Situația mercenarilor români din Congo degenerează - Patru morți și zeci de răniți, rebelii M23 fac ravagii cu lunetiștii antrenați de străini

Mercenarii români sunt depășiți de situație, aceștia luptând aproape singuri, doar cu sprijin de la milițiile locale „Mai Mai” și „Wazalendo” și cu soldații locali. După ce soldații sud-africani au abandonat posturile, sunt foarte mulți morți în rândul milițiilor locale, transmit sursele din rândul militarilor români.

Mișcarea 23 martie (M23), o grupare rebelă congoleză formată în mare parte din etnici tutsi, acționează în estul Republicii Democratice Congo (RDC), în special în provincia Kivu de Nord. Având originea în 2012, rebeliunea M23 a dus la deplasări semnificative de persoane și la controlul asupra Goma, o capitală de provincie, deși ulterior a fost de acord cu încetarea focului și cu negocieri de pace. Presupusul sprijin al Rwandei pentru M23 a provocat un control internațional, ceea ce a dus la declinul grupului până în 2013.

Cu toate acestea, M23 a reapărut în 2017 și a luat avânt în 2022, capturând Bunagana și amenințând Goma. Rapoartele privind încălcările drepturilor omului comise de M23 în 2023, cu suspiciuni de implicare a Rwandei, au intensificat îngrijorările, determinând apeluri pentru sancțiuni din partea Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Începând cu februarie 2023, M23 controla mai multe orașe din estul Kivu de Nord, reprezentând o provocare continuă pentru stabilitatea regională.

Luptele s-au dat în zona Sake. Această zonă este în imediata apropiere a orașului Goma - ultimul bastion care nu trebuie să cadă în mâinile rebelilor. Orașul Goma a fost cucerit și el acum mai bine de 10 ani, iar acum ex-militarii români au obligația de a-l apăra, dacă e necesar împreună cu forțele locale FARDC.

În ceea ce privește Sake, luptele au avut loc și în februarie și martie 2023 și, ocazional, în fiecare lună din 2022, fără o intensitate deosebită și de obicei în funcție de cât de avansați erau rebelii M23.

Pe zona SAKE, există avanposturi pe care românii le apără împreună cu militarii FARDC începând cu decembrie 2022. Aceste posturi sunt denumite 'S'-Sierra și, de obicei, sunt deservite de români prin detașamente care sunt trimise săptămânal acolo. Mercenarii români sunt cazați într-un fost camp chinezesc folosit pentru cercetări agricole, dar acum este nefuncțional și a fost transformat în bază militară. Câmpul se numește „TINJI”.

La 2 kilometri nord de tabăra TINJI exista o mini-bază militară ONU care oferea anterior protecție, deoarece baza era pe o cotă dominantă și era dificil ca forțele locale să fie atacate de către rebeli, deoarece trebuia să treacă mai întâi de baza ONU.

Pentru prima dată din decembrie 2022, toate aceste posturi au fost lovite frontal de rebeli cu o intensitate neașteptată. Ex-militarii români nu au fost nepregătiți, iar rebelii s-au specializat foarte mult și sunt elemente și instrucțori străini care îi ajută să se dezvolte operațional. Se face referire la un suport din partea unor țări europene, însă nu se știe clar din ce țară. Instructorii rebelilor sunt din Rwanda, cu ajutor posibil din Marea Britanie, Franța sau Rusia.

Miercuri, ziua în care au apărut primele victime în rândul mercenarilor românilor, au intrat în acțiune lunetiști foarte bine pregătiți ai rebelilor M23. Cei care au murit au fost doborâți  de focurile trase de lunetiștii rebeli, iar mortierele trase de rebeli au fost și ele deosebit de precise, pentru că aveau coordonatele pozițiilor mercenarilor români: Sierra 2, Sierra 3, Sierra 4, Sierra 5, Sierra 7 (6 este inactiv), relatează sursele locale.

Potrivit surselor citate, misiunea ex-militarilor români este condusă defectuos de către un instructor militar român, Vali Juncu, care a lucrat în Legiunea Franceză, dar pe zona de logistică, fără experiență să conducă bătălii și cu tendințe excesive.

Atacul rebelilor era anticipat de două săptămâni, aceștia ocupând cel mai înalt munte din regiune, Jerusalem. Atacul a fost lansat miercuri, posturile S7 și S3 au fost divizate, iar evacuarea a devenit imposibilă, deoarece forțele mercenare au fost prinse în ambuscadă.

Horațiu Potra are 53 de ani și este originar din Mediaș. El a luptat în Legiunea Străină, iar la sfârșitul anilor ’90 a activat ca gardă de corp a emirului Qatarului. Ulterior, a ajuns în Republica Centrafricană, unde a instruit gărzile de corp ale președintelui statului.

Potra ar fi avut un contract și în Ciad, acolo unde i-a instruit pe insurgenți, după care ar fi fost angajat de milionarul Frank Timiș ca șef al securității operațiunilor sale din Africa.

De asemenea, numele lui a fost legat de cel al mercenarilor Wagner, într-un reportaj recent realizat de jurnaliștii de la Deutsche Welle, care au scris despre mobilizarea unor armate private din estul Europei, coordonate de Horațiu Potra, într-o zonă de conflict din RD Congo.

(Fluierul)