Putin distruge nu doar prezentul, ci şi viitorul Ucrainei: aproape un milion de copii ucraineni transferaţi în Rusia şi „spălaţi pe creier” / Povestea Veronicăi, care a fugit de la Moscova

De la startul invaziei, a început un transfer în masă de minori de la Kiev la Moscova.

Unora li s-a schimbat numele, iar alţii au fost adoptaţi.

Unul dintre ei a povestit ce se întâmplă în Rusia.

Autorităţile ucrainene au documentat un număr de 20.000 de copii care au fost aduşi în Rusia în ultimii doi ani. Kievul crede că numărul real este probabil de 10 ori mai mare, în timp ce oficialii ruşi s-au lăudat chiar că au transferat 700.000 de copii ucraineni în Rusia. Cifrele diferă, dat tema e cât se poate de reală şi de gravă.

La aproape doi ani de la începutul războiului, temerile cresc pe seama faptului că, dacă nu se găseşte în curând o modalitate de a aduce copiii acasă, programul sistematic al Rusiei de „reeducare” s-ar putea dovedi devastator.

Oficialii ucraineni fac apel la organizaţiile internaţionale şi la ţările neutre care ar putea avea încă o anumită influenţă asupra Moscovei să preseze pe această temă.

Într-un interviu acordat The Guardian, Veronika Vlasenko, unul dintre miile de copii care au ajuns în Rusia, vorbeşte despre experienţa ei de 14 luni într-o şcoală rusă.

Profesorii şi colegii ei i-au spus în mod constant că nu se va putea întoarce niciodată acasă, în Ucraina. „În fiecare zi îmi spuneau că voi rămâne aici pentru totdeauna şi că nu voi părăsi niciodată Rusia”, a spus fata pentru The Guardian.

„Mi-au spus că Ucraina nu există, că nu a existat niciodată, că suntem cu toţii ruşi... Uneori, ceilalţi copii mă băteau pentru că eram pro-Ucraina”, afirmă micuţa.

„Rusia îşi şterge în mod activ identitatea ucraineană şi le provoacă daune emoţionale şi psihologice incredibile”, a declarat preşedintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, la o conferinţă de conştientizare a problemei. Conferinţa a avut loc joia trecută, la Riga.

Acţiunile Rusiei cu privire la relocarea copiilor se numără printre motivele pentru care Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare, în martie anul trecut, împotriva lui Vladimir Putin şi a comisarului rus pentru copii, Maria Lvova-Belova. Acuzaţia este că Rusia a acţionat cu „intenţia de a scoate definitiv” copiii din Ucraina, socotită o adevărată crimă de război.

Din cele 19.500 de cazuri pentru care autorităţile ucrainene au nume şi date, doar aproximativ 400, inclusiv Veronika, au reuşit până acum să se întoarcă în Ucraina. Andri Kostin, procurorul general al Ucrainei, a declarat că acţiunile Rusiei reprezintă cea mai mare deportare de copii din Europa de la al Doilea Război Mondial.

„Rusia încearcă să distrugă naţiunea ucraineană, nu numai fizic, ci şi prin ruperea legăturilor de familie şi ştergerea identităţii ucrainene a copiilor deportaţi”, a spus el la Riga.

Rusia a folosit diverse metode pentru a aduce copiii ucraineni în Rusia sau în zonele ocupate de ruşi, invocând adesea preocupări de securitate şi nevoia de a îndepărta copiii din zonele de conflict periculoase. În unele cazuri, autorităţile ruse au mutat orfelinate întregi sau case de copii în zone controlate de Moscova. În alte cazuri, copiii au fost luaţi de la părinţi şi mutaţi în Rusia, unde li s-au dat nume noi.

„Rusia le spune că nimeni nu-i caută, le schimbă numele şi încearcă să le elibereze paşapoarte ruseşti”, a declarat Olena Zelenska, soţia preşedintelui ucrainean, la Riga. Prima doamnă a citat cazul unui copil care a fost returnat după eforturile Unicef ​​şi ale Qatar. „Nu există nicio sarcină mai importantă pentru adulţi decât să îşi folosească puterea şi resursele pentru a ajuta la salvarea copiilor”, a spus ea.

