Europa frânează puternic România: românii și austriecii porniseră un mare proiect, dar de la Bruxelles a fost oprit neașteptat

În 2025, pe locul unor exploatări miniere din județul Gorj și al unui depozit de cenușă din Dolj, ar trebui să fie puse în funcțiune patru parcuri fotovoltaice cu o putere instalată totală de 450 de MW.

Adică o treime din cât produc astăzi, în total, cei peste 100.000 de români care și-au montat panouri fotovoltaice și au devenit prosumatori.

Statul român este implicat în investiție prin intermediul Complexului Energetic Oltenia (CEO), care are 50% din acțiunile firmei beneficiare a proiectului.

Cealaltă jumătate aparține grupului cu capital majoritar austriac OMV.

Investiția este de aproape 400 de milioane de euro, din care 70% sunt fonduri europene.

Opt companii sau asocieri de firme s-au arătat deja interesate să construiască parcurile fotovoltaice de la Rovinari, Ișalnița, Tismana (două parcuri), iar câștigătorul ar trebui anunțat în luna mai.

Procedura ar putea întârzia însă, după ce Comisia Europeană a anunțat că a pornit o investigație împotriva a doi dintre ofertanți, pentru a verifica dacă au beneficiat de fonduri din partea guvernului Chinei, care le-ar putea avantaja la licitație.

Termenul până la care Comisia poate anunța rezultatul investigației este jumătatea lunii august, în condițiile în care din 2025 parcurile ar trebui să producă deja electricitate.

CE Oltenia, deținută în proporție de 87% de Ministerul Energiei, s-a asociat încă din 2021 cu OMV Petrom pentru a construi cele patru parcuri fotovoltaice.

În acest scop, statul român și compania OMV Petrom au înființat, pe 27 octombrie 2022, o companie pe nume S. Parc Fotovoltaic Rovinari Est SA.

În iulie 2023, Ministerul Energiei a semnat, alături de beneficiarii investiției, contractul de finanțare, anunțat la acea vreme la „peste 400 de milioane de euro”.

Banii vin prin Fondul de Modernizare, program al Uniunii Europene menit să ajute sistemele energetice ale statelor membre să reducă emisiile de gaz cu efect de seră în energie, industrie și transport.

Pe 29 septembrie 2023, S. Parc Fotovoltaic Rovinari Est SA a scos la licitație proiectul, în patru loturi distincte, pentru fiecare parc. Suma totală estimată: 375 de milioane de euro.

Sumele puse la bătaie pe fiecare lot sunt:

-69,5 milioane de euro pentru parcul de la Ișalnița (putere instalată de 85MW);

-103,6 milioane de euro pentru parcul de la Rovinari (putere instalată de 110 MW);

-100,2 milioane de euro pentru primul parc de la Tismana (putere instalată de 128,3 MW);

-101 milioane de euro pentru al doilea parc de la Tismana (putere instalată de 131,6 MW).

Potrivit informațiilor Europa Liberă, opt companii sau asocieri de companii au depus până acum oferte.

Șapte dintre ele au spus ca pot construi toate cele patru parcuri fotovoltaice. Una - doar pe cel de la Ișalnița, care e pe terenul termocentralei cu același nume de lângă Craiova.

Ofertele ar trebui evaluate din punct de vedere tehnic până pe 21 mai 2024.

Ulterior, după verificarea firmelor și a sumelor oferite, licitațiile ar trebui atribuite.

Nu prețul este cel mai important criteriu - va conta în proporție de doar 30%. Randamentul de producție și producția de energie medie anuală a sistemelor fotovoltaice pe care le promit firmele vor conta în procent de 70%.

Europa Liberă a solicitat detalii despre procedura de licitație unuia dintre administratorii companiei S. Parc Fotovoltaic Rovinari Est SA.

Ionuț Cristian Ciobotaru a refuzat dialogul cu jurnaliștii și ne-a îndrumat către biroul de presă al OMV Petrom.

Nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.

Președintele CE Oltenia, Dan Plaveti, a precizat într-un dialog telefonic cu jurnaliștii Europa Liberă că nu poate oferi detalii despre licitație, deoarece Complexul nu este direct implicat în proceduri.

Potrivit portalului de licitații publice din România, asocierile de firme și companiile care au depus oferte sunt din România, SUA, Turcia și China.

Liderii asocierilor ofertante sunt:

-Girisim Elektrik San. Taah (Turcia),

-Ameresco Sunel Energy (SUA),

-Electrogrup (România),

-Shanghai Electric Hong Kong International Engineering Company Limited (China),

-Actual Connect S.R.L (România),

-Multigrup Activ Distribution (România),

-Enevo Group (România),

-Restart Energy One (România).

Două dintre aceste companii, Shanghai Electric Hong Kong și Enevo Group, sunt cele investigate de Comisia Europeană (CE).

Shanghai Electric este deținută și controlată, printr-o companie intermediară, de Comitetul de supraveghere și gestionare a industriei din Shanghai, o entitate deținută de stat și subordonată Guvernului Popular Central Chinez.

Enevo, care are sediul în București, este anchetată deoarece a depus oferta alături de o firmă cu legături în China, Longi Solar Technologie.

Compania românească are doi acționari: Ștefan Brașoveanu și Daniel Pîrvulescu.

