Germania și Japonia sunt păsuite: în timp ce întreaga lume renunță la cărbune, cele 2 mari puteri au derogare

Acordul este un pas suplimentar în direcţia indicată de anul trecut de summitul COP28 al Naţiunilor Unite privind schimbările climatice pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili, dintre care cărbunele este cel mai poluant.

”Este prima dată când sunt stabilite o cale şi o ţintă pentru cărbune”, a declarat ministrul Gilberto Pichetto Fratin, care a prezidat întâlnirea de două zile într-o fostă reşedinţă regală de lângă Torino.

Cu toate acestea, comunicatul G7 a inclus, de asemenea, un obiectiv alternativ de eliminare treptată a centralelor electrice pe cărbune ”într-un interval de timp compatibil cu menţinerea la îndemână a unei limite de creştere a temperaturii de 1,5 °C, în conformitate cu politicile de zero net ale ţărilor”.

Limitarea creşterii temperaturii la 1,5 Celsius (2,7F) peste nivelurile preindustriale, au spus oamenii de ştiinţă, poate preveni cele mai grave consecinţe ale schimbărilor climatice. Avertismentul, potrivit unor surse care au solicitat anonimatul, a fost inclus pentru a acorda spaţiu de manevră Germaniei şi Japoniei.

Având în vedere impactul invaziei Rusiei în Ucraiai asupra securităţii energetice a Europei, acordul oferă, de asemenea, flexibilitate în cazul unui nou conflict neaşteptat, a declarat marţi ministrul Energiei din Italia, în conferinţa de presă de închidere.

Sprijinul multor guverne pentru o acţiune puternică împotriva schimbărilor climatice a dispărut deoarece slăbiciunea economică le-a făcut să se concentreze asupra costului imediat şi rămâne de văzut cum vor proceda Germania şi Japonia pentru a reduce utilizarea cărbunelui, care produce mai mult de un sfert din energia lor electrică.

Germania a scris în legislaţia sa un obiectiv final de a închide centralele pe cărbune până în 2038, în timp ce actualul guvern şi-a exprimat dorinţa de a elimina treptat cărbunele până în 2030, iar Japonia nu a stabilit o dată.

Secretarul de stat al Ministerului German al Economiei, Anja Hajduk, a declarat pentru Reuters că acordul de marţi este o realizare importantă.

”Faptul că am reuşit să ajungem la un acord cu partenerii noştri G7 cu privire la un orizont de timp pentru eliminarea treptată a cărbunelui este un succes istoric pentru protecţia climei”, a spus Hadjduk.

Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite au mai spus în comunicat că au recunoscut că reducerea veniturilor energetice ruseşti este esenţială pentru sprijinirea Ucrainei şi au promis că vor lucra la reducerea în continuare a importurilor de gaze din Rusia. Dar nu au convenit asupra unei poziţii comune cu privire la posibile sancţiuni la nivel european asupra gazului natural lichefiat (GNL) rusesc.

”Am discutat cum să ne îndreptăm spre obiectivul de a atinge zero importuri de gaze ruseşti... revizuind şi chestiunile legate de GNL”, a spus Pichetto.

În secţiunea privind climă şi energie a comunicatului de 35 de pagini, G7 a spus că va contribui la un obiectiv global de stocare a energiei în sectorul energetic de 1500 gigawaţi (GW) în 2030, o creştere de peste şase ori faţă de 2022.

De asemenea, miniştrii au spus că vor fi necesare investiţii de 600 de miliarde de dolari pe an în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice până în 2030, deoarece acestea cresc dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

G7 şi-a reafirmat, de asemenea, angajamentul de a reduce dependenţa de bunurile nucleare civile provenite din Rusia şi a spus că ţările care optează pentru energia nucleară vor promova atât dezvoltarea de reactoare nucleare modulare mici, cât şi colaborările internaţionale pentru centralelor pilot de energie de fuziune nucleară.

Italia, care a interzis energia nucleară în urma unui referendum din 2011, a insistat pentru un limbaj mai puternic referitor la nuclear.

(Fluierul)