BBC a documentat un astfel de caz. O anchetă a constatat că o fetiţă luată dintr-un orfelinat din zona ocupată Herson a ajuns la Moscova, i s-au eliberat noi documente, cu un nume schimbat, apoi a fost adoptată de un lider politic rus şi aliat al lui Putin, Serghei Mironov.

Dar nu toţi copiii au fost aduşi în Rusia cu forţa. Iată cazul Veronikăi. Crescută într-un sat din regiunea Harkov la puţin peste un kilometru de graniţă, ea a trecut frontiera cu mătuşa ei la două săptămâni după invazia rusă, pentru a evita ciocnirile militare care îi distrugeau satul.

La început, ea şi mătuşa au rămas într-o tabără de refugiaţi din Rusia. Apoi, Veronika, în vârstă de 12 ani la acea vreme, a fost luată de mătuşa ei şi încredinţată unui cămin de copii din oraşul Lipeţk. Mama, care a servit anterior în armata ucraineană, nu a putut să intre în Rusia, de frică să nu fie arestată.

Aşa că bunica Veronicăi a călătorit mii de kilometri de la Harkov la Lipeţk, trecând prin Polonia şi prin Ţările Baltice, pentru a-şi salva nepoata şi a o aduce înapoi în Ucraina, unde acum s-a reîntâlnit cu mama ei. „Acum, vreau doar să ajut alţi copii ucraineni să se întoarcă acasă”, a spus Veronika.

Autorităţile ruse neagă acuzaţiile de răpire. Ei spun că copiii ucraineni ai căror părinţi sau tutori doresc să-i ia acasă, ca în cazul Veronikăi, sunt liberi să facă acest lucru.

Dar nu toată lumea are o rudă capabilă să facă faţă călătoriei lungi şi riscante pentru a ajunge la ruşi, nu toată lumea este capabilă să-şi contacteze familiile şi sunt multe cazuri de copii mai mici care şi-au schimbat numele, înainte să fie adoptaţi de către familiile ruseşti.

Dar nu doar Rusia lui Putin este implicată în trafic. Un studiu al Universităţii Yale a constatat că între septembrie 2022 şi mai 2023, peste 2.400 de copii ucraineni cu vârste între 6 şi 17 ani au fost deportaţi în Belarus din regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie, ocupate de forţele ruse.

Luna trecută, preşedintele Belarusului,  Lukaşenko, s-a întâlnit cu un grup de copii ucraineni deportaţi, promiţându-le că „le face copilăria mai fericită”.

Zeci de copii ucraineni dintr-un oraş ocupat de ruşi din Ucraina au fost aduşi în Belarus şi supuşi unui „curs de supravieţuire de urgenţă” cu armata belarusă, potrivit presei locale. Canalul de televiziune de stat Belarus 4 Mogilev susţine că, la începutul lunii ianuarie, 35 de copii din oraşul Antraţit, din estul Ucrainei, ocupat de Rusia din 2014, au fost transferaţi în oraşul Mogilev, din Belarus.

Acolo, au fost învăţaţi „cum să se comporte în situaţii extreme”. În reportajul de televiziune, copiii - unii purtând treninguri cu steaguri ruseşti imprimate pe mâneci - au fost arătaţi ţinându-se unii de alţii şi acoperindu-şi feţele, în timpul unui exerciţiu de incendiu.

În prezent, nu există o procedură unică pentru returnarea copiilor. Departamentul de Prevenire Juvenilă al Poliţiei Naţionale a Ucrainei, în colaborare cu „Find My Parent”, a dezvoltat o aplicaţie mobilă, „Reunite Ukraine”, pentru căutarea persoanelor, inclusiv copii, care au dispărut, precum şi pentru reunirea membrilor familiei care au fost deportaţi ilegal în Rusia, Belarus sau în teritoriile ocupate temporar”.

Aplicaţia mobilă poate fi descărcată din App Store şi din Google Play, iar mai multe informaţii pot fi găsite la www.reunite-ukraine.com.

(Fluierul)