Ambii sunt administratori sau asociați și la alte companii din energie. Pîrvulescu a fost membru al Consiliului de Supraveghere de la Transelectrica, companie a statului român responsabilă de rețeaua de electricitate.

Europa Liberă a solicitat puncte de vedere atât de la Shanghai Electric, cât și de la Enevo Group, însă nu am primit un răspuns.

De menționat că Enevo, firmă înființată în 2014, a avut în 2022, potrivit datelor financiare, o cifră de afaceri de 62 de milioane de lei (12 milioane de euro), cu mult sub costul estimat al celor patru parcuri.

Alături de partenerul Longi, Enevo mai propune în oferta sa trei subcontractanți: Energobit, Rodina Construction, Energobit Control System.

Longi Solar Technologie GmbH este o filială germană nou înființată, deținută integral și controlată integral de LONGi Green Energy Technology Co., Ltd, care este un furnizor important de soluții solare fotovoltaice, cotată la Bursa din Hong Kong.

Fabricile Longi, unul dintre cei mai importanți jucători globali din lume de pe piața panourilor fotovoltaice, sunt în China.

Ancheta Comisiei a fost anunțată pe 3 aprilie și a fost deschisă în baza unui regulament adoptat în ianuarie 2023 de Comisia Europeană.

Regulamentul privind subvențiile străine își propune să reducă „denaturările pieței cauzate de subvențiile străine” și dă dreptul Comisiei să investigheze companiile care au afaceri în UE, însă au primit fonduri de la țări din afara Uniunii.

Regulamentul este privit la scară largă ca un instrument prin care UE poate verifica companiile chinezești interesate de licitații în care sunt puși la bătaie bani europeni.

De ce este important? La marile licitații publice, de regulă, companiile interesate trebuie să demonstreze că au capacitatea tehnică și financiară de a duce proiectele la capăt.

Experiența financiară în proiecte de zeci și sute de milioane de euro înseamnă, de regulă, dovada unor cifre de afaceri considerabile.

În cazul celor patru parcuri fotovoltaice construite din bani europeni de statul român și OMV, de pildă, ofertanților li s-a cerut să dovedească o medie a cifrei de afaceri din perioada 2020 – 2022 între 52 și 77,5 milioane de euro – dacă vor să depună oferte pentru un singur lot.

Dacă voiau să depună oferte pentru mai multe loturi, atunci media cifrei de afaceri trebuia să fie cel puțin egală cu valoarea estimată a celui mai scump dintre parcuri, adică peste 100 de milioane de euro.

În cazul licitației organizate de S. Parc Fotovoltaic Rovinari, „Comisia va evalua dacă operatorii economici în cauză au beneficiat de un avantaj necuvenit pentru a câștiga contracte de achiziții publice în UE”.

„Există suficiente indicii că ambele au primit subvenții străine care denaturează piața internă”, arată Comisia în același comunicat, în care dă de înțeles că atât Shanghai Electric, cât și Longi, au primit subvenții de la statul chinez.

Răspunsul Comisiei, de care va depinde continuarea licitației pentru cele patru parcuri din România, este așteptat cel mai târziu la jumătatea lunii august.

Potrivit Regulamentului privind subvențiile străine, companiile sunt obligate să notifice Comisia dacă participă la licitații în care valoarea estimată a contractului depășește 250 de milioane de euro și când societățile au primit „contribuții financiare străine de cel puțin patru milioane euro din cel puțin o țară terță în cei trei ani anteriori notificării”.

În cazul Longi și Shanghai Electric, Comisia Europeană nu a oferit cifre cu privire la eventuale finanțări venite din partea statului chinez.

Companiile nu au răspuns unei solicitări de a ne furniza un punct de vedere.

Într-un comentariu oferit Europa Liberă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ne-a precizat: „nu am informații despre interesul niciunei companii chinezești cu privire la procedurile de achiziții aferente proiectelor energetice din România”.

Pe lângă proiectul în care este partener cu OMV, statul român s-a asociat și cu compania Tinmar Energy, pentru construcția altor parcuri fotovoltaice, cu o putere instalată totală de 285MW și o centrală electrică pe bază de gaz natural de 475 MW la Turceni.

Investitorul în cele patru proiecte – în care statul este implicat tot prin intermediul CE Oltenia – a fost desemnat Tinmar Energy încă din 2023.

Parcurile vor fi construite pe depozitele de zgură și cenușă de la Rovinari și Turceni, precum și pe haldele exterioare Pinoasa și Bohorelu.

La fel ca în cazul asocierii cu OMV, au fost înființate câte o firmă pentru fiecare parc, respectiv pentru centrala de la Turceni. CE Oltenia și Tinmar Energy au câte 50% din acțiuni.

Valoarea acestora depășește 260 de milioane de euro, Fondul de modernizare acoperind 70%.

„Calendarul estimativ prevede că cele patru parcuri fotovoltaice vor fi operaționale în 2025. Centrala electrică cu ciclu combinat pe bază de gaz natural de 475 MW de la Turceni va deveni funcțională cel târziu în 2027, are o valoare de 335 milioane de euro, peste 50 la sută din finanțare provenind din Fondul de modernizare”, transmite CE Oltenia.

preluare Europa Libera via Rador Radio România

(Fluierul)