În an electoral, Marcel Ciolacu caută și 'ajutorul divin': negocieri cu Patriarhul Daniel și reprezetanții cultelor religioase

Premierul Marcel Ciolacu și reprezentanți ai statului român au avut astăzi o întâlnire cu reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute din România. Principalul punct al discuțiilor a vizat creșterea salariilor personalului neclerical, iar liderii cultelor religioase au obținut promisiunea liderilor politici că acestea vor crește.

Citește și: Patriarhul Daniel cere mai mulți bani de la Guvern

„Am convingerea că prin instituțiile abilitate, în mod deosebit Secretariatul de Stat pentru Culte, vom reuși să diversificăm modalitățile prin care Guvernul va sprijini activitățile cultelor, împlinind astfel promisiunea făcută în octombrie 2023 de a valorifica într-o și mai mare măsură potențialul pe care cultele îl au în domeniul social-filantropic, medical și educațional. În plus, există oportunități concrete în accesarea de fonduri europene pentru proiecte comune în ceea ce privește asistența persoanelor dependente sau sprijinirea familiilor monoparentale sau vulnerabile”, a subliniat premierul României.

În ultimele luni au avut loc mai multe schimbări legislative cu impact în domeniul vieții religioase, printre care cele mai importante privesc sprijinul pentru salarizarea personalului clerical și neclerical, diversificarea sprijinului financiar acordat cultelor, conform nevoilor și solicitărilor acestora, în mod deosebit în domeniul asistenței sociale și medicale, precum și reorganizarea Secretariatului de Stat pentru Culte.

Conducătorii cultelor din România au transmis mesajul lor, alături de sugestii privind formele concrete de manifestare ale dialogului dintre stat și culte. Aceștia au subliniat importanța promovării valorilor construite pe principiul iubirii aproapelui, nevoia de pace în lumea de astăzi, precum și păstrarea valorilor conservatoare care stau la baza societății românești.

Una dintre propunerile întâlnirii a constat și în inițierea declarării unei Zile a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la binele social în România, data propusă fiind cea de 16 mai, pentru a marca semnarea de către toți reprezentanții cultelor din România, la Snagov, în 16 mai 2000, a unei declarații comune cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană, o premieră în România post-decembristă.

La eveniment au mai participat președintele Senatului României, Nicolae Ionel Ciucă, vice-premierul Marian Neacșu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, secretarul de stat pentru culte, Ciprian-Vasile Olinici, Teodora Preoteasa, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, președintele UDMR, Kelemen Hunor, alături de reprezentanții ai Secretariatului de Stat pentru Culte și ai Institutului Național de Statistică.

Întâlnirea a fost găzduită în Sufrageria Regală din cadrul Muzeului Național de Artă al României, următorul eveniment de acest fel fiind programat pentru luna octombrie a acestui an.”, arată un comunicat al Guvernului.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Daniel a solicitat, miercuri la o întâlnire a reprezentanţilor cultelor cu reprezentanţi ai statului, creşterea salariului personalului neclerical al cultelor recunoscute la nivelul salariului minim pe economie. Părintele Patriarh Daniel a mai cerut Guvernului completarea cadrului legislativ pentru majorarea de la 30% la 40% a ponderii posturilor clericale pentru care e alocat sprijin la salarizare de la bugetul de stat în cuantum de 80%.

„Aşteptăm cu speranţă concretizarea creşterii sprijinului salarial pentru personalul neclerical al cultelor recunoscute la nivelul salariului minim pe economie, prin aplicarea urgentă a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2024 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, întrucât unităţile de cult cu venituri reduse întâmpină dificultăţi crescute în asigurarea fondurilor proprii necesare funcţionării”, a transmis Preafericitul Daniel, în cuvântul rostit la întâlnirea care a avut loc, miercuri, la Muzeul Naţional de Artă al României, potrivit basilica.ro.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel a mai anunţat că foloseşte această „ocazie pentru a cere Guvernului României să completeze Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Capitolul III – Culte, lit. E, art.2 alin.4, astfel încât să se majoreze de la 30% la 40% procentul posturilor clericale pentru care se alocă sprijin la salarizare de la bugetul de stat în cuantum de 80%, deoarece numărul unităţilor de cult aflate în această situaţie de insuficienţă a fondurilor necesare funcţionării este foarte mare, mai ales în mediul rural”.

Atât Legea bugetului de stat pentru anul 2024, cât şi o serie de acte normative cu impact bugetar pozitiv, asigură premisele dezvoltării activităţilor cultelor recunoscute şi în acest ana mai subliniat Preafericitul Daniel.

El a adăugat că propunerea declarării zilei de 16 mai ca Ziua libertăţii religioase în România este „una foarte potrivită şi actuală”.

„Astăzi, Biserica Ortodoxă Română are convingerea că, în cooperare cu instituţiile Statului, poate să aducă, alături de celelalte culte religioase, o contribuţie majoră şi benefică la viaţa societăţii româneşti mai ales în plan spiritual, cultural, educaţional şi social-filantropic. Această misiune derivă nu numai din nevoile contextului social de astăzi, ci în primul rând din mesajul Evangheliei lui Hristos, care nu desparte iubirea faţă de Dumnezeu de iubirea faţă de oameni, fiindcă Dumnezeu iubeşte pe toţi oamenii şi doreşte mântuirea lor”, a mai spus Părintele Patriarh Daniel.

Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă a afirmat, după întâlnirea cu reprezentanţii cultelor recunoscute în România că oamenii au nevoie de repere şi tradiţii, iar datoria statului este să sprijine fiecare cult, proporţional cu nevoile lui. El a mai spus că   sunt vectori de susţinere a diasporei româneşti cultele religioase, iar cu ajutorul statului român şi al bisericilor, românii din străinătate îşi menţin identitatea naţională şi religioasă.

(Fluierul)