jumătate de milion de oameni, nu pentru că vreau să demonstrez ceva, ci pentru că aceștia sunt oameni, acestea sunt vieți. Nu am văzut azi suficiente detalii clare pentru a spune: trebuie să mobilizăm o jumătate de milion”, a declarat Volodimir Zelenski la Channel 4 la sfârșitul lunii ianuarie, subliniind și ponderea financiară a acestei măsuri, pe care o estimează la 14 miliarde de euro.

Un prim proiect al reformei legii mobilizării a fost depus pe 25 decembrie la Rada, Parlamentul ucrainean, iar alegerea datei a fost interpretată ca o dorință de a trece textul neobservat. Pe lângă scăderea vârstei de recrutare, mai multe prevederi, precum trimiterea ordinelor de mobilizare prin e-mail, convocarea persoanelor cu dizabilități ușoare, noi restricții de călătorie și înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu răspund la contestație au fost considerate a fi incompatibile cu Constituția, cu respectarea drepturilor omului sau a legii. De exemplu, nimeni nu este obligat să aibă poștă electronică.

Pe 11 ianuarie, guvernul a abandonat această primă versiune pentru a prezenta una nouă, pe 30 ianuarie, care rămâne controversată. Pe lângă extinderea recrutării, textul propune demobilizarea celor care au împlinit treizeci și șase de luni pe front (în prezent, durata este nelimitată). A trecut în prima lectură pe 7 februarie, dar au fost depuse 4.000 de amendamente. Până pe 26 martie, 2.815 fuseseră luate în considerare în comisie.

„Deși procesul este în general democratic și există dezbateri deschise, slăbiciunea instituțională a Ucrainei și lipsa unei conduceri clare din partea înalților oficiali ai țării îl fac dezordonat și lent”, subliniază Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm.

Incapacitatea de a constitui rezerve bine pregătite și de a reforma centrele de recrutare a afectat deja capacitățile armatei ucrainene, observă CSE. „Eforturile de îmbunătățire constantă a acestora sunt de o importanță capitală dacă Ucraina dorește să profite din plin de asistența tehnică oferită de Occident”, continuă studiul institutului polonez. În același timp, nu trebuie uitat că noua legislație nu va îmbunătăți imediat situația în forțele armate, întrucât recrutarea de noi militari și dislocarea acestora pe front va dura cel puțin câteva luni.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România

(Fluierul)