Goana magistraților după banii de la alegeri - BEC a dejucat 'schema detașarea', însă hotărârea a fost contestată

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat hotărârea privind admiterea contestațiilor formulate de mai mulți contestatori împotriva procesului de desemnare a președinților și locțiitorilor pentru birourile electorale de circumscripție județene și locale din județul Buzău, în contextul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din 2024. (Documentul, AICI!)

Contestațiile au fost ridicate pe baza presupusei nerespectări a criteriilor legale stabilite pentru desemnarea prin tragere la sorți a președinților și locțiitorilor birourilor electorale. Legislația relevantă, Legea nr. 115/2015, stipulează că aceste desemnări ar trebui să se facă din rândul magistraților și altor juriști, respectând un criteriu de proximitate între domiciliul sau reședința acestora și locația biroului electoral pentru care sunt desemnați.

Decizia BEC evidențiază mai multe nereguli în procesul de desemnare efectuat de Tribunalul Buzău, cum ar fi includerea pe listele de desemnare a persoanelor care nu erau magistrați în exercițiu la instanțele competente sau nerespectarea criteriului de proximitate. Ca urmare, BEC a decis să admită contestațiile, să anuleze documentele inițiale ale procesului de tragere la sorți și să dispună reluarea întregului proces de desemnare, conform cu prevederile legale stricte.

Hotârârea BEC vizează nu mai puțin de 54 de juriști, președinți de birouri electorale și locțiilor, majoritatea judecători și procurori. Nu toți au fost desemnați cu încălcarea legii, însă procesul de desemnare trebuie reluat.

Hotărârea BEC a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) de  Ionuț Cristian Neagu, procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 5, Gabriel Ciprian Ene, magistrat-asistent la ÎCCJ, și Mihai Valentin Dobre, consilier juridic la Parchetul Curții de Apel Brașov. În proces au intrat și alți 27 de juriști, majoritatea magistrați, în unele cazul criteriul proximității fiind vădit încălcat (spre exemplu: Adriana Nicolae, judecător la Curtea de Apel Ploiești, Silviu Florentin Grădină de la CA Ploiești).

ÎCCJ a stabilit joi, 18 aprilie, că judecarea contestației este de competența Curții de Apel Ploiești. „Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată din oficiu. Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorii Neagu Ionuţ Cristian, Dobre Mihai Valentin şi Ene Gabriel Ciprian împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Fără cale de atac, potrivit art. 132 alin. (3) Cod procedură civilă”, se arată în încheierea ÎCCJ.

Potrivit Legii 115/2015, juriștii care sunt desemnați în cadrul birourilor electorale sunt considerați detașați.

Pe toată perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, autorităţile şi instituţiile publice la care sunt angajate persoanele desemnate în birourile electorale le asigură acestora plata drepturilor salariale, a indemnizaţiilor de detaşare, a diurnelor, precum şi a oricăror alte drepturi băneşti cuvenite, potrivit legii.

Astfel, Un magistrat care este detașat din alt județ într-un birou electoral poate beneficia de aproximativ 45.000 de lei, pentru participarea la câteva ședințe.

În funcție de dezlegarea pe care o va da Curtea de Apel Ploiești, BEC ar putea să dispună reluarea constituirii birourilor electorale și în alte județe. Potrivit unor surse oficiale, situația magistraților desemnați în aceste birouri este aceeași și în alte județe, nu doar în Buzău.

(Fluierul)